6,888 matches
-
lungă perioadă de gestație (în care și a pus la punct cariera profesională, ca și bunii săi prieteni și colegi de breaslă P. P. Panaitescu sau Vasile Christescu) până să intre efectiv în activitatea politico-misionară, mai cu seamă pe calea publicisticii naționaliste, în mediul intelectual din jurul Axei (Ion I. Moța, Vasile Marin, Mihail Polihroniade, Ion Victor Vojen, Alexandru Constant, Ion Belgea etc.), oarecum o replică mai radical de dreapta la mult mai pestrițul Criterion (altă elitistă grupare - mai târziu și revistă
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
foarte civilizat exprimate, că nu am invocat mentalitatea și incultura drept cauze ale stagnării, ci interesele politice directe ale unor categorii vaste de cetățeni. I-aș mai fi spus că nu disculp politicienii. Cine îmi cunoaște activitatea profesională și cea publicistică știe că afirmația este corectă. Aș fi îmbrățișat parțial ideea la fel de civilizat exprimată a unui alt comentator fără nume și pseudonim care socotește că principala responsabilitate pentru întârziere aparține politicienilor (mineriade, capturarea statului de către politicieni veroși, reaua-voință a clasei politice
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Dar când aplici pentru un post într-o profesie, oricare ar fi aceea, nu ai încotro. Regulile competiției sunt aceleași, iar standardele sunt agreate de către comunitatea profesională care este obligată să le aplice nediscreționar. De aceea, de exemplu, volumele de publicistică, cele de eseistică, deși pot să fie incomparabil mai influente cultural decât cele canonic-științifice, nu pot să fie luate în seamă într-un CV universitar. Munca academică este pur și simplu o muncă, iar cariera academică o carieră, alta decât
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
publicat în aLtitudini, mai 2006 Interviu „Cred că suntem o țară moartă după metafore și compuneri libere” „Mihaela Miroiu a organizat săptămâna trecută dezbaterea „Interesele femeilor: demnitate, autonomie, autoafirmare”. Cu acel prilej, Mihaela Miroiu și-a lansat cartea Neprețuitele femei. Publicistică feministă, apărută la Editura Polirom, în colecția „Ego. Publicistică”, volum prezentat recent în Observator cultural (nr. 329, 13-19 iulie 2006). Tot la colocviul amintit, Ștefania Mihăilescu a primit premiul pentru cercetarea mișcării românești pentru drepturile femeilor. Dezbaterea a fost o
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
o țară moartă după metafore și compuneri libere” „Mihaela Miroiu a organizat săptămâna trecută dezbaterea „Interesele femeilor: demnitate, autonomie, autoafirmare”. Cu acel prilej, Mihaela Miroiu și-a lansat cartea Neprețuitele femei. Publicistică feministă, apărută la Editura Polirom, în colecția „Ego. Publicistică”, volum prezentat recent în Observator cultural (nr. 329, 13-19 iulie 2006). Tot la colocviul amintit, Ștefania Mihăilescu a primit premiul pentru cercetarea mișcării românești pentru drepturile femeilor. Dezbaterea a fost o bună ocazie pentru a evalua situația feminismului românesc din
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
despre feministe. Un asemenea personaj, cum e Dan Ciachir, nu este curios să cunoască o feministă reală: eu mai degrabă am intrat în dialog cu teologi ortodocși. Cred că am ieșit din carapacea academică O.Ș.: În volumul Neprețuitele femei. Publicistică feministă, spui așa: „Nu știu să existe, conștintă de sine, o mișcare feministă românească semnificativă, dincolo de granițele producției și educației intelectuale. Și aceasta din urmă cu un corp firav, dar cu ceva mai multă minte”. Discursul vostru nu-i cumva
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
subordonarea presei, față de utilizarea banului public în folos propriu. Nu crezi că o reacție politică față de evenimentul politic ar fi contribuit și la susținerea feminismului, ar fi căpătat greutate și feminismul? M.M.: Eu îmi adun un al doilea volum de publicistică, alcătuit din articolele mele despre etică în politica românească a ultimilor 10 ani. În presă au existat articole scrise de mine despre ceea ce spui. O.Ș.: Și o reacție antiPSD? M.M.: Absolut. Cu un amendament: eu nu am niciodată ca
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
a feminismului românesc începând cu 1815 întreprinsă de către Ștefania Mihăilescu, Emaniciparea femeii române. Antologie de texte 1815-1918, Editura Ecumenică, București, 2001, precum și continuarea până în 1948, apărută la aceeași editură, în 2005). Acest articol a fost publicat în volumul Neprețuitele femei. Publicistică feministă, Polirom, Iași, 2006, dar am preferat să-l republic din cauza tematicii de etică politică a acestui volum și pentru că, presupun, cititorii diferă. 27 martie, 2006, Oragnizația de Femei a PNL Alba. Mulțumesc Cătălinei Spoitoru pentru monitorizările presei în această
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
care Academia Română l-a distins cu premiul „Emil Racoviță” în anul 1994. Pentru aceeași bogată și unanim apreciată activitate științifică a fost ales membru al Academiei de Ecologie din Republica Moldova și membru al Academiei Oamenilor de Știință din România. Activitatea publicistică, de asemenea impunătoare, apreciată elogios de specialiști români și străini, se concretizează în peste 150 articole originale (publicate în reviste românești și străine), 20 de cursuri și îndrumătoare de lucrări practice, peste 20 de cărți cu caracter monografic, pe unele
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
medicamentele pentru bătrîni. Nația are toate premisele să se îngrașe pe banii ei la fast-food. Poate oricînd slăbi practicînd orientarea turistică în mod organizat, la cluburi, din fonduri publice. Numai de nu ne-am rătăci! februarie 2007 În colecția Ego. Publicistică au apărut: Robert Turcescu - Dans de Bragadiru Silviu Brucan - Profeții despre trecut și despre viitor Cristian Tudor Popescu - Libertatea urii Lucian Mîndruță - Fabrica de tămîie Radu Pavel Gheo - Adio, adio, patria mea cu î din i, cu â din a
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Ivașcu și Al. Piru. 1941 Istoria literaturii române de la origini până în prezent, o istorie estetică a literaturii române. 1943 Șun sau calea netulburată, mit mongol. Colaborează cu articole de atitudine patriotică la Vremea și România liberă. 1944 - 1948 Intensă activitate publicistică la Vremea, Tribuna poporului (nr. 1, 15 sept. 1944), Lumea (director: G. Călinescu; ține Cronica mizantropului timp de doi ani, 1945-1946), Națiunea (nr. 1, 20 martie 1946; sub conducerea lui G. Călinescu; apare până în 1949). 1945 Istoria literaturii române, compendiu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Facultatea de litere și filozofie a Universității din Iași; în anul întîi frecventează toate facultățile, negăsindu-și locul. 1891 G. Ibrăileanu dă examene la Școala Normală Superioară. O parte din obiecte erau predate tot de profesorii facultății. Atras de febra publicistică și de ideile socialiste, G. Ibrăileanu lasă studiile superioare pe un plan secund, examenele trecîndu-și-le cu întîrziere. Din 1890 colabora la săptămânalul bucureștean "Munca"; în 1892 îl întîlnim la "Adevărul și Critica socială"; în 1893 și 1894, la "Evenimentul literar
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
novator exagerat, chiar și atunci când profesa conservatismul, un conservatism doctrinar, importat de aiurea, exotic. Un om care reprezintă cu adevărat spiritul critic în Muntenia este Odobescu, pe care îl găsim, de la început, de la primii pași pe care îi face în publicistică, colaborator al României literare. E semnificativ faptul că publicația la care se adresează tânărul muntean Odobescu este această revistă critică din Iași. Și tot atât de caracteristic e faptul că, mai târziu, când are revista sa, Revista română, el publică, în 1863
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
făcut mendrele în cel mai autentic stil de carnaval. (Al. Paleologu, Despre lucrurile cu adevărat importante). 32 "Aparțin exprimării prețioase îmbinările cu funcție adverbială la modul + adjectiv și de o manieră + adjectiv, de care se abuzează mai ales în stilul publicistic.", Doca (1996: 270). Valoarea emfatică a expresiilor excesiv accentuate la modul + adjectiv este dată și de conotarea generală a sintagmei la modul, în enunțuri precum: E bine să-ți ceri scuze elegant, la modul "dacă știam că strănut, n-aș
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
de autor: Imaginarul social al tranziției românești. Simboluri, fantasme, reprezentări (2001), Fractalii și timpul social (2003), Herme neutica simbolismului religios. Studii și eseuri (2003), Mișcări religioase orientale. O perspectivă socioantro pologică asupra globalizării practicilor yoga (2006), România în starea Bardo. Publicistică și dialoguri culturale (2006) și Mama proștilor e mereu gravidă. Sociologia patologiilor cotidiene (2010). La Editura Polirom au apărut Mentalități și ritualuri magico-religioase. Studii și eseuri de sociologie a sacrului (1998), Culianu, jocurile minții și lumile multidimensionale (2000), Antropologie socială
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
aparent fără tangență cu fenomenul literar artistic. De pildă, autorul “Ciutei” și-a cheltuit o bună parte din talentul și energia sa în cercetarea sociologică a satului românesc. În perioada 1930-1937, Victor Ion Popa întreține, printre altele, o vie activitate publicistică pe diverse teme. O problemă frecventă întâlnită în articolele scrise acum este culturalizarea satului. Preocupările lui Victor Ion Popa în acest domeniu atrag atenția profesorului D. Gusti, conducătorul școlii sociologice din București. Cu școala lui Gusti satul românesc este cercetat
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93469]
-
cazul Stere” (1930). Părăsind prim-planul vieții politice, mai participă totuși la fondarea Partidului Țărănesc Democrat din Basarabia și a gazetei „Zările”, apoi a Partidului Radical Țărănesc. De-a lungul celor zece ani de lupte politice se manifestă mai rar publicistic, trimițând intermitent texte, sub vechiul generic Din carnetul unui solitar, la „Viața românească” și la „Adevărul literar și artistic”, în acesta din urmă dând la iveală, în 1927, și o suită de comentarii asupra câtorva scriitori ruși (Andrei Belâi, Vsevolod
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
lui Al. Vlahuță, nu mult după aceea „Evenimentul literar” fiind nevoit să își înceteze apariția. Nu se produsese nici susținerea prin creații literare valide. Dar, odată lansate, ideile și-au continuat acțiunea, chiar dacă S., ca și Ibrăileanu, nu mai intervine publicistic, aproape un deceniu, în favoarea lor. Lupta va fi reluată, pe alt plan, în paginile „Vieții românești”. În afară de reiterarea ideilor anterioare, directorul „pentru partea literară” aduce o serie de nuanțări ale conceptului, mai ales prin replici incisive date în polemicile purtate
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
proză de Ion Gorun, Octavian Prie, Septimiu Popa, Virgil Cioflec, Al. Lascarov-Moldovanu, critică de Vasile Savel, Al. A. Hodoș. Se traduce din Petőfi, Ady Endre, Madách Imre (Tragedia omului, în versiunea lui Octavian Goga), Mikszáth Kálmán, D. Merejkovski, A. P. Cehov. Publicistică fac Al. A. Hodoș, Ion Balint, Eugen Goga și G. Bogdan-Duică, alături de regina Maria, generalii Alexandru Averescu și Vintilă Petala, Sebastian Stanca, Moise Nicoară, Corneliu Codarcea, Petre V. Haneș, P. Nemoianu, Cezar Petrescu, Vintilă Russu-Șirianu, Mihail Manoilescu, J. Paleologu, Tudor
ŢARA NOASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290068_a_291397]
-
Literatorul”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „Steaua”, „Tribuna”, „Septentrion literar” ș.a., precum și la numeroase alte periodice din Ucraina și Serbia. Prima carte, Harpele ploii, i-a apărut în 1981, fiind urmată de altele, în care și-a strâns fie poeziile, fie producția publicistică, dedicată în principal apărării identității românilor din Bucovina de Nord și a limbii române. Selecții din versurile sale au intrat în antologii și manuale școlare ori i-au fost transpuse în ucraineană, sârbă, engleză, franceză, suedeză. A fost distins, între
TARAŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290085_a_291414]
-
și consilier pentru cultură și învățământ (2001-2003) la Ambasada României din Republica Moldova. Debutează în 1969 la ,,Iașul literar” cu povestirea Când soarele bea din fântână, iar editorial cu volumul Sub zodia dragonului, apărut în 1975. Mai colaborează cu proză și publicistică la ,,Convorbiri literare”, ,,Luceafărul”, ,,Tribuna”, „Ateneu”, ,,Contemporanul”, ,,România literară”, ,,Viața românească”, ,,Literatura și arta”. Proza din Sub zodia dragonului va fi bine primită de critica literară, decernându-i-se și Premiul ,,Mihail Sadoveanu” al Asociației Scriitorilor din Iași. Volumul cuprinde
ŢARANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290083_a_291412]
-
Dinu Gheorghiu, „Sub zodia dragonului”, CL, 1976, 3; Constantin Călin, Versuri și proză, ATN, 1976, 4; Alina Iacobitz, ,,Sub zodia dragonului”, ,,Dialog”, 1976, 54; Al. Călinescu, „Sub zodia dragonului”, TR, 1977, 7; Ulici, Prima verba, II, 167-169; Simion Bărbulescu, Demers publicistic, RL, 1989, 37; Artur Silvestri, Un prezent continuu, LCF, 1989, 40; Constantin Ciopraga, Un roman polivalent, DL, 2001, 3; Al. Husar, Mesajul unui roman, CL, 2001, 7; Popa, Ist. lit., II, 943; Nicolae Dabija, Mereu contemporani cu tinerețea..., LA, 2002
ŢARANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290083_a_291412]
-
1920 și doctoratul în litere. A activat ca profesor la Liceul „Ștefan cel Mare” din Suceava (1916-1918) și la Liceul „Aron Pumnul” din Cernăuți, fiind pentru un timp și inspector școlar al zonei Cernăuți (1918-1926, 1927-1929). Debutează în 1908, cu publicistică, la „Voința poporului” din Cernăuți. Articole de istorie și istorie literară, note critice, recenzii, precum și traduceri din scriitori germani (Goethe, Schiller, Wilhelm Hauff, Conrad Ferdinand Meyer), polonezi (Adam Mickiewicz) și chinezi (Li Tai Pe) îi apar în „Convorbiri literare”, „Junimea
TCACIUC-ALBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290103_a_291432]
-
27 septembrie până la 30 noiembrie 1945. Directori: Octavian Voineag și Nicu Naumescu, secretar de redacție: C. Grigoriu, prim-redactor: Sandu Naumescu; în toamna lui 1945 publicația este condusă de un comitet. Redactorii își propun să facă „un nou gen de publicistică teatrală românească” (Reîncepem, 43/1945), fără a reuși clarificări în acest sens. Rubrici: „Poșta redacției”, „Mica publicitate”. Poezie dă Ion Manu, articole pe teme teatrale semnează Victor Eftimiu, Petru Comarnescu, Mihail Hanu, Sandu Naumescu, Mihail Anastasiu, Nicu Naumescu, Marieta Rareș
TEATRU SI SPORT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290105_a_291434]
-
propun ierarhii valorice nepertinente, uneori se întâmplă să includă și opinii juste, chiar de pionierat. De pildă, T. se numără printre primii publiciști care subliniază valoarea europeană a sculpturii lui Constantin Brâncuși. Operă de popularizare făcută de un om cultivat, publicistica lui e străbătută de idealul luminării și al educării în sensul unității spirituale românești și al unei culturi naționale cu deschidere europeană. Mai importantă pentru istoria literară, prin substanța ei documentară, ca și prin unele fulgurații de critică literară, e
TASLAUANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290094_a_291423]