8,290 matches
-
personaj chaucerian legat de sfera Bisericii este călugărul, „om plimbăreț”553, aluzie ironică a naratorului la degringolada ordinelor monahale în Evul Mediu, cu o statură impozantă și afișând mândrie în mersul său, are o ocupație ce a devenit o adevărată patimă, vânătoarea. Se înfățișează, ca și stareța, îmbrăcat după moda zilei și cu o eleganță căutată, modificându-și portul monahal: „Văzui la el pe mâneci cusătură/ Cu găitan din blană scumpă, sură,/ Iar spre a și prinde gluga sub bărbie,/ Un
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
urmă, în sfera celestă. Autorul Divinei Comedii considera că iubirea și noblețea sunt îngemănate 582, iar frumusețea își găsește sălaș acolo unde se află virtutea, el construind astfel un lanț indestructibil: iubire - noblețe - frumusețe - virtute. Iubirea devine catharsis, purificatoare de patimi. Atât Beatrice, cât și Laura provocau poeților ce le-au dat viață o stare de laudatio, căci nu aparțineau întru-totul acestei lumi, natura lor fiind indicibilă, umanul le era metamorfozat prin virtute, aduceau liniște și aspirația spre o iubire ideală
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
miocardită alcoolică, dereglări psihice și scăderea intelectului și a capacității de muncă, psihoze, delirum tremens (nebunia alcoolicului). Dacă "bolnavul" este animat de bune intenții și are suficientă energie și voință, atunci dispune de șansa de a se lecui de asemenea patimă. Tratamente populare Deși un cunoscut proverb spune că beția o vindecă doar sapa și lopata (moartea), În medicina populară există unele remedii de vindecare a alcoolismului, verificate de-a lungul vremii: Ceaiuri din pedicuță, cornișor sau brădișor, o linguriță din
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
să rozi În vreo câteva dimineți, că te vei folosi. O doftorie ce poate omul folosi din frunza de vie: vinul este doftoria omului, Însă să bei puțintel, iar nu mult, iar frunza viței este foatre bună pentru cine are patimă la inima. Cine are negreală la dinți: să ia corn de cerb să-l arzi bine până se va face alb, apoi să-l pisezi bine, și cu cenușa aceea să-ți freci dinții. De gălbinare: să iei rădăcină de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
1893 apare ziarul săptămânal „Steaua"; scrie și Paloda din 28 martie și detalia: „Steaua" a apărut, într-adevăr, e bine venită 173 și salutată ca pe un astru menit a lumina pe bugetofagii locului", numai că pentru că apărea „în săptămâna patimilor și reprezentând opoziția, pentru că cei „trei crăișori ai săi, unul era conservator de baștină" și „avea drept scop să se mențină în funcția de revizor școlar, gras plătită din bugetul statului; cel de al doilea era socotit un renegat și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
înaintea ochilor.” ; „C‐ o minciună treci dincolo, dar acolo rămâi”; „To ate drumurile duc la Roma; poftește pe toate deodată și vei vedea minciuna” ; Norocu‐i orb. Prin urmare poți pune mâna pe dânsul cu ușurință”; „Să ne bucure izbucnirea patimilor cuiva; 289 însemnează că viermele a început să roadă și putregaiul să se clatine” ; „La Dumnezeu merg și florile la judecată. Unele cu rădăcinile și altele cu sămânța lor.” Calendarul mai cuprinde: diferite date statist ice; bilanțul secolului al XIX
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
chirilic ani încoac le ziare pres ază de prilie 182 dulescu, mânească 1 iunie 1 angiu car idianul, c ulți ani. imea pomi e pe aces ai întotde iare: pădu e, câmpu i sunt, ind oar câtev viciile înc i, patimi . vilizație ră și... neprie xt 1, in e) e în ei la 9) în a 829) în M e consider are, încep lor, veget te meleag auna) dato rile s-au d rile-s bălă ustria - câ a fabrici ă
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
vocației asumate, 192 al datoriei săvârșite cu acribie și devoțiune aproape sacră și un ieșean de stirpe rară, devenit el însuși emblemă și simbol al Ia șului..." Pentru cât mi-a dăruit din sufletul său, pentru că m-a modelat după patima sa, poate eu însumi am ajuns model, nu-l pot decât glorifica pe Constantin Ciopraga. Sunt oameni care nu dispar... multe generații; sunt destui care comunică fără să vorbească, sunt minți excepționale în trupuri chinuite... Profesorul, cărturarul, istoricul și criticul
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
a iubirii, imposibil de exprimat în cuvinte, incomplet simțită prin sărutări și îmbrățișări, nesătulă și neostoită prin priviri lungi ochi în ochi, prin cuprinderi de minute și ore care par secunde. O iubire trăită cu imensă bucurie de el, cu patima celor 18 ani de ea, ambii descoperind sfera impersonală a existenței când nimic nu mai există în jur decât afundul ochilor celuilalt, zâmbetul drăgăstos și îmbrățișarea care contopește. Când dragoste e, lume ... nu e ! "Atât de fragedă ..." Și totuși care
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
acest timp, mai ales în spațiul culturii. Privite din perspectivă istorică, aceste confruntări au fost poate ușor naive și deplasate, pentru că tăvălugul restauraționist de după 25 februarie 2001 din Basarabia a nivelat totul, nu a lăsat mai nimic din orgoliile și patimile pe care le-a declanșat. Dar chiar și așa, vreau să cred că acele „încrucișări” de idei și emoții și-au avut rostul, au fost necesare, pentru că au lucrat în mentalul unor grupuri de la noi și, mai cu seamă, „au
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
la „kormușkă” (pe românește - aici, pardon, „ieslea”, „treuca” puterii), cu care înfierează burghezia căpătuită, supărată acum - o dată cu instaurarea „justiției și onestității comuniste” - că i s-a tăiat din porție, îi poartă semnătura inconfundabilă. Voronin a căzut în ultimul timp în patima epistolară (vezi scrisoarea deschisă către mereu disponibilul de a servi Ion Druță, și de asemenea, analiza hermeneutică a operei lui Andrei Pavlovici Lupan, cu ocazia zilei de naștere a poetului-țăran-comunist, care a avut mari merite în instaurarea puterii sovietice în
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
convenabile pentru a-și justifica opțiunile politice de moment. Susținătorii interesați (bine plătiți) ai independenței R.M. au pescuit sintagmele care consună cu opțiunea lor, iar naționaliștii primitivi au fost șocați să constate că despre Eminescu se poate vorbi și fără patimă partizană... De aceea am găsit oportun să retipărim în paginile Contrafortului textul integral al interviului, rezervându-ne posibilitatea de a reveni, dacă va fi cazul, asupra subiectului. mai, 1998 Eminescu în „ediție” basarabeană În ultimul timp, unul dintre subiectele exploatate
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
gestionari ai României actuale provin din rândurile refugiaților basarabeni”. Cum să răspunzi unor asemenea elucubrații politico-național-literare?... Recunosc că nu mă așteptam la aprecieri pozitive din partea Literatorului, știind cine dintre „patrioții-martiri” basarabeni le deschide ușa redactorilor săi „apolitici”, însă reaua-credință și patima partizană care transpare din comentariu m-au dezamăgit. Până și în Basarabia noastră înapoiată și fără de speranță - conform sentinței cronicarului literator - asemenea diversiuni se fac cu mai multă pricepere. Scris într-un registru încruntat și posomorât, de „madonă” neglijată, comentariul
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
care definițiile tehniciste Îl circumscriu cu atâta precizie. În cazul scriitorului, motivația virează inevitabil spre domeniul psihologicului. Artistul este, el Însuși, un univers Întreg, o lume plină de contradicții, care se sustrage legilor comune. Pentru autorul care-și descrie, cu patimă, uneori, cu disperare, de cele mai multe ori, dorința de a se sinucide, elementul cantitativ, statistic, dispare. Vorbind, de pildă, despre moartea Virginiei Woolf, considerațiile savante ale lui Durkheim riscă să devină ușor caduce: „Puțin contează”, scrie Durkheim, natura intrinsecă a actelor
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
mulți dintre autorii de jurnale intime, nici despre sentimente și nici despre femei - mai ales că acestea din urmă au fost extrem de ordinare, adorând banalitatea unei vieți comune, insignifiante. În fapt, va scrie despre toate acestea. Va scrie cu o patimă din care nu lipsesc nici resentimentele și nici o secretă admirație pentru delicatețea feminină. Privită dinspre punctul ei final, biografia lui Drieu nu pare a conduce acolo unde, În Idele lui Marte 1945, va sfârși implacabil. Încă tânăr (deși Își percepe
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
generațiile de creștini de pretutindeni și dintotdeauna. În Actele martirice sunt nenumărate astfel de episoade paradigmatice: „Probus zise: «Ori aduci jertfă, ori te pun la chinuri». Montanus răspunse: «Mă bucur dacă ai să faci așa, ca să mă aflu părtaș la patimile Stăpânului meu, Hristos». Atunci Probus dă poruncă să fie pus la chinuri; și când era mai crud muncit, Probus îl întrebă: «Ce zici, Montanus, aduci jertfă zeilor?» Montanus răspunse: «Aduc jertfă prin acest chin Dumnezeului meu, Căruia mereu am jertfit
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
un sens nou: este urmarea deplină a lui Hristos, participarea desăvârșită la mărturisirea Sa și la mântuire. Îngerii îi priveghează și Duhul Domnului e alături de ei și lucrează în ei. Din moment ce Hristos suferă în martir, acesta din urmă participă la patimile lui Hristos. El, Care suferea în ei, împlinea mari minuni. Astfel, martiriul este un gest de iubire: martirii erau ușurați de iubirea lui Hristos. În timp ce mulțimea cerea ca martirii să fie biciuiți și supuși la diferite suplicii - așa cum a fost
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
un gest de iubire: martirii erau ușurați de iubirea lui Hristos. În timp ce mulțimea cerea ca martirii să fie biciuiți și supuși la diferite suplicii - așa cum a fost biciuit și prigonit Iisus -, ei se bucură pentru că îndură astfel o parte din patimile Domnului. Hristos suferă cu mucenicul, iar mucenicul suferă cu Hristos. Suferința sa are un sens și devine mântuitoare. Păgânii identifică nădejdea creștinilor în înviere cu inima mesajului creștin, și de aceea se înverșunează atât de mult împotriva trupurilor martirilor<footnote
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
îmi aparținea. Reflecții pe marginea compunerii Memoriilor lui Hadrian 26 60 de ani mai târziu, în 1982, aproape de nerecunoscut față de original. Greco de asemenea refăcut, relatează incestul dintre fratele Miguel și sora Anna, a căror aventură amoroasă culminează în timpul Săptămânii Patimilor la Neapole. Yourcenar a terminat-o după întoarcerea ei la Paris din Italia în primăvara anului 1925. Pune un accent deosebit pe puseurile erotice adolescentine și însăilează originalul nuvelei Anna, Soror, bazată pe strânsa legătură dintre surorile cartagineze Ana și
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
pună capăt vieții de peregrinări și să se întoarcă în Bruges-ul lui natal după o absență de 30 de ani. Acolo va locui în casa vechiului său prieten, Jean Myers. De-abia sosit, servitoarea lui Myers își otrăvește stăpânul din cauza patimii pentru Zenon, închipuindu-și cu naivitate că moartea stăpânului îi va netezi calea spre împlinirea ambiției sale desfrânate. A doua secțiune viața încremenită este punctată de conversațiile zilnice dintre Zenon și protectorul lui, starețul franciscan al Cordelierilor, cu care discută
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
Prognoza era suficient de bună în 1969-1970 pentru ca Grace să o poată însoți pe Marguerite în Belgia la începutul lui 1971, pentru alegerea ei în Academia Regală de la Bruxelles în martie. Au călătorit mult, ducându-se în Spania în Săptămâna Patimilor și vizitând Bruges-ul lui Zenon în aprilie. În timp ce se aflau în Belgia, membri ai familiei Crayencour au căutat-o, conștienți deodată că această rudă înstrăinată care fugise în America cu o altă femeie și care trăise atât de mult de
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
lecturilor cum putem vedea , nu cântărește atât aspectul structural izolat, ci legătura lui cu substanța comunicată o relație pe de o parte stăpânită și sigură, de cealaltă parte, nervoasă și amenințată de confuzie. Căutarea estetică e deci resimțită ca o patimă, ca o luptă aprigă, care nu implică doar rațiunea, ci totalitatea ființei, și care evită afișarea dorințelor, devenind o formă de eroism. Rezultă de aici că lunga șlefuire a limbii nu e un scop în sine, ci urmarea unei atitudini
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
pantagruelism ("scriere plină de pantagruelism") pantagruelion ("cânepa" care însoțește corabia "eroilor" în drumul lor spre oracolul Sfintei Butelci), provine din lumea lingvistică familiară marelui public, desemnând "un diavol din Mistere, acele piese de teatru având ca motiv central viața și patimile lui Isus", dar "un diavol șugubăț care insufla sete bețivilor"247. Ar trebui așadar să se bucure de priză la cititori, mai ales că aceștia urmăreau cu nerăbdare aparițiile ce ieșeau din sfera de dominație a bisericii, ba chiar îndrăzneau
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
nelegitim sau înfiat pentru a acoperi o situație neplăcută; abandon familial din partea tatălui sau a mamei; recăsătorirea după unul sau mai multe divorțuri. 7. Climatul relațiilor educaționale familiale: emoțional exacerbate derutant oscilate; lipsa climatului afectiv favorabil; mediu de formare nociv (patimi, violențe, imoralități, parazitism); tirania părinților; tirania copiilor; excesul de dragoste; excesul de autoritate; mediu criminogen. 8. Alte condiții speciale dificile: atitudini dușmănoase față de copil, considerându-l o povară; statut familial de ”cenușăreasă”, bun de pus la treburi și munci, fizice
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
verosimilul este prima definiție care s-a dat ficțiunii și, în prezent, o trăsătură general recunoscută a ficțiunii. De o actualitate remarcabilă este și ideea că lumea textului are propriul adevăr, diferit de adevărul realității nemijlocite, de vreme ce "poetul" înfățișează caractere, patimi și fapte omenești nu așa cum sunt ele în realitate, ci așa cum ar trebui să fie. În concepția lui Aristotel, imitație nu înseamnă, așadar, nici reprezentare fidelă a realității, nici proces al fanteziei, ci înseamnă cunoaștere, în sensul de reelaborare a
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]