7,041 matches
-
cântăreau. Părul vopsit castaniu-roșcat era făcut permanent, tuns scurt, băiețește. Avea gesturi hotărâte, masculine, dar era simpatică și îmi inspira încredere. Recunosc că mă simțeam în siguranță în prezența ei. Mi-a șoptit, cântărindu-mă din cap până în picioare: Ești profesoară, tovarășa? Nu, vin din fabrică. De ce? 41 Arăți a intelectuală, nu pari muncită. Ești elegantă și firavă. Nu te prea văd umblând prin praf și prin noroaie. Păi... nu prea am muncit în ultimele luni, am răspuns, făcând haz de
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
apă suficientă alimentării blocului. Era destul de greu să-ți asiguri singur necesarul de apă pentru igienă și gătit. 46 M-am hotărât să nu-mi ascult șefii și să fac naveta. Astfel, zi de zi, cu frica în suflet, alături de profesoare și educatoare, alergam după orice mașină care pleca din oraș spre comună și din comună spre oraș. Cel mai greu era când aveam câte o ședință și rămâneam seara în comună. CLIPE DE COȘMAR Instructorul de la Consiliul Unic avea un
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
făceau din pasiune pentru meseria de dascăl, dar și datorită faptului că bugetul școlilor era administrat de către Consiliul Popular. Cadrele erau interesate de munca lor și aveau rezultate frumoase, prilej de laudă în toate ședințele. Directoarea coordonatoare era o domnișoară profesoară atașată muncii sale, cu o personalitate remarcabilă, dar în același timp ascultătoare de șefii de la consiliu. Mulți erau membri de partid doar pentru că acest statut îți facilita promovarea. Aproape toți doreau să fie membri de partid. Din nefericire pentru ei
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
comunei, a trecut un elicopter. L-am văzut în timp ce ateriza sus, la ferma viticolă unde urma să facă tratamente la vie. Inginerul de la ferma viticolă avea o casă arătoasă în celălalt sat, iar sora lui era preoteasă în același sat, profesoară de matematică și directoare. De câteva ori pe zi cobora din Dacia albastră care era mereu plină de noroi în fața primăriei, unde poposea adeseori să bea o cafea sau să piardă timpul, mânat permanent de o curiozitate nestăpânită în a
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
pentru a fi anchetată, iar el pentru a mă ancheta. MĂRȚIȘOARE PENTRU TOVARĂȘA ÎNVĂȚĂTOARE Era 8 martie, ziua femeii, zi sărbătorită prin școli cu mici spectacole, cântece dedicate mamei și mai ales cu tot felul de „mărțișoare” pentru învățătoare și profesoare. Eram invitată la astfel de manifestări, la care uneori mergeam, alteori nu. În dimineața aceea rece de martie priveam pe geam. Era una din acele zile când primărița era plecată la București, la Academia „Ștefan Gheorghiu”. Treceau spre școală copiii
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
se îneacă primărița! Câțiva bărbați zdraveni au scos atelajul din mâl. După ce m-au ajutat să curăț calul și șareta de mâl unul dintre cei care m au scos din apă m-a însoțit până la sediul C.A.P., unde o profesoară mi-a dat haine uscate. Nu știu ce-a fost cu Negru, parcă era nebun, i am spus inginerului șef. Nu a înnebunit, tovarășa primăriță. Era mort de sete și s-a dus direct acolo unde știa că este apă
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
și m-am grăbit să-l invit la mine în birou. Fusesem de multe ori la casa parohială, unde cei din primărie erau bine primiți întotdeauna și îi cunoșteam familia, apreciind în același timp și ospitalitatea coanei preotese, care era profesoară de matematică și directoarea școlii. Erau atât de diferiți acești oameni! Părintele Domnescu era subțire și delicat, avea o figură frumoasă, angelică și un glas melodios. Vorbea calm și avea un timbru catifelat. Își cântărea cu grijă cuvintele când discuta
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
condus la Dacia din parcare. Când au văzut salamul, cei doi copii ai lor care erau în spate au strigat fericiți: Ce bine că nu am făcut atâta drum degeaba, mamă! PREȚUL FUNCȚIEI „Primărița merge la studii la Sorbona”, bârfeau profesoarele prin comună! „Sorbona” era Academia „Ștefan Gheorghiu” cea mai înaltă școală politică, fabrica de activiști cu diplomă. Cei care urmau cursurile de zi în ultimul an făceau pregătire militară, și la absolvire, atât femeile cât și bărbații primeau gradul de
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
i-am dat geanta grea cu alimente. Era o geantă mare cu rotițe, la care țineam foarte mult. Nici nu apucasem să-i spun că vreau geanta înapoi! Îl voi căuta și i-o voi cere. Am revăzut-o pe profesoara de la catedra de comerț exterior, cochetă, cu scurta de vulpe polară, cu pălărie și cu cizmele cu tocuri foarte înalte, care a apărut de după un stâlp și după ce a luat sacoșa grea a dispărut după același stâlp, unde o aștepta
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
de curs. Te interesează religia? De ce, se face religie aici, la Academia „Ștefan Gheorghiu”? A fost prima întrebare pe care i-am adresat-o. Despre religie nu mi-a vorbit decât mama când eram copil și foarte puțin la istorie profesoara din liceu, dar nu așa cum ați vorbit dumneavoastră. Aveați o emoție în glas care mi s-a transmis și mie. 160 Este un obiect care trebuie studiat, așa prevede programa. Cultul este liber în România, iar Facultatea de Teologie pregătește
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
în primăvară, soția învățătorului de la școala din Cocârț s-a întors acasă fără profesorul de sport. Directoarea coordonatoare era mâhnită că a rămas fără profesor de sport calificat. Deoarece familia era „celula de bază a societății”, s-a hotărât reintegrarea profesoarei fugare în viața localității. I-au fost date orele de educația fizică. Învățătorul a început din nou să zâmbească. CEI ÎNDRĂZNEȚI ÎNCĂLCAU LEGEA În satul Cocârț, drumul șerpuia asemenea unui pârâu. De o parte și de alta a drumului casele
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
dintre cei care erau în birou. Mulțumesc, onorată de vizită. Familia noastră, în fiecare toamnă, dă o petrecere a toamnei, cu pastramă de oaie și vin nou în curtea părinților, la care invităm numai persoane importante, mi a spus distinsa profesoară. Frumoasa fiică a domnului învățător Horațiu, care nu-mi fusese niciodată apropiată, mă trata acum cu o familiaritate flatantă. Pesemne că aveau nevoie de o autorizație, de-mi acordau atâta atenție sau doar funcția era de vină. Am venit împreună
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
mă aștepta cu mașina unei vechi prietene. Am plecat spre oraș. Grupuri de elevi însoțiți de câțiva profesori defilau cu steaguri găurite, așa cum văzuseră la televizor. Strigau „Jos comuniștii” și „Ooole, ole, ole, Ceaușescu nu mai e!”, animatoare fiind tovarășa profesoară, instructoare a pionierilor, cea care ani de zile s-a luptat să intre în P.C.R. pentru a primi vreo funcție în conducerea comunei sau măcar a școlii. 218 În Dacia galbenă condusă de acea prietenă, Ghiță, îmbrăcat în uniformă militară
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
didactice de la Școala Eparhială de Fete din Chișinău la care s-au alăturat și fostele eleve de la liceul Regina Maria și Prințesa Dadiani, sărbătoreau la 21 noiembrie hramul capelei Școlii Eparhiale. La biserica Precupeții Noi Pr. N. Cozma (decedat 1996), profesoara Veronica Banda premiantă perpetuă, corul care ajunsese la 150 persoane, reînviau tradițiile de acasă, amintirea anilor de școală. Au trecut peste 50 ani și la biserica Precupeții Noi și astăzi la ziua de hram, eparhialistele care au mai rămas continuă
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
prefect la Caracas. În contextul schimbărilor din țară dorește să se implice În procesul de privatizare, organizare economică și dacă va fi posibil să construiască pe o colină a Caracașului o biserica din lemn În stil maramureșean. Lidia Demetrescu (Columbia) profesoară de latină este sufletul micii comunități din Bogota. În Brazilia trăiesc numeroase familii venite din țară cca 20.000 persoane. La Săo Paulo se află colonia cea mai numeroasă. Majoritatea vin periodic În România pe care o descriu cu dragoste
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Ioan Vasile Gheorghiu vorbind de comunitatea românească consideră că rolul ei este să răspândească cultura națională. Are două fetițe și le Învață să respecte poporul român, familia și interesele României În lume. Maia Cristina Iorga (Uruguay) nepoata lui Nicolae Iorga, profesoară de istorie și literatură și tot În Uruguay a făcut carieră. D. Ionescu Călinești - care perfecționează invenția sa, extractul din nămolul de la Amara. În Africa de Sud Adrian Ignat, muzician de profesie este președintele Asociației Românilor. Erau câteva sute de emigranți dar
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Cercetași și Asociația Creștina a Tinerilor Fete (ACTF). Acum școala e numai in limba bulgară. Turcii și Românii din Cadrilater au fost nevoiți să plece după 1940. Au mai rămas numai trei vorbitori de limbă română În tot Balcicul - o profesoara, o Învățătoare și soția unui fost horticultor de la serele reginei. Acum serele nu mai există. Bisericuța Reginei Maria stă Închisa din 1947 și ghidul ne informează că palatul din apropiere a aparținut unei „boieroaice”. De ce neam era „boieroaica” nu ni
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Ginta Latină 12.V. Un grup de români din Basarabia, Transilvania și Galați, aflați la lucru de doi ani În Anglia ne trimit salutări și Își exprimă dorința de a Înființa o filială Ginta Latină la Londra. 15.V. Eminenta profesoară Silvia Dăscălescu din Botoșani ne face cunoscută inițiativa de a organiza concursul „Ce știm despre românii de peste hotare”. Cum doamna profesoară editează și o publicație pentru tineret, acțiunea educativă intreprinsă se va răspândi și dincolo de zidurile școlii. Scrisoarea Societății „Spiritualitatea
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
ne trimit salutări și Își exprimă dorința de a Înființa o filială Ginta Latină la Londra. 15.V. Eminenta profesoară Silvia Dăscălescu din Botoșani ne face cunoscută inițiativa de a organiza concursul „Ce știm despre românii de peste hotare”. Cum doamna profesoară editează și o publicație pentru tineret, acțiunea educativă intreprinsă se va răspândi și dincolo de zidurile școlii. Scrisoarea Societății „Spiritualitatea românească din Republica Moldova” În condițiile evoluției spre o Europă Unită suntem profund Îngrijorați și preocupați de relațiile care orientează politica de
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
și mi-a enumerat colegii; dar am simțit că altceva îmi va mărturisi; și nu am greșit. Mi-a arătat o fotografie, ținută ca o icoană. "Este EA", mi-a spus, și eu am cunoscut că este EA, fosta noastră profesoară de germană. Venise într-o zi în clasă însoțită de domnul director, care ne-o prezentase. Era... (nu știu cum să spun, astăzi i-aș spune sexy, dar atunci cuvântul ar fi fost o blasfemie, o insultă). În ora de germană când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
zi în clasă însoțită de domnul director, care ne-o prezentase. Era... (nu știu cum să spun, astăzi i-aș spune sexy, dar atunci cuvântul ar fi fost o blasfemie, o insultă). În ora de germană când am văzut-o pe Domnișoara Profesoară, se luminase clasa, parcă răsărise un copac în clasă. Bineînțeles, cu toții (eram numai băieți de 16 ani) ne-am îndrăgostit de domnișoara G. A urmat o epidemie de poezii, ne lăudam cu lamele de ras Gilette pe care, chipurile, le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
mie lista. Abia după ce i-a spus Herseni că sunt... Vladimir Dumitrescu (părintele Buzescu nu mă cunoștea personal), a răsfoit carnetul și mi-a spus: - „Directoarea actuală a fost mare străjeră, așa încât trebuie înlocuită. E acolo o Doamnă Dumitrescu, bună profesoară și naționalistă, care n-a voit niciodată să se ducă la «străjerie», așa că ea trebuie numită”. Am făcut mare haz cu Herseni și i-am răspuns părintelui Buzescu, puțin surprins de veselia noastră: - „Părinte, Dna Dumitrescu este soția mea, și
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
public au fost condițiile de posibilitate ale concilierii. Autobiografie 1989 Curriculum Vitae 1997 *Nume: Miroiu Mihaela (n. Bîrsan) *Nume: Mihaela Miroiu Data și locul nașterii: 10.03.1955, Hunedoara Data și locul nașterii: 10.03.1955, Hunedoara, România Funcție deținută: profesoară, membră BOB, Liceul de matematică-fizică nr. 3 Poziție profesională: Conferențiar dr. Decană, Facultatea de Științe Politice, SNSPA Pregătire profesională: Facultatea de Filosofie, Universitatea din București, 1978 Definitivatul: 1981 Gradul II: 1985 Gradul I: 1990 Studii: Facultatea de Filosofie, Universitatea din
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
tare, deși rațiile difereau în urban/rural și pe criterii de clasă. Pe vremea aceea făceam o glumă amară: nu ne supărăm că partidul ne normează consumul, ci că mai avem nevoi. Ce poate să facă o tânără mamă și profesoară, la douăzeci și patru de ani? Să spere că mâine va fi mai puțin rău. Și să dispere când vede că „mâine” e din ce în ce mai rău și că, pe măsură ce partidul ne prelua cât mai multe griji - ce și cât să mâncăm, ce și
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
cu istoria filosofiei până la calendele grecești, la economie polemizam cu indicatorii producție fizică și marfă în perspectiva profitului etc. Cei mai mulți elevi ai mei (cu excepția celor care dădeau admiteri) nu deschideau niciodată manualele. Învățau după caiet, ca să-i facă pe plac profesoarei. În inocența lor, mulți povesteau acasă și câteodată mai venea câte o „brigadă” ca să mă aducă pe calea cea dreaptă. Deviza mea profesională (și a altora ca mine) era totuși una disperată: „pregătim viitorul”. Un viitor despre care habar nu
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]