8,467 matches
-
erau mai tineri, verișorii plini de hazul și de farmecul vârstei, iar eu eram fără grijă și îmi părea că lumea întreagă este a mea. După întâlnirea cu cei dragi din casa bunicilor, împreună cu bunicul și cu fratele meu, trecând pârâul Probota, numit de săteni pârâul Magaziei, am urcat pe o potecă îngustă până pe dealul Fânului. Acesta desparte satul de comuna Tătăruși. La fel ca în fiecare vară dealul mă întâmpina cu flori multicolore, frumos parfumate și drăgălașe ca surâsul sincer
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
de hazul și de farmecul vârstei, iar eu eram fără grijă și îmi părea că lumea întreagă este a mea. După întâlnirea cu cei dragi din casa bunicilor, împreună cu bunicul și cu fratele meu, trecând pârâul Probota, numit de săteni pârâul Magaziei, am urcat pe o potecă îngustă până pe dealul Fânului. Acesta desparte satul de comuna Tătăruși. La fel ca în fiecare vară dealul mă întâmpina cu flori multicolore, frumos parfumate și drăgălașe ca surâsul sincer al unui copil. De aici
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
nins și blajin ca un sfânt de argint. Dând timpul înapoi, bunicul își amintește de la părinții săi despre istoria satului natal. La început era un sat mic în Poiana Siretului, cu câteva case răsfirate în jurul mănăstirii, între Gulia, Poienari și pârâul Magaziei. Această zonă a rămas până astăzi sub numele de Satul Vechi. Odată cu venirea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, au fost împroprietăriți aici oameni din alte zone: Rotunda, Valea Poienii, Tătăruși. Aceștia au format Satul Nou, care se întinde de la pârâul
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
pârâul Magaziei. Această zonă a rămas până astăzi sub numele de Satul Vechi. Odată cu venirea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, au fost împroprietăriți aici oameni din alte zone: Rotunda, Valea Poienii, Tătăruși. Aceștia au format Satul Nou, care se întinde de la pârâul Probota până spre Heci, pe malul Siretului. Dintre familiile vechi, cu rădăcini adânci în pământul Probotei sunt: Irimia, Colibă, Ungureanu, de unde și denumirea de neamul Irimeștilor, al Colibenilor, al Ungurenilor. Din cele mai vechi timpuri, ocupațiile probotenilor sunt agricultura, creșterea
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
pe strada M. Kogălniceanu de vreo 15 ani, așa că m-am uitat nostalgic În jur, să văd ce mai recunosc. Deși s-au mai Înălțat unele construcții, iar altele s-au părăginit, prea multe schimbări n-am sesizat. Doar albia pârâului mi s-a părut ceva mai adâncă pe alocuri și, semn al intrării În Europa, am remarcat apariția containerelor pentru colectarea selectivă a deșeurilor din gospodării. Nu și al civilizației, pentru că erau destule resturi aruncate lângă acestea. Am pus-o
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
de nici o apă. Ci a făcut ceea ce se pricepea el mai bine, potrivit cu numele său, Gămălie. A pus foc. Întâi a deschis vanele de la rezervoarele pântecoase, de la conductele care se duceau în Serenite. A lăsat să se scurgă spre oraș pârâul negru, unsuros. Și pe urmă a aprins fericit chibrituri, unul după altul. A mai apucat să zărească încântat cum se înalță și se întinde vâlvătaia uriașă, supremă. Cum cuprinde așezarea și o înghite. Serenite a pierit, dar nu de apă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
copiii, familia, se urcau în mașini, căruțe, motociclete și fugeau de lângă pădure, îndreptânduse către Roșcana, o localitate către Bulboaca, spre Chișinău. în momentul când am ajuns la circa 50 de metri de casa mamei sale, trebuia să trecem un mic pârâu, o râpă, apoi era loc deschis, și mă temeam că nu scăpăm nemitraliați. Bătrâna nu era acasă, în ușă lăsase un bilet pentru fiica sa, în care scria “sunt la chiochia Nina”. Casa unde plecase era și mai aproape de pădure
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
adunată, așa că am primit mînă liberă să ne urmăm vocația de cămile. Așa că am pus În practică un plan bine calculat. Eu mă prefăceam că sînt din ce În ce mai beat și, cu fiecare stare aparentă de greață, mă duceam clătinîndu-mă pînă la pîrÎu, cu cîte o sticlă de vin roșu ascunsă În geaca de piele. După cinci asemenea momente, ne-am pricopsit cu tot atîția litri de vin, depozitați sub ramurile unei sălcii, În apă, la rece. CÎnd festivitatea s-a Încheiat și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
pădurii, unde am Început să pășim cu o atenție infinită, fiindcă Întunericul era atît de compact, iar al șaselea simț al nostru atît de ascuțit, Încît vedeam prăpăstii la fiecare pas. După o eternitate de mers prin noroi, am recunoscut pîrÎul care se vărsa În Carrué, iar copacii au dispărut aproape instantaneu și am ajuns pe teren drept. Silueta uriașă a unui cerb s-a năpustit ca o răsuflare asupra curentului de apă, iar corpul său, argintiu În lumina lunii ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
apă, iar corpul său, argintiu În lumina lunii ce se Înălța, a dispărut printre arbuști. Ne-a pătruns adînc În suflet acest tremur al naturii. Mergeam Încet, ca să nu tulburăm liniștea sanctuarului sălbatic cu care acum ne reuneam. Am străbătut pîrÎul, iar atingerea lui pe glezne mi-a amintit În mod neplăcut de degetele de gheață pe care le urăsc atîta; am ajuns la adăpostul cabanei pădurarului. Acesta a fost atît de amabil Încît ne-a dat mate cald și piei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
pe vremuri, Să stai cuprinsa-n brațe, de frică să nu tremuri. Afară de-o să treacă o lună, printre nori, Pe noi ne vor cuprinde ai dragostei fiori. Sa-asculti, după iubire, tăcerea aceea sfântă, S-auzi cum suna-n vale, pârâul care cântă. Cuprinși o să rămânem cu noaptea peste noi, Sa-auzi doinind în codru, un bucium de la oi, Să spargă fericirea, vechi clopote din schit, Să știi c-a fost o noapte, în care ne-am iubit. Trecând vrăjiți prin roua
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93338]
-
de Sus - Vest - Comuna Porumbacul de Jos, satul Scorei Cârțișoara este o comună structurată administrativ numai pe cele două sate ale sale, Oprea și Streza. Acestea sunt frumos așezate de o parte și alta a râului Cârțișoara rezultat din confluența pârâurilor Bâlea, Valea Doamnei și Laita. Latura de est a satului, Streza, este udată de pârâul Valea Seacă, constituit la rândul lui din pâraie ce aduc apă mai mult în vremuri ploioase și care seacă imediat ce baierile cerului sunt zăvorâte. E
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
numai pe cele două sate ale sale, Oprea și Streza. Acestea sunt frumos așezate de o parte și alta a râului Cârțișoara rezultat din confluența pârâurilor Bâlea, Valea Doamnei și Laita. Latura de est a satului, Streza, este udată de pârâul Valea Seacă, constituit la rândul lui din pâraie ce aduc apă mai mult în vremuri ploioase și care seacă imediat ce baierile cerului sunt zăvorâte. E vorba de pârâul Donii ce se formează undeva mai jos de hotarul numit Mlaca, pârâul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Doamnei și Laita. Latura de est a satului, Streza, este udată de pârâul Valea Seacă, constituit la rândul lui din pâraie ce aduc apă mai mult în vremuri ploioase și care seacă imediat ce baierile cerului sunt zăvorâte. E vorba de pârâul Donii ce se formează undeva mai jos de hotarul numit Mlaca, pârâul Smeurișului, pârâul Bunii, valea Muntelui și pârâul Secșoara ce adună toate apele văilor de către Arpașul de Sus. Latura de vest, adică Oprea este încadrată de pârâul Vitelor ce
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
pârâul Valea Seacă, constituit la rândul lui din pâraie ce aduc apă mai mult în vremuri ploioase și care seacă imediat ce baierile cerului sunt zăvorâte. E vorba de pârâul Donii ce se formează undeva mai jos de hotarul numit Mlaca, pârâul Smeurișului, pârâul Bunii, valea Muntelui și pârâul Secșoara ce adună toate apele văilor de către Arpașul de Sus. Latura de vest, adică Oprea este încadrată de pârâul Vitelor ce se formează prin colectarea torentelor de pe văile Doamnei și curge la vale
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Seacă, constituit la rândul lui din pâraie ce aduc apă mai mult în vremuri ploioase și care seacă imediat ce baierile cerului sunt zăvorâte. E vorba de pârâul Donii ce se formează undeva mai jos de hotarul numit Mlaca, pârâul Smeurișului, pârâul Bunii, valea Muntelui și pârâul Secșoara ce adună toate apele văilor de către Arpașul de Sus. Latura de vest, adică Oprea este încadrată de pârâul Vitelor ce se formează prin colectarea torentelor de pe văile Doamnei și curge la vale în paralel
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
din pâraie ce aduc apă mai mult în vremuri ploioase și care seacă imediat ce baierile cerului sunt zăvorâte. E vorba de pârâul Donii ce se formează undeva mai jos de hotarul numit Mlaca, pârâul Smeurișului, pârâul Bunii, valea Muntelui și pârâul Secșoara ce adună toate apele văilor de către Arpașul de Sus. Latura de vest, adică Oprea este încadrată de pârâul Vitelor ce se formează prin colectarea torentelor de pe văile Doamnei și curge la vale în paralel cu râul Cârțișoara și cu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
vorba de pârâul Donii ce se formează undeva mai jos de hotarul numit Mlaca, pârâul Smeurișului, pârâul Bunii, valea Muntelui și pârâul Secșoara ce adună toate apele văilor de către Arpașul de Sus. Latura de vest, adică Oprea este încadrată de pârâul Vitelor ce se formează prin colectarea torentelor de pe văile Doamnei și curge la vale în paralel cu râul Cârțișoara și cu Valea Seacă. La vreme de ploaie pârâul Vitelor își duce vijelios apele prin punctele «Pe Funduri» și «La Stejari
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de către Arpașul de Sus. Latura de vest, adică Oprea este încadrată de pârâul Vitelor ce se formează prin colectarea torentelor de pe văile Doamnei și curge la vale în paralel cu râul Cârțișoara și cu Valea Seacă. La vreme de ploaie pârâul Vitelor își duce vijelios apele prin punctele «Pe Funduri» și «La Stejari», ca să traverseze șoseaua națională și să le deverseze în final în râul Olt. Legătura dintre cele două sate ale Cârțișoarei se face peste un pod benefic amplasat, sănătos
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
și arabil - Câmpulețul, arător cu trei căli curmezișe dela est la vest - Hula din Braniște, dela capul câmpului, arător - Pisălug, arabil - Mlaca, fânaț până sub Sprânceană - Sprânceana - Lazu Gramii, către Lunca Ovezelor - Lazu lui Toderică - Lazu Miții și al Neacșii - Pârâul Mitii - Lazu Sandului - Pârâul Săndeștilor - Lazul lui Zaharie - Lazul Bâcăneștilor - Pârâul lui Bâcan - Pârâul lui Rac Crăciun cu fântânița - Pârâul lui Voic - Calea din mijlocul Mlăcii - Pârâul Donii b. partea sud-estică a satului - Stâna Vacii, arătoare - Lunca lui Iacob - Pârâul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cu trei căli curmezișe dela est la vest - Hula din Braniște, dela capul câmpului, arător - Pisălug, arabil - Mlaca, fânaț până sub Sprânceană - Sprânceana - Lazu Gramii, către Lunca Ovezelor - Lazu lui Toderică - Lazu Miții și al Neacșii - Pârâul Mitii - Lazu Sandului - Pârâul Săndeștilor - Lazul lui Zaharie - Lazul Bâcăneștilor - Pârâul lui Bâcan - Pârâul lui Rac Crăciun cu fântânița - Pârâul lui Voic - Calea din mijlocul Mlăcii - Pârâul Donii b. partea sud-estică a satului - Stâna Vacii, arătoare - Lunca lui Iacob - Pârâul Muntelui - Pârâul Bunii - Pârâul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
vest - Hula din Braniște, dela capul câmpului, arător - Pisălug, arabil - Mlaca, fânaț până sub Sprânceană - Sprânceana - Lazu Gramii, către Lunca Ovezelor - Lazu lui Toderică - Lazu Miții și al Neacșii - Pârâul Mitii - Lazu Sandului - Pârâul Săndeștilor - Lazul lui Zaharie - Lazul Bâcăneștilor - Pârâul lui Bâcan - Pârâul lui Rac Crăciun cu fântânița - Pârâul lui Voic - Calea din mijlocul Mlăcii - Pârâul Donii b. partea sud-estică a satului - Stâna Vacii, arătoare - Lunca lui Iacob - Pârâul Muntelui - Pârâul Bunii - Pârâul Zmeurișului - Fântânița lui Gabor - Pe Piscuri - La
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Braniște, dela capul câmpului, arător - Pisălug, arabil - Mlaca, fânaț până sub Sprânceană - Sprânceana - Lazu Gramii, către Lunca Ovezelor - Lazu lui Toderică - Lazu Miții și al Neacșii - Pârâul Mitii - Lazu Sandului - Pârâul Săndeștilor - Lazul lui Zaharie - Lazul Bâcăneștilor - Pârâul lui Bâcan - Pârâul lui Rac Crăciun cu fântânița - Pârâul lui Voic - Calea din mijlocul Mlăcii - Pârâul Donii b. partea sud-estică a satului - Stâna Vacii, arătoare - Lunca lui Iacob - Pârâul Muntelui - Pârâul Bunii - Pârâul Zmeurișului - Fântânița lui Gabor - Pe Piscuri - La Stejari - Lazu Oprii
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
arabil - Mlaca, fânaț până sub Sprânceană - Sprânceana - Lazu Gramii, către Lunca Ovezelor - Lazu lui Toderică - Lazu Miții și al Neacșii - Pârâul Mitii - Lazu Sandului - Pârâul Săndeștilor - Lazul lui Zaharie - Lazul Bâcăneștilor - Pârâul lui Bâcan - Pârâul lui Rac Crăciun cu fântânița - Pârâul lui Voic - Calea din mijlocul Mlăcii - Pârâul Donii b. partea sud-estică a satului - Stâna Vacii, arătoare - Lunca lui Iacob - Pârâul Muntelui - Pârâul Bunii - Pârâul Zmeurișului - Fântânița lui Gabor - Pe Piscuri - La Stejari - Lazu Oprii - Piscu Mânăstirii - Lazu Cocorii - Pârâul Blendii
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Lazu Gramii, către Lunca Ovezelor - Lazu lui Toderică - Lazu Miții și al Neacșii - Pârâul Mitii - Lazu Sandului - Pârâul Săndeștilor - Lazul lui Zaharie - Lazul Bâcăneștilor - Pârâul lui Bâcan - Pârâul lui Rac Crăciun cu fântânița - Pârâul lui Voic - Calea din mijlocul Mlăcii - Pârâul Donii b. partea sud-estică a satului - Stâna Vacii, arătoare - Lunca lui Iacob - Pârâul Muntelui - Pârâul Bunii - Pârâul Zmeurișului - Fântânița lui Gabor - Pe Piscuri - La Stejari - Lazu Oprii - Piscu Mânăstirii - Lazu Cocorii - Pârâul Blendii - Pe Sprâncea - Lazu lui Andrei - Lazu Blendeștilor
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]