6,005 matches
-
stat capitalist". Și diagnosticele puse anti-capitaliștilor sunt cât se poate de directe și precise: "imensa majoritate a anti-capitaliștilor, trăiesc această stare și se poziționează astfel din invidie, egoism și chiar dintr-o frondă ,,anti" care este chemată să le mângâie orgoliul personal și să-i ajute să-și trăiască propria viață ratată. Pentru că despre asta este vorba". De reținut e și ideea că dușmanul cel mai mare al capitalismului sunt "vremurile bune de altădată". Asta și pentru că, istoric vorbind, abia în
[Corola-publishinghouse/Science/84935_a_85720]
-
trec una din alta și greu le poți sesiza Începutul. Tulburări de comportament epizodice pot fi de inhibiție - mutismul, narcolepsia, catalepsia, cataplexia sau de dezinhibiție - disconfort epizodic (epileptic, instinctiv, impulsiv, acting-out) sau reacții epizodice. Mutismul apare datorită sistării vorbirii din orgoliu; copilul se Înfurie și nu mai comunică, mecanismul de producere are la bază anxietatea. Narcolepsia constă În intrarea În inhibiție brusc, În situațiile cele mai nepotrivite; copilul simte nevoia subită și imperioasă de a a adormi În timpul zilei. Catalepsia se
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela ZAHARIA, Maria CORNEA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2188]
-
psihologii moderne - în ficțiunea istorică. D. a creat câteva personaje feminine care tind să se aglutineze într-o imagine a femeii contemporane, ce contrazice tipologia tradițională: „femeia cultivată, misterioasă, de o agerime remarcabilă a minții, nu lipsită de voință și orgoliu și cu toate acestea nefericită, candidată la ratare” (Eugen Simion). Se adaugă la toate acestea o fină ironie, subiacentă în toate narațiunile. Tipuri concludente: adolescenta - ce evadează în ficțiunea cu aspecte realiste - se vede pe sine, în antiteză cu Doamna
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286916_a_288245]
-
în continuare ca "știința discursului" să se împotmolească, cunoașterea științifică experimentală continuă să invadeze lumea". Experiența și priceperea sînt importante pentru acești medici și/sau biologi a căror profesie face apel la aceste două componente esențiale. Denunțînd "ignoranța politicienilor și orgoliul filosofilor literari față de această uimitoare aventură a gîndirii pe care o reprezintă intruziunea metodei experimen-tale în viața societăților noastre", cei care voiau să creeze punți între discipline o făceau în modul cel mai agresiv cu putință. Concepțiile foarte pozitiviste din
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
pe begonii sau cu spatele la zid, plecări bruște și neînțelegeri, parcurs care, în mod logic, ar trebui să deseneze un sclipitor, ironic, gurmand, dar banal roman adulterin. Ar însemna să nu ținem cont de geniul inventiv al lui Orsenna, al cărui orgoliu elitist nu e satisfăcut decît de legendă. Într-adevăr, după spusele lui Elisabeth, "doar timpul înnobilează adulterul. Acumularea anilor echivalează cu legitimitatea. O mare poveste de dragoste este mai întîi o poveste durabilă." Trebuie deci construită legenda, trebuie să te
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
resemnat și pervers absent ci a cititorului. În cazul de față, acesta ar da totul ca să se afle în altă parte, cu o carte mai "cuminte" între mîini și, în același timp, este sedus de ineditul situației și, pocnind de orgoliu creator, obnubilat de responsabilitatea sa de a da viață sau moarte personajului care îl imploră... nu face nimic. În orice caz, Roussy mizează pe această curiozitate maladivă, care ne face să mergem pînă la capăt, "debarasîndu-se" de autoritatea sa auctorială
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
și mai curîndmuntean prin mamă; dar prin amândoi părinții avea mult sânge grecesc, din al grecilor de aici, bineînțeles. Nuanța sa temperamentală se lămurește deplin prin această împrejurare. El are aristocratismul elinic, infatuarea aceea stăpânită cu amabilitate (era de un orgoliu imens), oroarea de mediul insalubru și vulgar, aptitudinea înnăscută pentru viața în cercurile fine și la curte, darul convorbirii. Junimiștii și-l aminteau venind la ședințele lor. Poetul obsecvios și rece strângea mâna lui Maiorescu și a lui Jacques Negruzzi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a deprinderilor ereditare. Vițiile părinților răsar reîmprospătate la copii. Națl e posac, leneș, chinuit de cazuri de conștiință, brutal și delicat ca și tatăl său, iar Persida, așezată în fruntea unei cârciume, devine prin instinct avară, autoritară și plină de orgoliu familial. Câtă vreme Slavici se mărginește a observa lumea lui țărănească, rezultatul e cel puțin onorabil. Când se amestecă în viața orășenească de dincoace, față de care manifestă o ură ieșită din neânțelegere, producția e lamentabilă. Cel din urmă Armaș, încercare
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
vieții mari În ritmul tânguirii, bat clopotele rari. E o poezie feminină, având ca fond senzația directă a lumii, percepția ploaiei, a apelor, a căror cadență olarul o presimte în învîrtirea urciorului. Poezia reprezentativă este Șerpii, traducând sub imaginea reptilelor orgoliul femeii fascinatoare de a vedea ființele masculine tîrîndu-i-se pe dinainte: Mă reazăm de-un copac ș-acolo aștept tot neamul vostru-nvins Să mi se-adune la picioare cu trupuri àcere de spadă, Să nalț, încolăcind pe brațu-mi întins, sălbateca
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Titus, în conflict temporar cu generația părinților, nu-i decât tânărul în căutarea rostului în viață care va repeta în curând cazul tatălui. Laura a trecut prin criza idealistă, dezamăgită s-a căsătorit cu un altul, pentru a cădea în orgoliul casnic. Ghighi reia întocmai aceleași ipostaze ale fetei de toate zilele. Tot romanul, cu toată aparența de scriere stilisticește cam trudnică, impune prin marele ton festiv cu care cântă nașterea, nunta, moartea, semănând în linii generale cu Hermann și Dorothea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
prime categorii sunt cele două sexe. În drumul spre diferențiere, ei își exercitează prin joc funcțiunile de mai târziu. Dîndu-și seama că e o existență aparte în univers, Dănuț începe să încerce sentimentul vanității, să aibă gravitatea individului care luptă, orgoliul viril. El visează că un sultan fură pe Olguța și pe Monica și el le scapă din mâinile tiranului, după care ispravă cele două fete "îngenunchează și-i sărută mîinile". La fete se conturează armele feminității. Monica e languroasă, plină
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
dreptul la recunoștință. Însă Aspru nu cucerește pe Alba prin tactica insinuării, ci printr-o brutală posesiune. Romanul este o monografie a mentalității virile. Sensul operei e acesta: un bărbat dorește o femeie inabordabilă și atunci poziția cea mai prielnică orgoliului viril este aceea defavorabilă din punct de vedere social. Un om de jos întîmpină dificultate în cucerirea unei aristocrate (cazul din Suflete tari de Camil Petrescu). Aci este dar marea ispravă. Eroul nu reprezintă bărbatul cum este, ci cum ar
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și e internată la un ospiciu. Întuneric este o admirabilă analiză a "aurei" epileptice. TEODOR SCORȚESCU O singură grațioasă nuvelă cu subiect de comedie, Popi, face din Teodor Scorțescu un autor vrednic de reținut. Aci se zugrăvește, fără caricatură, volubilitarea, orgoliul afectat, cumulul de profesii disparate, inteligența vie și cabotinismul mediteraneanului din Levant. Un tânăr român e trimis la Atena cu o misiune bancară tocmai când guvernul Gunaris cade și Grecia e divizată în constantiniști și venizeliști. El face cunoștință cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
o clipire din ochi (1907-1945). C. FÎNTÎNERU, MIRCEA GESTICONE Un document este Interior, jurnal liric, analizând psihologia "generației noui", într-un voit stil incoerent, spre a se da impresia autenticului. De fapt dăm de crizele de creștere valabile universal, cu orgoliul, cinismul artificial, sentimentalismul, susceptibilitatea, predispoziția idilică, nevoia imperioasă de a se afirma, absurditatea, ce sunt preludiul sedimentării caracterului. Eroul întîlnește un fost coleg de școală și fiindcă are hainele prea ponosite rupe ierburi, așa ca din întîmplare, și le risipește
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Crișan, „Paradis pentru ziua de luni”, RMB, 1983, 11928; George Ioniță, „Paradis pentru ziua de luni”, RL, 1984, 13; Horia Gârbea, „Trepte sub mare”, LCF, 1991, 11; Dana Popescu, Pisica și șarpele, O, 1991, 34; Const. M. Popa, Tandrețe și orgoliu, R, 1991, 10-11; Al. Cistelecan, Rețeta optzecistă rapidă, LCF, 1992, 38; Cornelia Maria Savu, Un joc (secund) cu moartea..., „Curierul național”, 1994, 1042; Ioan Holban, Cât de poematic poate fi realul, CRC, 1994, 19; Andreea Deciu, Tot moderniștii, RL, 1994
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287007_a_288336]
-
o fac pe Caplea să întârzie, dar nu reușesc s-o întoarcă din drum. Și, astfel, zidarii dau curs jurământului. Meșterul însuși participă la săvârșirea crudului ritual, menit să asigure durabilitate zidurilor. Terminată, biserica impresionează prin frumusețea ei, mărind totodată orgoliul domnitorului. Pentru năzuința lor de a zidi altă mănăstire „Mult mai luminoasă/ Și mult mai frumoasă”, meșterul și discipolii săi sunt condamnați la pieire. Asemenea legendarului Dedal, Manole plăsmuiește aripi de șindrilă și încearcă să zboare. El se prăbușește însă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288098_a_289427]
-
putem găsi o teorie care să nu se supună realului, înseamnă că suntem salvați de prea marea "viclenie" a realității și că ideea poate exista, iar utopia mai poate trăi. Pentru aceasta, susține Baudrillard, trebuie ca teoria să manifeste un "orgoliu" nemăsurat față de viitor, să reprezinte o provocare adusă lumii și să devină un eveniment prin capacitatea sa de anticipare a lucrurilor viitoare (de altfel, despre Baudrillard ca patafizician s-au scris numeroase studii). O singură caracteristică este cu adevărat constitutivă
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
intenționează să-și compare propria situație cu acești eroi și nu cu aceea a unui "mediator de iubiri nepermise". Cum se știe, Capaneu, unul din cei Șapte împotriva Tebei, îl însoțise pe Polinice la asedierea acestui oraș. Zeus, iritat de orgoliul și de cruzimea lui Capaneu, l-a fulgerat. Atunci, Evadne, soția lui, s-a aruncat vie pe rugul soțului său. Așadar, temeritatea, provocarea lui Jupiter, orgoliul i-au adus moartea eroului. La fel, o atitudine asemănătoare de prezumție, de orgoliu
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Șapte împotriva Tebei, îl însoțise pe Polinice la asedierea acestui oraș. Zeus, iritat de orgoliul și de cruzimea lui Capaneu, l-a fulgerat. Atunci, Evadne, soția lui, s-a aruncat vie pe rugul soțului său. Așadar, temeritatea, provocarea lui Jupiter, orgoliul i-au adus moartea eroului. La fel, o atitudine asemănătoare de prezumție, de orgoliu se află la baza ruinării lui Phaeton, care conducând rău carul tatălui său, Apollo, a fost azvârlit de Jupiter din înaltul cerului în fluviul Eridanus (Po
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
orgoliul și de cruzimea lui Capaneu, l-a fulgerat. Atunci, Evadne, soția lui, s-a aruncat vie pe rugul soțului său. Așadar, temeritatea, provocarea lui Jupiter, orgoliul i-au adus moartea eroului. La fel, o atitudine asemănătoare de prezumție, de orgoliu se află la baza ruinării lui Phaeton, care conducând rău carul tatălui său, Apollo, a fost azvârlit de Jupiter din înaltul cerului în fluviul Eridanus (Po). Și Semele păcătuise de un exces similar. Fiică a lui Cadmus și mamă a
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
natura exemplelor citate cu care se compară sulmonezul, reiese aici, parcă pentru a ne deruta și mai mult, atitutudinea sa de "temeritate, ambiție, provocare" față de Jupiter (= Augustus). E ciudat că, în ochii poetului, o asemenea atitudine de "temeritate, ambiție, provocare, orgoliu" nu reprezintă un păcat propriu-zis, o vină, ci aproape un act de virtute, de risc necesar față de o autoritate totalitară și tirană. Chiar cu ocazia unor asemenea exemple de virtute din partea eroinelor care și-au urmat fidele soții în nenorocire
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
București, 1986; Ion Marin Sadoveanu, Taurul mării, pref. edit., București, 1987. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Debuturi în critică, RL, 1983, 31; Ion Istrate, Două debuturi în critică, TR, 1983, 39; Mihai Ungheanu, „Timp și mod”, LCF, 1983, 41; Ion Itu, Orgoliul sintezei, AST, 1983, 10; Radu G. Țeposu, Funcția de provocare, FLC, 1983, 45; Nicolae Ciobanu, Maturitatea spiritului critic tânăr, LCF, 1983, 52; Țeposu, Istoria, 198-199; Constantin Cubleșan, Eminescu în perspectivă critică, Oradea, 1997, 93-95. M.Vs.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288114_a_289443]
-
se răspîndește repede din moment ce Heliade scrie deîndată o satiră a autorlîcului, iar Kogălniceanu instaurează critica literară pentru a pune stavilă În primul rînd maniei de a scrie. La 1820 poetul român ezită să-și semneze poemele, din pudoare sau din orgoliu (poezia nu-i o carte de vizită convenabilă pentru un om cu ighemonicon), la 1845 scrisul devine o profesiune și chiar o profesiune „obștească”, amenințată de impostură. Apariția conștiinței scrisului este legată de o altă temă, mai gravă: aceea a
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
perspectivă stabilizatoare. El convoacă mitologia, istoria, natura pentru a pacifica elementele rebele ale imaginației. Ienăchiță, Heliade Rădulescu, Bolintineanu, Alecsandri... sînt, cum spune și titlul acestei cărți, poeți ai matinalului, trăiesc și scriu Într-o dimineață a spiritului: cu neliniște, cu orgoliu, cu un irepresibil sentiment că totul trebuie Început, Întemeiat, desăvîrșit În cel mai scurt timp. Ca romantici, ei iubesc Înserarea și Își dau Întîlnire la miezul” nopții În mijlocul unei naturi pline de semne premonitorii, Însă spiritul lor păstrează În toate
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Început, Întemeiat, desăvîrșit În cel mai scurt timp. Ca romantici, ei iubesc Înserarea și Își dau Întîlnire la miezul” nopții În mijlocul unei naturi pline de semne premonitorii, Însă spiritul lor păstrează În toate situațiile prospețimea și fervoarea matinală. Spaima și orgoliul, neliniștea și Îndrăzneala, specifice spiritului Întemeietor, merg mereu Împreună, Într-o competiție virilă, loială. Din această competiție se naște, În niște vremuri rele, poezia română: opera unor oameni din două generații care, cu slabele mijloace de atunci ale limbii, au
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]