5,919 matches
-
Heinrich Heine, Victor Hugo, Homer. După ce a fost în Galicia în 1891, iar mai tarziu, în Bucovina, Ucrainka să întâlnit cu multe figuri proeminențe din vestul Ucrainei, Ivan Franko, Michael Pavlik, Olga Kobylianska, V.Stefanyk, Osip Makovey, Natalia Kobrynska. Partea principala a perspectivelor socio-politice a L. Kosach s-au format după șederia ei în parcursul anului (1894-1895) la unchiul ei - Michael Dragomanov la Sofia și tragic eveniment, ce a fost pentru ea, - moartea lui. În 1896-1898 Leșia Ucrainka este unul dintre
Lesia Ukrainka () [Corola-website/Science/335670_a_336999]
-
fost mai întâi arbitru de tușa în jocuri din grupurile preliminare (Italia-Peru 1:1, si Brazilia-Noua Zeelandă 4:0) La a doua etapă de jocuri Klein a arbitrat un meci care, poate, a fost hotărâtor, dintre Brazilia, care era candidată principala la cupă, si Italia. Meciul s-a încheiat cu victoria Italiei cu 3:2, ceea ce a dus la eliminarea Braziliei. Klein a fost arbitru de tușa în meciul final dintre selecționatele Italiei și Germaniei de vest. Italia a ajuns campioană
Avraham Klein () [Corola-website/Science/335732_a_337061]
-
Două alte pronume interogative se acordă cu cuvântul la care se referă: Fiecare din pronumele interogative poate fi și relativ, în afară de "quel(le)(s)", dar mai sunt încă două pronume relative simple. Pronumele de folosit depinde de cuvântul din propoziția principala la care se referă și de funcția pe care o are pronumele în propoziția atributiva pe care o introduce. Cuvintele nehotărâte sunt foarte diverse. Unele pot fi uneori determinanți (adjective pronominale), alteori pronume, altele pot fi numai determinanți, altele pot
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
Bistrița, județul Bistrița-Năsăud. Colegiul își desfășoară activitate într-o clădire monument istoric, CNAM este unul dintre cele mai prestigioase licee din județul Bistrița-Năsăud. Fiind un mediu multicultural există o secție română și una maghiară. Ciclul liceal se află în clădirea principala de pe Bulevardul Republicii are 7 specializări : 1. Secția Română 2. Secția Maghiară Pe 24 mai 2012 CNAM a aniversat 100 de ani de existență, ceea ce a fost marcat cu festivitatea centenarului .
Colegiul Național „Andrei Mureșanu”, Bistrița () [Corola-website/Science/332651_a_333980]
-
subjonctivului este conjunctivul), dar din punctul de vedere al folosirii lor, modurile nu-și corespund totdeauna în cele două limbi. Alegerea modului este indicată de anumite elemente ale frazei, în funcție de felul subordonatei. Propoziția subiectivă stă cel mai adesea după propoziția principala. În acest caz, înaintea predicatului principalei este totdeauna un pronume. Deși obligoriu, acesta este doar subiectul aparent al principalei, cel adevărat fiind propoziția subiectivă. Sunt trei pronume cu funcție de subiect aparent: Si cand subiectivă stă înaintea principalei, aceasta din urmă
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
limbi. Alegerea modului este indicată de anumite elemente ale frazei, în funcție de felul subordonatei. Propoziția subiectivă stă cel mai adesea după propoziția principala. În acest caz, înaintea predicatului principalei este totdeauna un pronume. Deși obligoriu, acesta este doar subiectul aparent al principalei, cel adevărat fiind propoziția subiectivă. Sunt trei pronume cu funcție de subiect aparent: Si cand subiectivă stă înaintea principalei, aceasta din urmă poate avea subiect aparent, "ce", "cela" sau "ça". În acest caz, "îl" este înlocuit de "ce": "Que tu hésites
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
adesea după propoziția principala. În acest caz, înaintea predicatului principalei este totdeauna un pronume. Deși obligoriu, acesta este doar subiectul aparent al principalei, cel adevărat fiind propoziția subiectivă. Sunt trei pronume cu funcție de subiect aparent: Si cand subiectivă stă înaintea principalei, aceasta din urmă poate avea subiect aparent, "ce", "cela" sau "ça". În acest caz, "îl" este înlocuit de "ce": "Que tu hésites, c’est normal". Modul predicatului unei subiective de dupa principala este determinat de ceea ce exprimă predicatul principalei. Se folosește
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
stă înaintea principalei, aceasta din urmă poate avea subiect aparent, "ce", "cela" sau "ça". În acest caz, "îl" este înlocuit de "ce": "Que tu hésites, c’est normal". Modul predicatului unei subiective de dupa principala este determinat de ceea ce exprimă predicatul principalei. Se folosește modul indicativ sau condițional dacă predicatul principalei exprimă: Subjonctivul este cerut de verbele regente care exprimă: Predicatul subiectivei este în mod normal la subjonctiv dacă aceasta stă înaintea principalei: "Cela me pârâit évident que Dupont est coupable" „Îmi
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
aparent, "ce", "cela" sau "ça". În acest caz, "îl" este înlocuit de "ce": "Que tu hésites, c’est normal". Modul predicatului unei subiective de dupa principala este determinat de ceea ce exprimă predicatul principalei. Se folosește modul indicativ sau condițional dacă predicatul principalei exprimă: Subjonctivul este cerut de verbele regente care exprimă: Predicatul subiectivei este în mod normal la subjonctiv dacă aceasta stă înaintea principalei: "Cela me pârâit évident que Dupont est coupable" „Îmi pare evident că Dupont este vinovat” → "Que Dupont soit
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
subiective de dupa principala este determinat de ceea ce exprimă predicatul principalei. Se folosește modul indicativ sau condițional dacă predicatul principalei exprimă: Subjonctivul este cerut de verbele regente care exprimă: Predicatul subiectivei este în mod normal la subjonctiv dacă aceasta stă înaintea principalei: "Cela me pârâit évident que Dupont est coupable" „Îmi pare evident că Dupont este vinovat” → "Que Dupont soit coupable, cela me pârâit évident". Modul de folosit pentru predicatul completivei directe este de asemenea determinat de ceea ce exprimă verbul sau regent
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
ce soit possible ?" „Credeți că e posibil?”, " Ne croyez-vous pas que ce soit possible ?" „Nu credeți că e posibil?” Locul propoziției completive directe este în general după principala, dar poate fi și înaintea acesteia. În acest caz este reluată în principala prin pronumele personal "le" cu valoare neutră și, cu același verb regent, predicatul ei poate fi la același mod că în cazul ordinii principala + subordonată: Nous savons que vous avez toujours été opposé à ce projet" „Știm că v-ați
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
Știm că v-ați opus totdeauna acestui proiect” sau "Que vous avez toujours été opposé à ce projet, nous le savons" „Că v-ați opus totdeauna acestui proiect, o știm”. Sunt și cazuri când, odată cu inversarea locului propozițiilor, modul predicatului principalei se modifică din indicativ în subjonctiv: "Paul croit fermement que Pierre est honnête" „Paul crede ferm că Pierre este cinstit” vs. "Que Pierre soit honnête, Paul le croit fermement" „Că Pierre este cinstit, Paul o crede ferm”. În subordonată completiva
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
este cinstit” vs. "Que Pierre soit honnête, Paul le croit fermement" „Că Pierre este cinstit, Paul o crede ferm”. În subordonată completiva indirectă, modurile verbale se distribuie la fel ca în propoziția completiva directă. Indicativul sau condiționalul în subordonată, în principala fiind exprimată: Subjonctivul în subordonată, în principala fiind exprimată: După cum se vede în exemple, asemenea subordonate sunt introduse uneori nu de simplă conjuncție "que", ci de locuțiunea conjuncționala "à ce que" sau "de ce que". "À", respectiv "de" din acestea sunt
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
Paul le croit fermement" „Că Pierre este cinstit, Paul o crede ferm”. În subordonată completiva indirectă, modurile verbale se distribuie la fel ca în propoziția completiva directă. Indicativul sau condiționalul în subordonată, în principala fiind exprimată: Subjonctivul în subordonată, în principala fiind exprimată: După cum se vede în exemple, asemenea subordonate sunt introduse uneori nu de simplă conjuncție "que", ci de locuțiunea conjuncționala "à ce que" sau "de ce que". "À", respectiv "de" din acestea sunt prepozițiile ce introduc complementele indirecte corespunzătoare subordonatelor
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
qui sache écrire sur ordinateur" „Caută o secretară care să știe să scrie pe calculator”. Sunt și cazuri în care subjonctivul este obligatoriu sau posibil, deși nu este vorba de exprimarea dorinței. Aceste cazuri sunt determinate de anumite elemente din principala. Adjectivul la gradul superlativ este cel dintâi dintre aceste elemente: "C’est le plus beau concert auquel nous ayons assisté cette année" „Este cel mai frumos concert la care am asistat anul ăsta”. Adjectivele "premier/première" „prim(a)”, "dernier/dernière
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
l’eau n’était pas aussi froide, nous pourrions nous baigner" „Dacă apă n-ar fi așa de rece, am putea să ne scăldam”. Condiția nerealizata în trecut, care a împiedicat în trecut sau împiedica în prezent realizarea procesului din principala, se exprimă cu predicatul condiționalei la indicativul mai mult ca perfect: "Și tu m’avais téléphoné plus tôt, je ne serais pas părți pour rien" „Dacă mi-ai fi dat telefon mai devreme, n-aș fi plecat degeaba”. A nu
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
problèmes, ils ont appris que leur chalet avait été cambriolé" „Ca si cum n-ar avea încă destule probleme, au aflat că cabană lor fusese jefuită”. În unele din aceste fraze, ordinea propozițiilor este fixă. De regulă, în acestea subordonată urmează după principala. Astfel este frază cu subordonată consecutivă introdusă prin "de sorte/façon/manière que" „astfel, încât” (vezi exemplu mai sus) sau cea cu comparativa introdusă prin "que": "Elle est plus âgée qu’elle ne le pârâit" „Este mai în vârstă decât
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
cu circumstanțiala: În unele cazuri, schimbarea ordinii propozițiilor are loc împreună cu alte schimbări gramaticale. De exemplu, în frază cu circumstanțiala consecutivă în care principala conține adverbele "tânt" „atât” sau "tellement" „atât de” corelate cu subordonată, dacă aceasta se plasează înaintea principalei, de regulă se omite conjuncția "que": "Îl parle tellement vite, qu’on ne le comprend pas" „Vorbește atât de repede, încât nu-l înțelegi” → "On ne le comprend pas, tellement îl parle vite" „Nu-l înțelegi, atât de repede vorbește
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
ne le comprend pas, tellement îl parle vite" „Nu-l înțelegi, atât de repede vorbește”. În frază franceză, predicatul subordonatei nu exprimă totdeauna la fel ca în cea românească simultaneitatea, anterioritatea și posterioritatea procesului față de cel din principala, atunci când predicatul principalei este la un timp trecut, adică concordanță timpurilor este mai puțin liberă în franceză decât în română. Atunci cand predicatul principalei este la prezent sau la viitor, nu există deosebiri între franceză și română, în afară de faptul că în franceză sunt în
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
nu exprimă totdeauna la fel ca în cea românească simultaneitatea, anterioritatea și posterioritatea procesului față de cel din principala, atunci când predicatul principalei este la un timp trecut, adică concordanță timpurilor este mai puțin liberă în franceză decât în română. Atunci cand predicatul principalei este la prezent sau la viitor, nu există deosebiri între franceză și română, în afară de faptul că în franceză sunt în plus două forme temporale care exprimă anterioritatea, respectiv posterioritatea față de timpul din principala. Predicatul subordonatei indică raporturile temporale în modul
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
în franceză decât în română. Atunci cand predicatul principalei este la prezent sau la viitor, nu există deosebiri între franceză și română, în afară de faptul că în franceză sunt în plus două forme temporale care exprimă anterioritatea, respectiv posterioritatea față de timpul din principala. Predicatul subordonatei indică raporturile temporale în modul următor: Dacă predicatul principalei este la un timp trecut, în locul formelor temporale de mai sus ale predicatului subordonatei se folosesc alte forme pentru a exprima aceleași raporturi temporale. Principiul acestei schimbări este ca
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
sau la viitor, nu există deosebiri între franceză și română, în afară de faptul că în franceză sunt în plus două forme temporale care exprimă anterioritatea, respectiv posterioritatea față de timpul din principala. Predicatul subordonatei indică raporturile temporale în modul următor: Dacă predicatul principalei este la un timp trecut, în locul formelor temporale de mai sus ale predicatului subordonatei se folosesc alte forme pentru a exprima aceleași raporturi temporale. Principiul acestei schimbări este ca, față de cazul precedent, formele de prezent din subordonată (inclusiv aceste forme
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
prezent din subordonată (inclusiv aceste forme ale verbelor auxiliare) se înlocuiesc cu forma de indicativ imperfect, iar forma de viitor simplu se înlocuiește cu cea de condițional prezent, care aici nu are valoare de condițional: De menționat că, dacă predicatul principalei este la prezent sau la viitor, iar predicatul subordonatei este la indicativ imperfect, la indicativ mai mult ca perfect sau la condițional, predicatul subordonatei rămâne la aceste forme și atunci când frază trece în planul trecutului prin trecerea predicatului principalei la
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
predicatul principalei este la prezent sau la viitor, iar predicatul subordonatei este la indicativ imperfect, la indicativ mai mult ca perfect sau la condițional, predicatul subordonatei rămâne la aceste forme și atunci când frază trece în planul trecutului prin trecerea predicatului principalei la un timp trecut: În unele cazuri nu este obligatorie aplicarea regulilor concordantei timpurilor, adică formă predicatului subordonatei este aceeași, fie că predicatul principalei este la prezent sau la viitor, fie că este la un timp trecut: În franceză modernă
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
predicatul subordonatei rămâne la aceste forme și atunci când frază trece în planul trecutului prin trecerea predicatului principalei la un timp trecut: În unele cazuri nu este obligatorie aplicarea regulilor concordantei timpurilor, adică formă predicatului subordonatei este aceeași, fie că predicatul principalei este la prezent sau la viitor, fie că este la un timp trecut: În franceză modernă, timpul predicatului din principala nu influențează folosirea timpurilor în cazul predicatului la subjonctiv al subordonatei. Acesta este la subjonctiv prezent pentru a exprima simultaneitatea
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]