6,973 matches
-
poartă pentru ca Someșul Mic să se întâlnească cu fratele său Mare, bogăția vegetației și albastrul cerului sub care aburii alburii se ridică pe tot parcursul râului, i-au dat denumirea pe care localnicii o rostesc cu mândrie: „Gherla, picior de rai”. Plai mioritic transformat, prin implantarea temniței, în „gură de iad” pentru bietul nostru popor. Spre seară ne-au tăiat lanțurile în atelierul de fierărie improvizat în acest scop. După ce ți se taie lanțul de la picioare, în afara durerii fizice provocate de
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
iubi, de n-ar fi fost să gemi, de n-ai fi plâns, n-ai duce-n ochi lumină. Și dacă singur rana nu-ți legai, cu mâna ta n-ai unge răni străine. N-ai jindui după frânturi de rai, de n-ai purta un strop de iad în tine. Că nu te-nalți din praf dacă nu cazi cu fruntea jos, în pulberea amară. Și dacă-nvii în cântecul de azi, e că mureai în lacrima de-aseară. Jnepii de
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
cruce! Adapă-mă, sevă de Sfânt Dumnezeu, Ca bobul în spice, ca mustu-n ciorchine; Ești totul în toate și toate prin Tine, Tu, vinul de-a pururi al neamului meu! Podgorii bogate și lanuri mănoase, Pământul acesta, Iisuse Hristoase, E raiul în care ne-a vrut Dumnezeu! Privește-Te-n vie și vezi-Te-n grâne Și sângeră-n struguri și frânge-Te-n pâne Tu, Viața de-a pururi a neamului meu! Unde sunt cei care nu mai sunt? de
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Licoarea suferinței se prelinge-n mine, otravă dulce, sfântă: în lujul de cucută... Bojocii se fac roșii și-i scuip pe rând afară, bănuți rotunzi de aur în care cumpăr ieftin un strop de raze-n ceruri, doi pași de rai în țară... Și ochii se fac galbeni, cu ceară picurați, sau vineți câte-o dată, ca unghia strivită... Ficatul când se umflă, când se usucă-ncet și inima se joacă „de-a alergata-n cerc” și scârțâit de oase cu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
magnificul edificiu al Civilizației Occidentale avea un punct slab în care va lovi cu un glonte Gavrilo Prinčip. NOTE "AȘTEPTÎND SĂ SE ÎMPLINEASCĂ SCRIPTURILE"1 Dacă pătrund în adîncul sufletului ancestral românesc, găsesc acolo porunca instinctului național și văd Porțile Raiului deschizîndu-se în fața noastră; o teamă superstițioasă îmi spune să închid ochii: e prea frumos! Destinul a ales această generație să înfăptuiască cele mai mărețe fapte... Ea va împlini misiunea secolelor, iar în calea ei se întind vremuri atît de minunate
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
că politica este arta posibilului. Nu se putea imagina o contradicție mai mare decît cea dintre Realpolitik și Sămănătorism. În 1918, visul românilor părea să se fi împlinit dincolo de cele mai fantastice visuri ale naționaliștilor. Take Ionescu a văzut porțile raiului deschizîndu-se, deși era prea superstițios ca să privească înăuntru (deoarece "priveliștea era prea frumoasă"). Vom arunca noi acum o privire. Perioada interbelică, în ciuda deficiențelor, a fost cea mai fericită perioadă din istorie României 1. Deși nu totul mergea foarte bine, în
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
cu recunoașterea de către ei a României Mari79. Românii nu au mers atît de departe ca ungurii în campania de românizare forțată. Au luat totuși o serie de măsuri pentru a-și asigura dominația, măsuri care nu corespundeau imaginii perfecțiunii de rai pe care se străduiau să o prezinte despre Transilvania. Iorga nu a obiectat niciodată împotriva acestor măsuri. Mai neliniștitoare sînt anumite scrieri ale lui despre secui, cărora el le acorda "drepturi istorice". Iorga a analizat originile, numele și instituțiile secuilor
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Poate că acesta e motivul real pentru care nu m-am căsătorit. Ce joc bizar e existența noastră! Hotărâm să facem A în loc de B, și apoi cele două drumuri se despart complet și te pot duce, până la urmă, unul în rai și celălalt în iad. Doar mai târziu îți dai seama cât de mult și cât de îngrozitor se deosebesc cele două destine. Și totuși, care au fost rațiunile opțiunii? Se poate să le fi și uitat. Ai știut măcar că optezi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
eram supuși... Noaptea ne scula’ din somn, ne duceau la anchetă, ne chinuiau, veneau cu fel de fel de minciuni... Vai, nici nu vă pot spune ce groaznic o fost. După ce-am ajuns la închisoare parcă am ajuns din rai în iad așa mare mizerie era în închisorile comuniste. Da’ măcar n-am avut anchetele, că astea a’ fost groaznice... Pe dumneavoastră v-au bătut vreodată? A, nu, nu, nu m-au atins, numa’ m-au amenințat. Dar nu, nu
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
speli mâinile, deci era mai civilizat. Erau podele pe jos cu scânduri, nu era ciment, era curățenie... Pe-ormă curtea... Curtea era împărțită în trei părți: la intrarea pe poartă, în față, erau birourile, cum veneai sus... era ca un rai acolo... Mănăstirea era pe-un deal, și o aleie urca pe deal, și era mărginită de plopi, iar în fața birourilor erau lilieci... Când am ajuns noi chiar erau înfloriți liliecii. Pe-ormă, când intrai pe poartă, era curtea unde era
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
copilăriei și vieții publice. 4. Misterele patimii, morții și învierii lui Iisus Cristos. 5. Spiritul Sfânt Sfințitorul. 6. Însușirile Bisericii. 7. Organizarea internă a Bisericii. 8. Sacramentele de inițiere. 9. Sacramentele de vindecare. 10. Sacramentele de slujire. 11. Viața veșnică: raiul, purgatoriul, iadul. B. TEOLOGIE MORALĂ 12. Conștiința morală. 13. Păcatul. 14. Legea morală. 15. Porunca întâi. 16. Porunca a doua și a treia. 17. Porunca a patra. 18. Porunca a cincea. 19. Porunca a șasea și a noua. 20. Porunca
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
vitalitatea neistovită a filosofiei critice. De ce am ales logopedia? În cartea sfântă scrie: „La început a fost cuvântul și cuvântul era Dumnezeu”. A reuși să impostezi vorbirea copilului înseamnă a-l încredința de existența adevărului reflexiv. Rabindona Tagore susținea că: „Raiul libertății e acolo unde Dumnezeu e treaz”. În logopedie „Dumnezeu e treaz”. Omul, ca ființă înzestrată cu rațiune este subiect de interes pentru toți cercetătorii. Teoriile teologice susțin că „Omul este ființa creată de Dumnezeu după chipul și asemănarea Sa
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
apărea manifestări de explozivitate și agresivitate pe fondul unui puseu alcoolic, frecvent de altfel, care pot aduce o decompensare de natură paranoică. Credința, cheia iconomiei mântuirii A crede, înseamnă a fi încredințat de existența adevărului reflexiv. Rabindranat Tagore susține că „raiul libertății e acolo unde Dumnezeu e treaz”. Credința este noțiunea de bază a oricărei religii. Prin ea se exprimă existența unei puteri supranaturale „Ființa supremă”. În doctrina creștină ea exprimă cunoașterea rațională a existenței lui Dumnezeu și iluminarea minții, ca
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
precedentă actului comunicării lingvistice sau se realizează în timpul desfășurării acesteia. Se caracterizează prin cunoaștere preexistentă actului lingvistic substantive care denumesc: • „obiecte” unice sau cvasiunice, în mod obiectiv, constituind în ele înseși, din perspectiva cunoașterii umane, o clasă: lună, soare, ecuator, rai, iad, cer etc. sau în mod subiectiv: mamă, tată, bunic, bunică; • „obiecte” neanalizabile în interiorul raportului obiect-clasă; sunt obiectele denumite de substantive singularia tantum: aur, argint, vin, vânt etc. • părți componente ale organismului uman: mână, nas, ochi, păr, gât, cap, dinți
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
universului semantic: „Stelele-n cer / Deasupra mărilor Ard depărtărilor / Până ce pier. (M. Eminescu) 2.b. Circumstanțiala spațială se introduce în frază prin: • adverbe relative: unde, încotro etc., oriunde, oriâncotro etc.: „Ziua verde, duh de nuc / Toate drumurile duc unde-i raiul vântului / dragostei, cuvântului.” (L. Blaga, 403) Numai adverbele relative-nehotărâte se constituie în mărci distinctive pentru circumstanțiala spațială: „Oriunde punea piciorul frigmanul, locul devenea patria lui și, de aceea, toți căutau să împingă cât mai departe granițele țării prin lupte și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Cel Ce ajungi înaintea oricărui om la cei încercați de boală, miluieste-ne; Iisuse preadulce, Doctorul sufletelor și al trupurilor noastre, miluieste-ne! Condacul al 3lea Dacă s-ar ridică încercările nu am putea merge pe calea mântuirii și porțile raiului ni s-ar închide. Pentru aceasta, atunci când Domnul îngăduie să vină supra noastră felurite suferințe, să căutăm a vedea în ele lucrarea Sa cea curățitoare și să Îi mulțumim că ne poartă de grija, cantandu-I cu evlavie: Aliluia! Icosul
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
de mai multă vreme și se numesc “pătimi” (Patimă -Părintele Cleopa vol 4 p.). La căderea lui Adam au contribuit două pătimi raționale ale omului: mândria și pofta. Sf.Ioan Gură de Aur spune că primul om a căzut din rai prin trei lucruri: femeia, lemnul (pomul) și neascultarea, și tot prin trei lucruri: Maica Domnului, crucea și ascultarea va fi mântuit. 30 Cel mai urât păcat înaintea lui Dumnezeu este păcatul mândriei, căci acesta a făcut pe îngeri diavoli, după cum
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
și grivne-n buzunar. Pe vinul greu ca untdelemnul Am dat mulți galbeni venetici; Aici lipsește tot îndemnul. în lume mult, nimic aici. La voi în lumea ceealaltă, Fiind cu milă și dirept, M-a pus cu sfinții laolaltă Și-n rai mă duseră de-a drept. Dar cum mai pune Sfântul Petre La rău canon pe-un biet creștin! Când cer să beau, zice: ,,Cumetre, Noi n-avem cimpoieri și vin. Și totuși domn fusesem darnic Și bun de inimă cu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
168 nu se putea să nu lege numele podgoriei de cel al Măritului Ștefan: Cules de vii la Cotnar Azi purcede tot Cotnarul La cules de vii, ca-n veac. Ștefan Vodă, harmasarul Și-l descalecă-n conac. Strugurii din rai se-nfruptă Sub al soarelui vârtej, Ștefan cu jungher de luptă îi desprinde de pe vreji. Blând poftind-o, o îndeamnă Al ei soț și Voievod: -Rogu vă, slăvită doamnă, Să dați gust acestui rod. Ea, pe rând, trei boabe apucă
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
El, vin Cotnari ar cere cu nesațiu Și l-ar slăvi, uitând pe veci Falernul. în Rai de-ar fi Vasile Militaru, Iar pe pământ Horațiu cel etern, Ar zice sincer: „Eu voi bea Cotnaru Iar tu, Vasile, bea din Rai Falern! în prefața cărții, Vasile Militaru spunea în „Cuvânt lămuritor”: Am scris această carte cu sprijinul Ministerului Agriculturii și Domeniilor. Gândul ce m-a călăuzit a fost ca ea să contribuie la propaganda antialcoolismului, care face atâta prăpăd la noi
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Și stă cupajată cu propria soartă Din aur, Cotnariul devine proscris Cu teascuri de spaimă crăpate la poartă. Pe dealuri văd umbre ce smulg rădăcini, Să-mbrace în frunze de rege pelinul Și-ncearcă, prin coardă, să prindă tulpini, în raiul în care strămoșii sunt vinul. Când râde via, nu mai este timp De judecăți pe teme moderniste. Să strângem boaba devenită nimb Galben-verzui al poamei elitiste. Hai să lăsăm Cotnarii, unde locul De voievozi miroase a stejar. Că timpul judecă
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
-n struguri altar Și-amestecă soarele-n tină Jertfirea din boabe o clipă măcar La razele verii se-nchină. Smaralde, rubine, bătrân chihlimbar; Ciorchinii de ceruri se-anină Și-și picură sângele sfânt în pahar Să fie jertfirea deplină. Și raiul coboară pe plai la Cotnar Miresme adorm pe colină Când vremea-și revarsă-al veciilor har Pe coaste-mbrumate-n lumină. CORNELIU ȘTEFANACHE (n. la 23 august 1933, în Panciu, județul Vra ncea - d. 12 ianuarie 2009, Iași). Romancier, membru al Uniunii
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
poate face decât după trecerea a 5 ani, termenul decurgând de la 1 iulie 1977. Jucătorul Ilie Balaci (Universitatea Craiova) ocupă locul III în „Premiul Bravo” instituit de săptămânalul italian „Guerin Sportivo” și de emisiunea televizată a canalului de televiziune II RAI și acordat celui mai bun fotbalist european născut după 1 ianuarie 1954, care a participat la una din competițiile europene intercluburi, cu un punctaj de 45 de puncte. Pe primele două locuri ale acestui clasament erau: 1. Jimmy Case (F.C.
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
A plecat. Mă-ntreb: -De ce m-a părăsit ? căci știu că foarte mult ea m-a iubit. S-a stins și m-a lăsat să-mi fie cerul înnorat. -De ce-ai plecat, bunica mea? Te-ai dus în raiul fermecat ? De traiul tău Te-ai plictisit și m-ai lăsat înnămolit în glodul fără de sfârșit... -Te-aștept să vii, bunica mea, Fereastra deschisă voi lăsa, Să mai vorbesc cu dumneata. -Te-aștept mereu la geam, bunica mea ! Anca-Elena Catană DRAGA MEA
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
eu o inimă, un gând, o singură existență și astăzi, și mâine, mereu.... CAP. VI. LUMEA POVEȘTILOR PE TĂRÂMUL CELĂLALT Este încă întuneric. La răsărit se ivește srălucirea de vis a lunii, regina nopții. Natura întreagă este o liniște de rai , adormită. Nicăieri nu-i mai frumos decât acasă, în patul plin de jucării din pluș. Și nimic din lumea asta nu-i mai plăcut ca basmele pe care le citești cu atâta răbdare.Dintre acestea, am îndrăgit un singur personaj
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]