12,874 matches
-
îi înregistra în paradigmă pe candidații la statutul de personaj exemplar, instalează un soi de emblemă configurativă a marilor inițiative (îndeobște culturale) puse la cale de aura princiară. Matei Basarab, Vasile Lupu, Șerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu (dar nu numai ei) pricep temeinic rosturile unei monarhii ce revendică un prestigiu asigurat de istorie. Zidirile înfăptuite de ei, demersurile literaților, programele celorlalți artiști, pentru care Curtea (Regnum) constituia un nucleu organizator stabil, mărturisesc aceste convingeri. Bisericile ridicate de voievozi, plănuite a fi necropole
UMANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290334_a_291663]
-
esențială și cea mai intimă a spiritului. Avem des tendința de a confunda viața cu situațiile de viață. Evenimentele, nu întotdeauna pe placul nostru, se succed uneori cu ritmicitate, alteori vin din ce în ce mai grave : boli, despărțiri, altercații, lipsuri... Pentru a putea pricepe de ce mi se întâmplă tocmai mie, e necesar a porni de la lucrurile simple. Nu există lucru, fără să fie legat de existența altuia. Nu există fenomen ori manifestare, fără o cauză declanșatoare. Toate științele, precum și toate tipurile de cunoaștere, se
ROLUL EDUCAŢIEI PLASTICE ŞI A EDUCATORULUI DE ARSMATETICĂ ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE EŞEC ŞCOLAR SAU DE CE AVEM NEVOIE DE DESEN CA DISCIPLINĂ DE STUDIU. In: Arta de a fi părinte by Geanina Luminiţa Vatamanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1419]
-
a maselor țărănești: „În prefacerea vechiului nostru regim țărănimea a fost o simplă masă pasivăă În această ciocnire cu stăpânii ei străvechi țărănimea română se înfățișează ca orice forță oarbă și elementară a naturii. Ea nu știe ce vrea, nu pricepe limpede ce să ceară și în ce chip să urmărească înfăptuirea vagelor ei dorințe” (1922, p. 43). Față de opinia lui Zeletin cu privire la caracterul inert al țărănimii, punctele de vedere poporaniste și țărăniste apar mai suple, mai nuanțate. Căci să nu
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
împlinite pe cale indirectă, ocultă, de niște organe sociale a căror menire ar fi cu totul alta”. Băncile populare, Casa rurală, obștile sătești se „încarcă” cu atribuții formativ-educative, determinând țărănimea „să se ocupe de afacerile ei, să le discute, să le priceapă: și nu numai afacerile fiecărui țăran în parte, ci afacerile obștii țărănești, afacerile țărănimii, ale clasei și afacerile țării” (s. a.)(Dobrogeanu-Gherea, 1910, p. 286) Vom examina cu alt prilej alte teorii create de sociologii americani și, într-un cadru mai
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
din care izvoarele Apei care Curge mușcă mereu, apropiindu-se pe nesimțite de Apa Mare care Dă Nori. Este ceea ce Vrăjitorul i-a explicat Ucenicului. Ceea ce și el aflase de la moșii și strămoșii lui. Și așa, din om în om, pricepuseră cum cele două ape se apropie puțin câte puțin, ghicind astfel că va veni și o zi când ele se vor uni, cumva. Zi a cărei apropiere o pândeau și o temeau acum și Vrăjitorul și Omulețul, ucenicul lui, așa cum
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
de a face față în mod adecvat conflictului, persoanelor dificile și situațiilor tensionate, rezolvarea conflictelor și disputelor, abilitatea de adaptare la muncă în echipă. Angajații care lucrează la privat sunt persoane deschise, orientate spre controlul și manipularea emoțiilor celorlalți. Se pricep la a face presiuni și folosesc modalități foarte convingătoare de prezentare, adaptate situației. Se folosesc de strategii complexe precum influențarea indirectă pentru a-și atrage susținerea sau înțelegerea de partea lor . Cultivă și mențin rețelele informale, caută relații care sunt
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
ref id="103">103 Glasul Basarabiei, nr. 43, 16 februarie 1914. </ref>, și pentru „a cunoaște mai bine țara, neamul și pe Dumnezeu” <ref id="104"> 104 Ibidem. </ref>. Ziarul lansase și următorul apel către românii basarabeni: „Cu străinii care pricep măcar oleacă limba noastră vorbiți numai moldovenește, iar pe cei care nu pricep deloc limba noastră, stăruiți vă a-i Învăța să vorbească moldovenește”. Era abordată necesitatea Însușirii alfabetului latin - veșmântul firesc al limbii române, pentru ca fiecare să poată „citi
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
pentru „a cunoaște mai bine țara, neamul și pe Dumnezeu” <ref id="104"> 104 Ibidem. </ref>. Ziarul lansase și următorul apel către românii basarabeni: „Cu străinii care pricep măcar oleacă limba noastră vorbiți numai moldovenește, iar pe cei care nu pricep deloc limba noastră, stăruiți vă a-i Învăța să vorbească moldovenește”. Era abordată necesitatea Însușirii alfabetului latin - veșmântul firesc al limbii române, pentru ca fiecare să poată „citi cărți și gazete române - comoară neprețuită pentru luminarea minților” <ref id="105"> 105
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
rândul ei, în raporturile numerice, care constituie diferitele acorduri ale armoniei absolute (evn óí" o(i lógoi eísí twn sustatikwn thv" teleíon a(rmonía" sumqwniwn)”. 45. Vezi nota 29. De asemenea, Aristotel (Metaphysika, I, 6): „Și câte alte potriviri se pricepeau șpitagoreiciiț să dea la iveală, pentru a raporta proprietățile numerelor ale scării armonice atât la diferite atribute și părți ale cerului și la întocmirea Universului, adunându-le pe toate acestea laolaltă; le alcătuiră într-un sistem. Iar dacă se ivea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de cunoaștere, Socrate îi face o dezvăluire senzațională. Mai întâi îl chestionează pe efeb dacă nu i-a ajuns la ureche că el, Socrate, este fiul unei moașe, „nobila și vajnica Phainarete”15. Acesta confirmă că știa, dar tot nu pricepe. Socrate îl mai năucește cu o întrebare: „Dar că mă îndeletnicesc și eu cu aceeași meserie ai auzit?”. Platon nu subliniază paradoxul, pentru că, în vremea sa, lucrul era de la sine înțeles. O cutumă milenară stabilea că băieții trebuie să urmeze
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și metafore. Fiecare pas este introdus printr-o interogație cu funcție de pretest comprehensiv și se încheie tot printr-o evaluare, cu funcție de posttest al înțelegerii de către tânăr a etapei respective. „Adu-ți aminte tot ce știi despre moașe și vei pricepe mai ușor ce vreau să-ți spun. Așadar știi, cred, că nici o femeie dintre cele care pot rămâne însărcinate și naște nu le moșește pe altele, ci acelea care nu pot odrăsli” - „Fără îndoială”, confirmă Theaitetos. „Se spune că pricina
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
artis doctrina reddebat). 39. Despre școlile din Arles s-au păstrat puține informații. Patrologia Latina (ed. J.-P. Migne, 1844-1855, L, 1233), într-o Vita Hilarii, îl semnalează pe poetul Edesius, rhetoricae facundiae et metricae artis perritissimus vir („bărbat foarte priceput în elocința retorică și arta metrică”), ce ar fi trăit acolo pe la 450; dar nu este limpede dacă era profesor de retorică la o școală din Arles. 40. M.J. Suelzer (ed.), Julianus Pomerianus: The Contemplative Life, Westminster, 1947. Pentru detalii
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Fludd lăuda matematicile și îi asocia pe rozicrucieni cu tradițiile magiei și cu practicile oculte rămase de la egipteni și Hermes Trismegistus. Fludd credea că rozicrucienii erau „mecanici” și „matematicieni”, urmași ai lui Roger Bacon și Albertus Magnus. Presupunea că erau pricepuți la geometrie, la arta militară, la aritmetică și la algebră. Erau discipline pe care celălalt Bacon, baronul contemporan, le disprețuia, așa cum făcuse în The Advancement of Learning. Or, rozicrucienii nutreau idei similare celor baconiene. Baronul de Verulam se dorea „părintele
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
religie a „bunului-simț” care se sprijină pe un enorm dispreț față de cărți și învățătură. Când i se dă în glumă să cârmuiască o insulă însă, Don Quijote însuși bagă de seamă că, deși cu gândire și obiceiuri de asin, scutierul este priceput în arta de a conduce. Și, într-adevăr, Sancho devine guvernator strălucit. Avea „școala vieții”, pe care reprezentanții ei o considerau superioară oricărei „școli livrești” - cum erau cele ecleziastice. Dar Comenius ignoră intenționat existența acestor hidden curricula pe care le
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a produs și omenirea s-a pomenit trăind o altă realitate. Gorbaciov a înțeles nu numai că URSS pierduse cursa înarmărilor pentru că economia sovietică fusese întrecută din punct de vedere tehnologic de cea americană. A gândit „holist”, la scară mondială, pricepând că prin cursa înarmărilor se atinsese un terminus dincolo de care se crea o realitate absurdă: posibilitatea autonimicirii speciei umane. În consecință, a „spart” paradigma: a propus dezarmarea progresivă bilaterală și chiar a trecut la fapte; în mod concret, a întors
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în care nici o înțelepciune „modernă” și nici o regulă „clasică” învățată la școală nu funcționează. Creierul tânărului pregătit astfel are parte de o năucire programată instituționalizat, pe care încearcă, dar nu știe cum să o refuze. I se inculcă, dar nu pricepe ideea vagă că va trebui să se „adapteze la schimbare” și profeția că va trebui să schimbe câteva zeci de profesii (moderne?) de-a lungul carierei și a vieții. Generațiile de elevi și studenți de astăzi sunt pregătite de educatori
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de „caracatiță cerebrală” - imaterială, invizibilă, infatigabilă - care își întinde tentaculele psihice pentru a „pipăi” lumea obiectivă pe care o percepe, generic, ca altceva, adică mediul și modul ei de viață. Este o analogie forțată, dar sugestivă și adecvată pentru a pricepe de ce înțelegerea fenomenologică, conștiința, este caracterizată prin intenționalitate. In-tendere spre lume este „intenționalitate a ceva”; astfel se realizează înțelegerea sensului în actul de conștientizare. Max van Manen (1984) a sesizat că această imagine fenomenologică a conștiinței și a înțelegerii își
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
care, chipurile, este cu adevărat «vie»” (Ființă și timp, ed. cit., p. 235). 118. Înțelegerea demersului lui van Manen reclamă folosirea unui index minimal de termeni husserlieni și heideggerieni care însă nu poate fi redat aici din motive lesne de priceput: aceste concepte fenomenologice își câștigă tâlcurile - adesea multiple- numai în contextul operelor lui Husserl și Heidegger. 119. N. McEwen, „Phenomenology and the Curriculum: The Case of Secondary-School Geography”, Journal of Curriculum Studies, 12 (4), 1980, pp. 323-340. 120. Van Manen
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
bucurie ale Penelopei. În mintea noastră se derulează viitorul, ca în toate basmele și filmele cu happy-end: „Și au trăit ani mulți și fericiți, până la adânci bătrâneți”. Când a plecat de acasă, Ulise era posesor de „inteligențe multiple” (polytropos) și „priceput la toate” (polymechanos). Avea așadar calități înnăscute care l-au ajutat să învețe foarte multe meserii: era plugar, pilot, dulgher, constructor de nave, vânător, ghicitor, bucătar, medic, muzicant, pugilist, arcaș, discobol ș.a. Când s-a întors acasă însă, Ulise era
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
identitate exactă ne scapă. 3. Un studiu amplu despre șiretenia lui Ulise a realizat G. Patroni: Appunti di filosofia e di diritto omerici, 1947; Patroni susține că șiretenia lui Ulise este înțelepciune practică, e competență universală, polymechanie - căci Ulise se pricepea la toate: dulgherit, zidărit, navigat etc., adică este versat în toate artele practice (techne) ale lumii. Caracterul lui Ulise a fost pus sub semnul întrebării în Antichitate, mai ales în operele lui Pindar și Platon. Chestiunea este minuțios analizată de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cei de la alimentara, și cu farmacista, și cu cei de la restaurant... Dar cu cine nu mă cunoșteam? Făceam rost orice aveam nevoie, serviciu contra serviciu, cum se spunea... (S4) Păi, înainte, ca să fii vânzătoare, trebuia să faci școală, să te pricepi cât de cât la ceea ce vinzi... Îți trebuia pile ca să te angajezi bine, că de angajat oricum te angaja... Acum, dacă nu ai și nu ai unde lucra, te duci vânzătoare pe la vreun butic sau la un chioșc de ziare
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
al lui Robert Floru, care părăsise România de câțiva ani. Nu-mi mai amintesc acum cine erau cei reuniți acolo, dar era sigur și șefa de secție, Geta Dan Spânoiu. La început nu înțelegeam ce s-a întâmplat, curând am priceput însă că se simțeau amenințați de o anchetă sau verificare care începuse de curând. Discursul celor prezenți avea o notă justificativă, îmi relatau, întrerupându-se și completându-se, cum fuseseră solicitați să participe la un experiment și acum li se
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
nu vreau să reamintesc rezultatele experimentelor sociologice din anii ’70, când se prezentau spre apreciere două relatări, reușind să se demonstreze tendințe majoritare de a identifica povestea născocită ca fiind adevărată și pe cea reală ca fiind falsă. Comuniștii au priceput repede această „tendință” de a se aprecia coerența unei relatări ca fiind mai adevărată decât realitatea și ne-au bombardat permanent cu „scenarii” aranjate plauzibil. Am văzut recent filmul Filantropica și mesajul lui vizează exact acest fenomen: „povestea” determină credibilitatea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
copii, dând instrucțiunile: „sus”, „jos”, „în spate”, „în față”, „în jurul” etc. De asemenea, elevii pot cere computerului să le spună alte semnificații ale cuvântului, să le arate o imagine sau o secvență de desen animat, care să‑i ajute să priceapă semnificația cuvântului; ei pot cere, pur și simplu, să le dea definiția din dicționar sau să le ofere un exemplu în care cuvântul să apară într‑un context sau să‑l citească cu voce tare. Un alt program de facilitare
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
ale funcționării sistemului, modificări ale datelor sau ale programelor. În SUA, în „topul atacurilor”, pe primul loc s-au aflat angajații incapabili ai firmelor, urmați de cei incorecți și de furturile din afară. Relativ recent, s-a extins categoria tinerilor pricepuți la calculatoare, care, de acasă, pot accesa sistemele mari, considerând acțiunile lor ca un test de istețime, dar care au devenit din ce în ce mai periculoase. În anii 1998-2001, pe locul întâi s-au aflat atacurile cu viruși, pe locul doi - utilizarea abuzivă
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]