KorAP: Find »[drukola/base=modernitate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...233 234 235 ...325 >

8,110 matches

Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424

în anii 1945-1948, dar și în 1989-1991. În România, spre deosebire de ceea ce desprindem din lectura rokkaniană asupra dezvoltării societăților occidentale 9, revoluția națională, împlinirea procesului de nation-building a coincis cu revoluția industrială, în acel breakthrough economico-social al unei societăți pe care modernitatea a lăsat-o în urmă. Cele două revoluții, considerate organice și spontane, au fost de fapt organizate și dirijate de către direcția politică pe perioada celor cinci decenii de socialism de stat. Iar aceasta grație realizării (posibilă datorită și practicilor comuniste

Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
permite un asemenea calcul, un monopol care preferă să conserve pozițiile administratorilor săi decât să exploateze toate resursele disponibile 55. Luarea de cuvânt voice nu a fost absentă complet sub totalitarism. În măsura în care totalitarismul presupune a gândi în cadrul unei matrici a modernității, adică a unei dialectici între contractulism și dominație, totalitarismul comunist a integrat în propria sa rețetă contestarea democratică și dizidența ca fenomene structurale de tip endogen. Cu toate acestea, nu era vorba de o luare de cuvânt vizibilă și explicită

Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
atâta vreme cât există o identitate între Eu și Sine, cât subiectul desenează, căutând un sens pentru sine, contururile unui spațiu social. De asemenea, întrucât subiectul acceptă precaritatea prezentului cu condiția să-i găsească un sens, acesta este o categorie descentralizată a modernității. Individualismul modern nu este decât un alt nume pentru care subiectul atribuie un sens prăbușirii sistemelor tradiționale de referință și își dobândește autonomia cu prețul deteriorării figurilor comunitare ale identității. Procesul de dislocare a unui univers referențial definit până atunci

Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
tocmai în locul lăsat gol de acest ansamblu simbolic, suficient de animați de pasiunea absenței punctelor de reper pentru a ocupa acest cadru dezgolit de sens. Aceasta ar putea fi o posibilă interpretare a istoriei totalitarismului român ca o istorie a modernității, a lipsirii de sens și a unei deziluzii definitive asupra lumii, o istorie care a dus la distrugerea structurilor identitare, la o descompunere a cadrelor în care o societate se obișnuise să supraviețuiască, la un seism al regimurilor referențiale ale

Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
al transformării structurii sociale 64. Raționalizarea sistematică a totalitarismului a devorat pluralitatea spațiilor în care sensul era fabricat și reprodus potrivit principiilor tradiționale. Abordând ca procedeu de modernizare intervenția și monopolul statului asupra economiei și societății, regimul totalitar a suscitat modernitatea într-un loc diferit de cel pe care l-a avut în vedere. Locul în care aceasta a apărut a fost cel al rupturii între ordinea lucrurilor, de care societatea fusese deposedată, și ordinea umană, o ruptură care a fost

Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
de cel pe care l-a avut în vedere. Locul în care aceasta a apărut a fost cel al rupturii între ordinea lucrurilor, de care societatea fusese deposedată, și ordinea umană, o ruptură care a fost calificată drept semn al modernității 65. Criza de structură a comunismului nu s-a datorat rarității lucrurilor pe care acesta le produsese ori rigidității și autarhiei modelului de organizare a procesului de producție, ci faptului că lucrurile erau produse în exteriorul ordinii individuale, într-o

Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
modelului de organizare a procesului de producție, ci faptului că lucrurile erau produse în exteriorul ordinii individuale, într-o așezare diferită de cea ocupată de instanțele de recunoaștere ale autonomiei și ale identității subiectului. În consecință, comunismul a generat o modernitate având niște efecte perverse, unde destinele individuale nu erau împlinite prin căutarea unui sens personal, ci erau de-a dreptul consumate în absența sensului lor, altfel spus, în prezența constrângătoare a unui sens provenit din practica socială a iresponsabilității vizavi

Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
În schimb, subiectul modernizării totalitare a fost dus cu multă grijă către o poziție diametral opusă și pus în situația de a recupera pentru sine prin afirmarea caracterului iminent și inevitabil al disoluției individualismului în corpul colectiv al națiunii o modernitate care îl împinge către anonimat și care era conceput pentru a-l aliena în raport cu ordinea lucrurilor. Ca urmare, individualismul generat în cadrul societății totalitare s-a dovedit incapabil să găsească un sens independent de destinul colectiv al națiunii. Binele comun, pe

Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
sprijine nici pe precaritatea unei autonomii asumate în urma unei opțiuni raționale, nici pe o identitate asumată în absența unui sistem de referință care să-și fi dovedit valoarea de-a lungul timpului. Apoi, maniera în care totalitarismul a bruscat emergența modernității, prin separarea violentă între ordinea lucrurilor, a indus în societate o anumită incapacitate de a observa caracterul fictiv al normei de drept. Deposedarea, represiunea și capilaritatea dispozitivelor de putere au transformat statul. Ieșiți din totalitarism, românii, independent de nivelul lor

Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
unde fiecare rând scris era citit de către cei mai înalți responsabili ai statului cu o atenție infinită. Suntem deci în prezența unui spațiu de factură premodernă, unde fiecare are locul său, însă nu i se poate refuza acest loc73. În modernitate ne putem permite să ignorăm, să ne prefacem că nu vedem, să nu luăm în seamă pe cineva, să acționăm ca și cum cineva nu ar exista. În schimb, regimul prerevoluționar, în aceeași măsură ca și regimul totalitar, nu tolera invizibilitatea socială

Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
Europe centrale et orientale, op. cit., 150. 65 D.-L. Seiler, Parties et families politique, PUF, Paris, 1980, pp. 107-108, apud J.-M. De Waele, art cit., p. 159. 66 J.-M. De Waele, art cit., pp. 153-157. 67 Pentru definiția modernității ca regim de separare, vezi P. Manet, Cours familier de philosophie politique, Fayard, Paris, 2001, pp. 23-37. 68 Vezi S. Rokkan, S.M. Lipset (ed.), Party Systems and Voters Alignmensts, New York, Free Press, 1967 și S. Rokkan (cu A. Campbell; P.

Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
în mod secundar în analiza noastră. Nu este deloc vorba de o îngrădire a dezbaterii, ci de anunțarea unor linii de reperare care se regăsesc în perioada principală analizată aici, cea de după 1989. Consensul construit de vechiul regim, începând cu modernitatea României, se sprijină mai mult pe automatisme decât pe reflexele construite și conștiente ale unei veritabile reprezentări politice ale unei identități multidimensionale. Acest automatism al etichetei naționale și efectele sale generate de un consens aparent reprezintă, într-un anumit fel

Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
iar distincția, în mod unic, ceva care se penalizează. În consecință, asemănarea este impusă ca model de asociere politică, traducând consensul, nu contradicțiile sociale rutinizate politic. Mobilizarea se face în numele solidarității naționale, prelungire indirectă a ambiguităților naționale generate de sincronizarea modernității politice cu lupta pentru independența și de unificare națională, ca și a ambiguităților generate de un destin colectiv, pentru a relua afirmațiile lui Daniel Barbu. Democratizarea care începe este în aceeași măsură caracterizată de spontaneitatea construcției din zona partidelor. Problema

Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
efectiv această revoluție? Considerăm că răspunsurile trebuie formulate ca probabilitate pentru fiecare caz național efectiv. După părerea noastră, această revoluție este un proces de lungă durată în România care își are originile în opacitatea vieții partidelor față de conflictele sociale ale modernității politice din secolul al XIX-lea și care se perpetuează de-a lungul diferitelor regimuri. Ca urmare, ea nu reprezintă, după părerea noastră, un proces reușit, ci mai degrabă o ecloziune parțială care își transformă conținutul, nuanța, dar care încă

Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
ponderii electorale a celor doi protagoniști: 75% în 1990, 55% în 1991, 50% în 1994, 46% în 1997 și 24% în 200112. Fenomene asemănătoare sunt observate de asemenea în alte țări ale Europei Centrale și Orientale. 3. Comunismul și clivajele modernității Dar dacă opoziția dintre excomuniși și anticomuniști nu este un clivaj stabil, structurant al societății, putem să ne întrebăm dacă comunismul are vreun raport cu sistemul clivajelor și cu modernizarea. În contextul dezbaterii politice al tranziției, a afirma o legătură

Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
dereglat ca model consimțit. Comunismul în această perspectivă este înapoiat, trecut în timp ce tranziția este o a doua modernizare, o isprăvire a modernizării "naturale" întreruptă de comunism. Această percepție a comunismului merge mână-n mână cu concepția optimistă și eurocentristă a modernității: un proces progresiv care ameliorează condițiile vieții, mărește influența omului asupra naturiii și a societătii, lărgește posibilitățile de alegere. Experiența comunistă în țări ca Bulgaria coincide cu ultimile mari elemente ale modernizării: urbanizarea și industrializarea. Acesta poate fi un pur

Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
Bulgaria coincide cu ultimile mari elemente ale modernizării: urbanizarea și industrializarea. Acesta poate fi un pur hazard istoric, dar pune de asemenea problema raportului dintre comunism și modernizare. Cercetarea "se lovește de dezbaterea asupra naturii comunismului: este un fenomen al modernității sau, dimpotrivă, o reacțiune față de modernitate? Această dezbatere se înscrie de asemenea în dezbatera asupra totalitarismului care, în principiu, asimilează două experiențe de natură totalitară: nazismul și comunismul. Și ca nazismul, comunismul este văzut ca o reacțiune față de modernizare prin

Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
ale modernizării: urbanizarea și industrializarea. Acesta poate fi un pur hazard istoric, dar pune de asemenea problema raportului dintre comunism și modernizare. Cercetarea "se lovește de dezbaterea asupra naturii comunismului: este un fenomen al modernității sau, dimpotrivă, o reacțiune față de modernitate? Această dezbatere se înscrie de asemenea în dezbatera asupra totalitarismului care, în principiu, asimilează două experiențe de natură totalitară: nazismul și comunismul. Și ca nazismul, comunismul este văzut ca o reacțiune față de modernizare prin populații a căror viață este forțat

Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
unul din obiectivele afișate de comunism era o gravă eroare. Pe de altă parte, o apropiere sociologică pune în față o exploatare a raportului dintre societatea modernă și comunism și, mai ales impactul, regimurilor comuniste asupra sistemelor de clivaje ale modernității, acelea care sunt prezentate în lucrările lui Lipset și Rokkan. Ce se întâmplă cu aceste clivaje sub regimul comunist? Societatea continuă să se transforme și să funcționeze pe baza clivajelor moștenite sau comunismul le înăbușă până la aneantizare? Cum se explică

Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
lui Lipset și Rokkan. Ce se întâmplă cu aceste clivaje sub regimul comunist? Societatea continuă să se transforme și să funcționeze pe baza clivajelor moștenite sau comunismul le înăbușă până la aneantizare? Cum se explică reconstituirea rapidă a acestor clivaje ale modernității imediat dupa căderea regimului comunist? Natura regimurilor comuniste este ocultată prin dezbaterile ideologice moștenite din timpul războiului rece sau purtate în perioada tranziției post comuniste. Respingerea comunismului duce de asemenea la acceptarea ideii unei rupturi radicale în modernizări și a

Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
ala societății moderne în unul singur, care opune partidul comunist puterii și societății. Dar această opoziție, decisă o dată cu căderea regimului comunist, nu mai este pertinentă și nu dă loc unui veritabil clivaj. Trebuia deci revenit la raportul dintre comunism și modernitate și acceptat ca experiență comunistă reprezintă probabil numai pentru țările relativ "înapoiate", un proiect special de modernizare. În decursul secolului XX, comunismul joacă două roluri esențiale a căror importanță rămâne relativ ascunsă prin discursurile dominante ale tranziției postcomuniste. Comunismul reușește

Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
sănătate publică, care practic acoperă toată populația este una din caracteristicile comunismului de stat în Europa și Asia. Rezultatul major al acestor transfomări sociale este o omogenizare radicală a societății, dispariția tuturor diferențelor evidente dintre statutele sociale: una din caracteristicile modernității, precum este descrisă de Tocqueville în scrierile sale asupra democrației în America. Această omogenizare este mult mai profundă, radicală și rapidă decât efectele modernizării capitaliste clasice. Ea se manifestă printr-o mobilitate socială ascendentă care atinge, dacă nu majoritatea populației

Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
de stat ca o modernizare particulară, accelerată și distanțată de Occident (într-un anumit fel o modernizare neoccidentală, ceea ce este o expresie ambiguă și contradictorie în sine) trebuie să admitem că regimul comunist nu a marcat sfârșitul clivajelor clasice ale modernității, dar le-a transformat, le-a deghizat. Partidul comunist la putere este o structură care își asumă rolurile în clivajele lui Rokkan: pol unificator al statului față de Biserica, pol centralizator vizavi de particularitățile periferiilor, pol urban, industrial vizavi de mediul

Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
o structură care își asumă rolurile în clivajele lui Rokkan: pol unificator al statului față de Biserica, pol centralizator vizavi de particularitățile periferiilor, pol urban, industrial vizavi de mediul rural, pol al posesorilor (în colectiv) vizavi de salariați. Clivajele transformate ale modernității, s-ar putea spune disimulate prin alte clivaje ale comunismului de aceeași natură, produc o societate modernizată, industrială și urbanizată, laică și uniformă: o societate după modelul celei occidentale, chiar dacă în timpul comunismului această latură rămâne ascunsă sau cel puțin nu

Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
celei occidentale, chiar dacă în timpul comunismului această latură rămâne ascunsă sau cel puțin nu era afișată. O dată cu prăbușirea regimului comunist, aceste clivaje se conturează într-o manieră pe care anumiți analiști o asimilează unei a doua modernizări. Dar comunismul amplifică clivajele modernității, produce un clivaj sintetic, în care partidul comunist la putere este o instanță centrală, care organizează întreaga societate. Comunismul produce un nou raport între particular și public, a cărui distincție este fundamentală pentru societatea modernă. Sub regimul comunist, particularul și

Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]