6,228 matches
-
un parc liniștit. 0 Să se plimbe singură pe strada sa (liniștită). 0 In intervalul scurs de la ultima ședință, ea n-a mai făcut atacuri de panică și n-a mai luat anxiolitice. In final, se face rezumatul ședinței și pacienta prezintă un feedback foarte pozitiv. Faza principală a terapiei este încheiată și doamna S. este încântată de acest lucru, deși acceptă cu dificultate rărirea ședințelor, datorită mai mult plăcerii pe care i-o oferă acest interval de timp, în care
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
-se securizată prin menținerea cadrului obișnuit. N-a mai făcut atacuri de panică și n-a mai luat anxiolitice. Scările de evaluare evidențiază menținerea rezultatelor în intervalul care a trecut de la ultima ședință. In final, se face rezumatul ședinței și pacienta prezintă un feedback foarte pozitiv. Următoarea consultație este programată peste două luni. Sedința 14 Doamna S. este mulțumită observând capacitatea sa de adaptare la noile situații anxiogene. Ei îi era teamă că nu va mai fi capabilă să facă acest
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ca urmare a refuzului de a i se aproba concediul. Ea l-a controlat fără dificultăți majore. N-a luat medicamente anxiolitice. Scările de evaluare evidențiază menținerea rezultatelor în perioada de după ședința precedentă. In final, se face rezumatul ședinței și pacienta prezintă un feedback pozitiv. Consultația următoare este programată trei luni mai târziu. Sedința 15 Doamna S. este mulțumită. Ea înfruntă noile situații anxiogene, fără a avea dificultăți deosebite. Ea și-a reluat serviciul în program normal. Este obosită, dar mândră
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
după ce gândurile sale negative au fost înlocuite de alternative pozitive. N-a avut atacuri de panică și n-a luat anxiolitice. Scările de evaluare nu evidențiază modificări în perioada care a urmat după ultima ședință. Se face rezumatul consultației și pacienta prezintă un feedback foarte pozitiv în legătură cu ședința și cu terapia. Consultația următoare este programată peste șase luni. Rezultate Iată câteva dintre instrumentele utilizate pentru a măsura rezultatele terapiei pe parcursul ședințelor. Tabel 8. Măsurarea eficienței globale a tratamentului Chestionare Evaluare înainte de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a fi atinse în totalitate conform bilanțului, cu excepția reluării serviciului, problemă rezolvată parțial. Doamna S. suferea de un număr impresionant de atacuri de panică. Acestea au fost în mod prompt anihilate, cu ajutorul controlului respirației. Terapia a progresat apoi rapid. Imediat ce pacienta se expunea și conștientiza faptul că deține controlul și că nu există pericol, anxietatea dispărea. Stoparea administrării de benzodiazepine s-a realizat fără dificultate din momentul în care pacienta a știut să-și controleze atacurile de panică. Sevrajul s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
prompt anihilate, cu ajutorul controlului respirației. Terapia a progresat apoi rapid. Imediat ce pacienta se expunea și conștientiza faptul că deține controlul și că nu există pericol, anxietatea dispărea. Stoparea administrării de benzodiazepine s-a realizat fără dificultate din momentul în care pacienta a știut să-și controleze atacurile de panică. Sevrajul s-a realizat fără complicații. Doamna S. s-a plâns mult de faptul că recurgea la aceste comprimate și stoparea administrării lor a modificat cognițiile și a diminuat spontan gândurile negative
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
să-și controleze atacurile de panică. Sevrajul s-a realizat fără complicații. Doamna S. s-a plâns mult de faptul că recurgea la aceste comprimate și stoparea administrării lor a modificat cognițiile și a diminuat spontan gândurile negative. Calitatea vieții pacientei a devenit mai bună. Armonia familială și înțelegerea în cadrul cuplului sunt descrise ca fiind superioare față de situația anterioară. Dar rezultatele sunt fragile, motiv pentru care este programată o perioadă de supraveghere. Reluare serviciului este recentă și parțială, dar trăită ca
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cuplului sunt descrise ca fiind superioare față de situația anterioară. Dar rezultatele sunt fragile, motiv pentru care este programată o perioadă de supraveghere. Reluare serviciului este recentă și parțială, dar trăită ca o reușită și ca un motiv de bucurie pentru pacientă. S-a convenit, deci, ca în perioada de supraveghere să se urmărească, pe lângă menținerea rezultatelor, realizarea acestui obiectiv. Pacienta rămâne incapabilă să-și imagineze că poate lucra la casa de bani și stabilește ca nou obiectiv terapeutic aceasta fobie, deoarece
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
perioadă de supraveghere. Reluare serviciului este recentă și parțială, dar trăită ca o reușită și ca un motiv de bucurie pentru pacientă. S-a convenit, deci, ca în perioada de supraveghere să se urmărească, pe lângă menținerea rezultatelor, realizarea acestui obiectiv. Pacienta rămâne incapabilă să-și imagineze că poate lucra la casa de bani și stabilește ca nou obiectiv terapeutic aceasta fobie, deoarece nu dorește să se împiedice de un obstacol. Chiar dacă pacienta mai păstrează trăsături perfecționiste, se observă la aceasta o
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
să se urmărească, pe lângă menținerea rezultatelor, realizarea acestui obiectiv. Pacienta rămâne incapabilă să-și imagineze că poate lucra la casa de bani și stabilește ca nou obiectiv terapeutic aceasta fobie, deoarece nu dorește să se împiedice de un obstacol. Chiar dacă pacienta mai păstrează trăsături perfecționiste, se observă la aceasta o atitudine mai degrabă de provocare în fața obstacolelor decât o atitudine de evitare, ceea ce este probabil câștigul esențial al terapiei sale cognitiv-comportamentale. 7. Afirmarea de sine FrșdȘric Fanget și Bernard Rouchouse∗ 1
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
meu. - S: Vă sugerez să cereți secretarei să facă fotocopii. - C: Acest lucru mă va ajuta să am mai mult timp pe care voi putea să-l rezerv pentru sarcini care să-mi aducă mai multă satisfacție. Iată cazul unei paciente care nu mai suportă ca prietenul său să întârzie: D: Martin, te-am așteptat cincisprezece minute de fiecare dată la ultimele noastre trei întâlniri. - E: Mă deranjează să aștept. - S: Aș aprecia mult dacă ai putea fi la timp la
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
machiaj, m-ați fi văzut cum roșesc”. Ea explică cu claritate în ce mod o deranjează și o frustrează tulburarea sa, deoarece i-ar place să aibă o viață socială normală, considerând că „nu este deloc o mizantroapă”. Situația actuală Pacienta este căsătorită („N-am fost capabilă de nici o atitudine de seducție, soțul este acela care a făcut cu răbdare efortul de apropiere”) și mama a doi copii în vârstă de doi și cinci ani. Lucrează acasă, nu iese decât pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
potrivită. Ea este reticentă la prescrierea de medicamente. Deși severă, fobia sa socială nu are în prezent un caracter de urgență, nu antrenează o marginalizare socială care să o pună în pericol pe termen mai mult sau mai puțin lung. Pacienta are, de altfel, resurse psihologice (distanțare față de tulburarea sa și motivație) și familiale. Terapeutul îi propune o terapie la început individuală, apoi de grup. Analiză funcțională Analiza funcțională se realizează cu ajutorul unei grile Secca modificată ușor. Situații Toate situațiile sociale
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a emotivității. Dar să roșesc pentru că mi se spune bună ziua și sunt privită puțin prea de aproape... Secvența care declanșează starea de disconfort este aproape întotdeauna aceeași: atenție fixată asupra sa, și un scurt moment de tăcere din partea interlocutorului. Emoțiile Pacienta este, într-un mod caracteristic, prinsă ca într-un clește între teamă și rușine. Inainte de a se expune oricărei situații sociale, chiar benignă, ei îi este frică, se simte încordată și neliniștită, de teamă să nu apară starea de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
toți șoferii care opresc, ca și cum ar aștepta ca cineva să vină și să o caute în acel loc. Exercițiu Terapeutul îi propune Isabellei un exercițiu de susținere a privirii față în față și în tăcere. Durata expunerii este controlată de către pacientă. Impreună cu Isabelle, terapeutul lucrează asupra cognițiilor („Parcă sunt idioată, îngrozită, bizară...”), și mai ales asupra emoțiilor: Terapeutul - Acceptați starea de jenă, este normal, este un exercițiu jenant; scopul lui nu este acela de a vă face insensibilă în față
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a nu fi destabilizată de către acestea; lăsați emoția să vă facă să plutiți așa cum un val face să plutească un dop, apoi observați-l cum scade, cum se ridică din nou, etc.; dacă nu vă speriați, veți pluti fără probleme. Pacienta efectuează exercițiul timp de o jumătate de oră și resimte o diminuare clară a anxietății subiective. Ea iese afară și se plimbă prin cartier (în timp ce terapeutul îl primește pe pacientul următor) având sarcina de a privi câteva momente în ochi
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
preveni evenimentele viitoare. Medicul i-a prezentat terapia ca pe o posibilă sursă de sfaturi în legătură cu modul în care să-și gestioneze anxietatea. Evaluare cognitiv-comportamentală Trei întâlniri, într-un ritm de o ședință pe săptămână, permit realizarea evaluării inițiale al pacientei Marie. Un set de chestionare și o agendă de auto-observare a neliniștilor sunt utilizate pentru completarea evaluării și favorizării manifestării unei atitudini de reflecție și de conștientizare din partea pacientei pe parcursul săptămânii. Rezultatele acestor chestionare servesc, de asemenea, stabilirii nivelului de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ritm de o ședință pe săptămână, permit realizarea evaluării inițiale al pacientei Marie. Un set de chestionare și o agendă de auto-observare a neliniștilor sunt utilizate pentru completarea evaluării și favorizării manifestării unei atitudini de reflecție și de conștientizare din partea pacientei pe parcursul săptămânii. Rezultatele acestor chestionare servesc, de asemenea, stabilirii nivelului de bază al situației pacienților, lucru care se dovedește a fi esențial pentru estimarea schimbărilor produse de demersul terapeutic și identificarea elementelor mai rezistente la schimbare, sau care n-au
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
substanțe). Severitatea fiecărei tulburări este evaluată pe o scară cu nouă valori (de la 0 la 8), care ajută terapeutul și pacientul să identifice problematica care se manifestă cel mai frecvent în viața sa. Iată un rezumat de profil diagnostic al pacientei Marie. Tabel 1. Rezumatul profilului diagnostic al pacientei Marie în momentul evaluării inițiale (DSM-IV) Axe Coduri Diagnostice Severitate la ADIS-IV Axa I 300.2 307.42 Tulburare de anxietate generalizată Insomnie primară 5 (medie spre severă) 4 (medie) Axa II
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
scară cu nouă valori (de la 0 la 8), care ajută terapeutul și pacientul să identifice problematica care se manifestă cel mai frecvent în viața sa. Iată un rezumat de profil diagnostic al pacientei Marie. Tabel 1. Rezumatul profilului diagnostic al pacientei Marie în momentul evaluării inițiale (DSM-IV) Axe Coduri Diagnostice Severitate la ADIS-IV Axa I 300.2 307.42 Tulburare de anxietate generalizată Insomnie primară 5 (medie spre severă) 4 (medie) Axa II 799.9 Diagnostic diferențiat pe axa II Axa
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Axa II 799.9 Diagnostic diferențiat pe axa II Axa III Nici unul Axa IV Supraprotecție parentală Schimbarea mediului de lucru Absența prietenilor apropiați ca urmare a unui deces Axa V EGF=56 (în timpul evaluării inițiale) Atunci când terapeutul îi pune întrebări pacientei pentru a ști dacă aceasta are impresia că se neliniștește în mod constant, ea confirmă repede precizând că a fost întotdeauna astfel dar că, în ultimii câțiva ani, se simte din ce în ce mai mult depășită și anxioasă. Securitatea și viitorul copiilor săi
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cu copiii, care îi mărturisesc că se simt supravegheați în mod constant. Cu toate acestea, ea admite cu dificultate caracterul excesiv al neliniștilor sale, pretextând că existența mai multor pericole posibile justifică gândurile sale. Aceste elemente ilustrează posibilitățile cognitive ale pacientei în raport cu neliniștile sale (cu toată interferența lor, ea le percepe ca fiind necesare), elemente care trebuie să fie precizate în timpul analizei funcționale. Incapacitatea pacientei de a recunoaște caracterul excesiv al neliniștilor sale apare de mai multe ori în timpul evaluării tulburării
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
pretextând că existența mai multor pericole posibile justifică gândurile sale. Aceste elemente ilustrează posibilitățile cognitive ale pacientei în raport cu neliniștile sale (cu toată interferența lor, ea le percepe ca fiind necesare), elemente care trebuie să fie precizate în timpul analizei funcționale. Incapacitatea pacientei de a recunoaște caracterul excesiv al neliniștilor sale apare de mai multe ori în timpul evaluării tulburării de anxietate generalizată. Pentru a aborda această problemă, terapeutul o face să vorbească în legătură cu ceea ce resimte (epuizare) sau în legătură cu ceea ce spun persoanele din anturajul
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
se trezi în timpul nopții. Stările de neliniște ale acesteia prezente la culcare, sau în timpul nopții când se trezește, sugerează că aceste probleme sunt un simptom sau o consecință a tulburării de anxietate generalizată. Diagnosticul este totuși forțat datorită faptului că pacienta menționează faptul că a avut probleme cu somnul în perioade mai puțin stresante din viața sa. Chestionarele autoadministrate Utilizarea mai multor chestionar o ajută pe Marie să-și precizeze problemele și permit evaluarea simptomelor de tulburare de anxietate generalizată, cognițiile
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
tulburării de anxietate generalizată a lui Marie și strategiile de preferat pentru diminuarea tendinței sale de a se îngrijora. Factorii de neliniște și de intoleranță la incertitudine O serie de mai mulți factori au contribuit la apariția unei predispoziții a pacientei de a se neliniști și de a deveni intolerantă la incertitudine: - ea a putut să învețe aceste comportamente prin intermediul observației/modelării mamei sale; - faptul că s-a ocupat de surorile sale și de fratele său a putut duce la dezvoltarea
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]