6,499 matches
-
000 de piese (piese ceramice, unelte, arme, podoabe, obiecte de uz casnic, etc) Pe acropola cetății, arheologii au identificat o necropolă neolitică, dar și una medievală, ce conține aproximativ 1.000 de morminte. În așezarea deschisă, care se întinde la poalele acropolei și ocupă o suprafață de aproximativ 25.000 de metri pătrați, cercetătorii au identificat o serie de locuințe din perioada clasică dacică, sec I i.Hr. - sec. I d.Hr., dar și din perioada carpică (daci liberi), din sec. III d.
Zargidava () [Corola-website/Science/308758_a_310087]
-
liturgice, odăjdii, clopote. Remarcăm în unele biserici documente vechi, diplome, fotografii, tablouri și chiar arhive parohiale sau private. Să nu uităm prosoapele în scoarțe vechi și culori vegetale, covoarele și broderiile în care stau veacuri de muncă de mână în poalele femeilor românce. În lemnul bisericilor sunt încrustate o paletă complexă și variată de simboluri și motive decorative, menite să dialogheze cu credincioșii și să le înobileze viața spirituală. Se păstrează de asemenea numeroase inscripții, care, luate împreună, creează o adevărată
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
sau Berehomete pe Siret (în , transliterat Berehomet și în ) este un oraș în raionul Vijnița din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (huțuli) și o suprafață de 108 km². Orașul este situat la o altitudine de 467 metri, la poalele Munților Carpați, pe malul râului Siret, în partea de centru a raionului Vijnița. De acest orășel depinde administrativ satul Zaricicea. Localitatea a fost fondată în secolul al XV-lea, perioada când făcea parte din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei
Berhomet pe Siret () [Corola-website/Science/308233_a_309562]
-
este un oraș din Ungaria, județul Heves. "" este un oraș maghiar de 33.000 de locuitori, situat la 75 km de Budapesta, spre est, în județul Heves, la poalele masivului Mátra. Orașul Gyöngyös a fost un centru înfloritor în timpul "ocupației otomane". Înainte de Al Doilea Război Mondial, orașul Gyöngyös adăpostea o importantă comunitate evreiască. Conform recensământului din 2011, orașul Gyöngyös avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor
Gyöngyös () [Corola-website/Science/308269_a_309598]
-
m, dar din cauza altitudinii ridicate a regiunii, se ridica numai cu 600 de deasupra podișului înconjurător, și depășea numai cu 200 de m vârfurile înconjurătoare, de care era ascuns. Locuitorii băștinași „aeta” (sau „negrito”) au trăit mai multe secole la poalele și pe versanții vulcanului, unde s-au refugiat din fața coloniștilor spanioli. Ocupația lor principală fiind vânătul și culesul de fructe și plante sălbatice care le asigurau și o mobilitate, prin care se explică faptul că au reușit să supraviețuiască. Pe
Pinatubo () [Corola-website/Science/307497_a_308826]
-
și sărace în care locuiau evreii în camerele întunecoase din spatele prăvăliilor. Erau pe alocuri case insalubre, aflate pe pantele străzilor unde atunci când ploua se inundau și când arșița verii le ardea erau înecate de praf. Târgul Cucului se afla la poalele dealului Sărăriei în apropierea intersecțiilor străzii Sărăriei cu Golia (Cuza Vodă), Costache Negri, Elena Doamna și Pădure pe care dacă coborai se ajungea la poalele dealului Tătăranilor și cel al Cimitirului Eternitatea. Dimitrie Anghel a evocat acest cartier în volumul
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
și când arșița verii le ardea erau înecate de praf. Târgul Cucului se afla la poalele dealului Sărăriei în apropierea intersecțiilor străzii Sărăriei cu Golia (Cuza Vodă), Costache Negri, Elena Doamna și Pădure pe care dacă coborai se ajungea la poalele dealului Tătăranilor și cel al Cimitirului Eternitatea. Dimitrie Anghel a evocat acest cartier în volumul de proză "", chiar așa cum era el pe vremea pictorului Octav Băncilă. Aici și-a găsit Băncilă modelele pe care le-a pictat în perioada 1899
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
o mulțime de pânze cu peisaje cu oameni muncind, ciobani și ciobănițe de pe muntele Grințieșu și de pe dealurile Broștenilor, plutași pe Bistrița, peisaje cu priveliști din muntele Pleșele Holdei, Grințieșu sau Căboile. A pictat și hore de prin satele de la poalele Ceahlăului (1937). Dintre lucrările pe care le-a făcut la Broșteni se remarcă: "Pe Bistrița" (1905) - cu trei țărănci care folosesc năvodul; "Păstrăvi" (1906) - două picturi; "Piatra Holdiței" (1905); "Moara din Broșteni" - două picturi 1905 și 1906; "Cu cofele" (1906
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
decembrie 1930, în sala fostului palat al lui Alexandru Ioan Cuza, improprie pe atunci unei galerii de artă, Băncilă a prezentat o mulțime de lucrări dintre care se desprind cele intitulate " Car cu snopi, Pe malul Bistriței" și "Hora de poalele Ceahlăului", precum și lucrări cu tematică mai veche cum este "Aparul", "Un evreu din Târgul Cucului" (cel care cară apă). În plus au fost expuse portrete, nuduri, peisaje și flori. Pentru comemorarea poetului Mihai Eminescu a făcut pictura "Post mortem laureatus
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
păduri falnice. Atmosfera degajată de "Secerișul" tinde spre poezie, liliachiul din "" și vânturile tomnatice sugerate de "Căruțele cu nomazi" sunt variații ale anotimpurilor cu fluctuații ale luminii de sezon. Tablourile pe care pictorul le-a creat la Agapia (1914), la poalele Ceahlăului și pe râul Bistrița (1930 - 1935), precum și popasurile în pădure dau exuberanță și amploare și peisajul este plin de măreție și strălucire prin includerea omului în el; remarcabil distingându-se dintre peisaje lucrarea denumită "". Ținând cont de atmosfera artistică
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
actualul centru al municipalității să fie mutat în altă parte pentru a contracara surpările cauzate de activitățile miniere. Acest proces urma să fie întreprins treptat pe parcursul deceniului următor. La 8 ianuarie 2007 s-a propus noua locație, spre nord-vest, la poalele muntelui Luossavaara, pe malul lacului Luossajärvi. Primele lucrări de strămutare au fost executate în noiembrie 2007, când s-a început construcția noii conducte de canalizare. În aceeași săptămână au fost puse la dispoziție primele schițe ale planului general pentru noua
Kiruna () [Corola-website/Science/307706_a_309035]
-
anul 1660, ca răsplată pentru serviciile deosebite aduse domnitorului Gheorghe Ghica (1659 - 1660). La această proprietate mai adaugă prin cumpărări succesive în 1671, de la fii căpitanului Ghiorca, zona din deal unde va construi mai apoi mănăstirea sa și zona de la poalele dealului, unde va face grădina și parcul palatului domnesc. Pe întreaga perioadă a domniei sale (1678 - 1688) Șerban Cantacuzino și-a avut reședința în casele domnești de la mănăstirea Cotroceni. Acestea se găseau pe latura nordică a curții și aveau: „patru camere
Mănăstirea Cotroceni () [Corola-website/Science/307735_a_309064]
-
este o mănăstire ortodoxă de maici din România, situată într-o poiană de la poalele munților, în satul Văratec din comuna Agapia (județul Neamț), la o distanță de 12 km de orașul Târgu Neamț și la 40 km de municipiul Piatra-Neamț. Este cea mai mare mănăstire de maici din România, aici viețuind peste 400 maici
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
pe înțelesul tuturor, încât maicile și cei prezenți parcă retrăiau epoca Sf. Ioan Gură de Aur. (...) După Sf. Liturghie se retrăgea, din nou, în apartamentul său și reîncepea să scrie. Din când în când, lăsa deoparte scrisul și mergea pe sub poala pădurii pentru a se destinde în mirificul peisaj al împrejurimilor Mănăstirii Văratic. Parcă sorbea din ozonul de brad acea putere și inspirație pentru a scrie mai departe operele sale"". Vorbind despre Mănăstirea Văratec, Zoe Dumitrescu-Bușulenga afirma: "" Când am intrat pe
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
în călătoriile sale prin Munții Neamțului de la sfârșitul secolului al XIX-lea, descriind mănăstirea în povestirea „De la Văratic la Săcu” din volumul "Pe drumuri de munte" (1912). După cuvintele scriitorului, Mănăstirea Văratec "„își revarsă valurile sale de case albe pe poalele colinelor, cu care se isprăvesc munții săi”". El a stat două zile, constatând că în lunile de vară veneau aici o mulțime de oaspeți din toate părțile Moldovei pentru o lună sau chiar două, dorind să-și căute odihna sufletească
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
Ἀλεξανδρέττα, "Alexandretta"; în limba arabă : الإسكندرون, "al-ʼIskandarūn"), este un oraș și un district în Provincia Hatay, Turcia, pe țărmul Mediteranei. Orașul se află plasat în regiunea geografică, economică și culturală Çukurova. este localizat pe țărmul Golfului İskenderun la Mediterana, la poalele Muntelui Nur. İskenderun este un centru comercial important și cel mai mare oraș al Proviciei Hatay. Orașul are unul dintre cele mai mari porturi ale Turciei la Mediterana și gazdă a celei mari oțelării a țării. Industria hotelieră este puternic
İskenderun () [Corola-website/Science/307754_a_309083]
-
în țară și în străinătate, mai ales în Israel. Este prezentă la numeroase emisiuni ale Radioteleviziunii Române și își imprimă cântecele la casa de discuri Electrecord și la Radio. Pe parcursul întregii sale cariere, își îmbogățește repertoriul cu cântece populare de la poalele munților Bucegi și Făgăraș. Le-a numit interpretele sale preferate pe Maria Tănase, Ioana Radu și Rodica Bujor. Se stinge din viață neașteptat în noaptea de 12 spre 13 mai 1979, la o nuntă din Călărași, din cauza unui anevrism ce
Ileana Sărăroiu () [Corola-website/Science/306501_a_307830]
-
unele triburi de eschimoși au migrat din Siberia în Alaska, și de aici în Groenlanda, ducând cu ei strămoșii câinelui Malamut și câinelui Esquimos. În urma lor, a emigrat din Asia Centrală și poporul Chukchi, stabilindu-se în bazinul Kolyma și la poalele muntelui Cherschi. Ei dețineau un câine, strămoș al câinelui Husky Siberian. Între aceste două popoare s-au stabilit relații comerciale, s-au efectuat numeroase călătorii cu săniile, ocazii cu care schimbau și echipajele de câini. Husky Siberian și-a menținut
Husky Siberian () [Corola-website/Science/306517_a_307846]
-
4), Maurer (5), Mănescu (1), Mănescu (2), Verdeț (1), Verdeț (2). Între anii 1969-1982, Gaston Marin a fost președinte al Comitetului de Stat pentru Prețuri, până la înlocuirea sa din funcțiile oficiale de către Nicolae Ceaușescu. A fost membru al mișcării sioniste Poalei Zion și, în anul 1989, a emigrat în Israel dar a revenit în România, unde a decedat. Articole biografice Interviuri
Gheorghe Gaston-Marin () [Corola-website/Science/306585_a_307914]
-
30, Bonatti, Abram și Mahdi pornesc cu aparatele de oxigen și alimente spre tabara 9. Imediat după ce depășesc peretele de gheață, Abram este nevoit să se întoarcă. Cu perseverență, Bonatti și Mahdi continuă să înainteze, și o dată cu seara ajung la poalele crestei stâncoase pe care se afla montat cortul taberei de asalt. Din cauza întunericului ei nu se mai puteau întoarce la tabara 8 dar nici să ajungă la tabăra 9, de care îi desparțeau o serie de stânci periculoase; ei își
K2 () [Corola-website/Science/306575_a_307904]
-
estuarele rîurilor hipopotamii pășteau ierburile halofile ale limanelor de atunci. Marea s-a retras demult și astăzi paleontologii pot să studieze acea bogăție împietrită în timp, astăzi dezvelită pe coastele dealurilor și văilor, mai ales de-a lungul râurilor, la poalele pădurilor seculare. Lanțurile de recife calcaroase din nordul Moldovei au aceeași geneză ca și marele lanț coralier din Australia, numai că cel de acolo, fiind recent, se află aproape în întregime sub apă, vârfurile lui ieșind din ocean la o
Toltrele Prutului () [Corola-website/Science/306680_a_308009]
-
în estul Voivodinei (în sudul Banatului sârbesc), fiind incluse într-o rezervație naturală. Ele au forma unei elipse oblice ocupând o suprafață de aproximativ 300 km² și sunt înconjurate de un teren agricol fertil, ce se întinde între Dunăre și poalele Carpaților. Acest monument al naturii din Bazinul Panonic constituie refugiu pentru multe tipuri de floră și faună deșertică, care în Europa și în întreaga lume sunt rarități naturale. Din acest motiv, sârbii au denumit aceste dune și "Evropska Sahara" (Sahara
Dunele Deliblat () [Corola-website/Science/306724_a_308053]
-
între aceste limite extreme. În orice caz, conținutul textului se leagă de brahmanismul hinduizant, căruia i se poate stabili un început în secolul al V-lea î.e.n. Totuși, multi exegeți recunosc în Bhagavad-gita influență soteriologica a marilor doctrine religioase de la poalele Himalayei- Buddhism, Jainism, Samkhya și Yoga, considerându-se că este opera mai multor autori. Dar,deoarece face parte din marea epopee Mahabharata, fiind un capitol al acesteia, iar aceasta este atribuită marelui înțelept și sfânt antic Vyasa, trebuie să amintim
Bhagavad Gita () [Corola-website/Science/306739_a_308068]
-
legat de niciun regim politic al Franței secolului al XIX-lea, rămânând fidel, cum avea să spună el însuși, "regimului libertății". Jean Désiré Gustave Courbet s-a născut la 10 iunie 1819 la Ornans, un sat din regiunea Franche-Comté, la poalele masivului Jura, nu departe de granța cu Elveția. Familia Courbet făcea parte din mica burghezie, tatăl artistului, Régis Courbet, era proprietar de pământ. Gustave a fost foarte legat de bunicul său, Jean-Antoine Oudot, care i-a insuflat idealurile republicane. La
Gustave Courbet () [Corola-website/Science/306938_a_308267]
-
este o mănăstire de călugări situată în satul Hlincea din comuna Ciurea (județul Iași), amplasată într-un cadru pitoresc aflat la poalele dealului Cetățuia de la ieșirea din municipiul Iași. Ea datează de la sfârșitul secolului al XVI-lea, fiind ctitorie a domniței Maria, fiica lui Petru Șchiopul, domnitorul Moldovei (1574-1579 și 1582-1591) și a soțului ei, spătarul de origine greacă Zottu Tzigara. se
Mănăstirea Hlincea () [Corola-website/Science/307813_a_309142]