8,278 matches
-
calculată prin adăugarea culoarelor, scărilor și sălilor auxiliare nelocuibile (cluburi, băi, bucătării, altare etc.). Rapoartele organizațiilor neguvernamentale arată o puternică asemănare a celulelor închisorilor românești cu cele din Republica Moldova, Azerbaidjan, Ucraina, Armenia, unde deținuților li se alocă prin lege (mai realist) doar 2 metri pătrați ca spațiu. Încă de la apariția penitenciarelor, specialiștii au ridicat problema nocivității celulelor colective, propunînd regimul celular individual. Dar pe mai departe se construiesc celule mari, în care să încapă cît mai mulți arestați. Pentru că acestea permit
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
grafică d-aia cu procesor care duce toate simulatoarele. Când mi se acrește de net, mă dau cu elicopteru și bombardez niște sate de vietnamezi sau ce-or fi alea. E mișto că sare sângele-n toate părțile, e foarte realist așa. Acuma aștept ultima variantă, că-n aia pot să și ies din elicopter și să-mi customizez personaju. Adică pun o poză cu mine și-l fac să semene cu mine ca două picături. Și trag cu bazuca-n amărâții
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
de către electorat a concepțiilor politice propuse de competitori. În cazul Ciprului, oferta de bază era drumul spre o înțelegere echilibrată între cele două comunități și înregistrarea de progrese semnificative în "problema cipriotă". Oferta candidatului Clerides era cea mai atractivă, mai realistă, care includea și implementarea unor "măsuri generatoare de încredere, pentru ambele comunități". Pentru mine, această formulare care evoca o etapă a redactării "Actului final al Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa" (CSCE) era sentimental un argument de succes. Gândul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
un gest ritualic, lovește cu același baltag cu care Nechifor fusese atacat, în timp ce Baltagul lui rămâne pur, secvență ce facilitează elevilor înțelegerea titlului. Proba de foc a maturizării sale, Gheorghiță o trece mânuind baltagul. Interpretarea acestui gest e simbolică, e realistă, pentru că la Sadoveanu, oamenii luptă, iar după ce cad, urmașii nu au liniște până ce nu restabilesc dreptatea. Pentru ca solemnitatea răzbunării să se desfășoare cum se cuvine, Vitoria a făcut la timp cele necesare: „Mâni dau faurului o bucată de fier să
A şaptea artă în sprijinul abordării textului literar. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Ioana Stănescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1361]
-
ales cucoane - care au făcut cariere uriașe, au fost frumoase, bogate, cu discuri gârlă, cu soți frumoși și influenți... Vin fete de la ele plângând. Sunt rele. Le dau în cap unor copii care nu au nevoie decât de o încurajare realistă, de o ureche experimentată, care să îi ghideze. De ce? Am să mor și nu am să înțeleg. Locul lor e al lor, nu le ia nimeni Everestul. Din contră. — Citiți cronicile? — Întotdeauna. Mai mult, au fost câțiva mari critici care
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
din aceștia au vrut să iasă în evidență cu fapte "eroice", marea majoritate însă au dorit obținerea de beneficii, pe care mulți le-au și obținut. Toate acestea însă le va judeca istoria , dacă vor mai veni și timpuri mai realiste, cu oameni mai obiectivi, care să judece faptele după dreptate și certitudini. Eu însă vreau să-mi expun amintirile, pentru generația mai tânără in special, a unor evenimente trăite cu ocazia catastrofelor naturale din acea vreme. Am trăit să văd
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
pe un scaun și să aștepte puțin. Din discuțiile care se purtau între ei, a înțeles că era vorba despre o comisie care studia un fenomen din armată. Această comisie nu găsea o explicație științifică, nu putea da un răspuns realist acestui fenomen banal. Despre ce era vorba și pentru ce-l invitase comandantul la cancelarie, punându-i câteva întrebări acestui oltean rătăcit... Se studia fenomenul târâtului picioarelor atunci când se încorpora un contingent. Majoritatea militarilor își târau picioarele, timp de 5-6
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
în viața publică românească și nu a îndeplinit nici o funcție în stat"62, deși, a fost foarte aproape de astfel de demnități, pe care le-a refuzat, din dorința de a-și păstra principiile și libertatea de a adapta cât mai realist acțiunea politică a formațiunii politice pe care o conducea. De aceea se poate afirma că Gheorghe Brătianu a crezut cu consecvență în principiile însușite de la tatăl său, potrivit cărora "în chestiunile cele mari, în cele de ordin moral care stăpânesc
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
important al formulei propuse 852. Gheorghe Brătianu aprecia, însă, că această formulă era un ideal îndepărtat, o "frumoasă perspectivă a viitorului", până la realizarea căreia, România trebuia să țină seama de condițiile internaționale ale momentului, pentru a face o politică externă realistă, care să permită într-un eventual război, apărarea granițelor și păstrarea independenței. Formația de istoric a influențat opinia lui Gheorghe Brătianu asupra politicii externe. El era convins că alianțele menite a da naștere unor sisteme internaționale intrau, adeseori, în conflict
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
pe care am început să le luăm de-a gata încă din secolul al XVII-lea, când apăreau primele ziare în Europa. Ca jurnalist, sunt, inevitabil, subiectiv atunci când încerc să dau un răspuns. Cred însă că sunt în același timp realist atunci când spun că și de acum înainte va fi nevoie ca cineva să și asume rolul de a strânge informații de la bursă (dincolo de cifre, pe care le putem primi automat), să stea cu ochii pe politicieni ca să vadă dacă își
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
în rândul educabililor precum și ca o modalitate de colaborare interdisciplinară în interiorul școlii și nu numai a apărut în anul școlar 2008-2009 “Concursul județean de limba și literatura română și matematica - MATEROM” care oferă elevilor și părinților ocazia obținerii unui feed-back realist asupra nivelului de pregătire la două dintre materiile de bază din programa școlară. Totodată concursul reprezintă prilejul unor fructuoase schimburi de experiență între profesorii din județ prin cooptarea acestora în activitatea de evaluare a tezelor. Concursul s-a bucurat de
CATEDRA MATEMATICĂ. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Dorel Luchian () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1835]
-
de timp (cum s-ar putea reduce timpul ce separă așteptările locuitorilor de răspunsurile și acțiunile efective ale autorităților?), de finanțare, de participare a tuturor locuitorilor, de termenii folosiți în comunicarea dintre ei etc., dar s-a ajuns la compromisuri realiste datorită voinței tuturor de a schimba în bine lucrurile și de a promova o dezvoltare durabilă a cartierului. Cartierul Pictorilor. Acest cartier a fost construit între 1963-1973 la inițiativa puterii locale și a statului, pentru a primi o populație nouă
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ea și vrea să-și asigure aservirea supușilor prin aplicarea de sancțiuni; intervenția sa se fundamentează pe efective numeroase, fiindcă are gustul pentru a face." Administrarea de misiune este lejeră; ea are gustul de a face să se facă, este realistă, dinamică, orientată spre scop, atentă la viață, nu așteaptă inițiativa, ci o suscită. Administrarea de gestiune este judecătorul; administrarea ca misiune este actorul. Prima este carteziană, cealaltă este concretă; funcțiile celei dintâi sunt neutre, funcțiile celei de-a doua au
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ale unor grupuri sociale, și mai ales declinul "culturii muncitorești", "educatorii experimentați, precum aceia ai organizației "Popor și cultură" notează Alain Tourraine au contribuit la înlocuirea ideii unei literaturi muncitorești, cu cea a unei culturi muncitorești cu ideea mult mai realistă și mai fecundă astăzi a participării muncitorilor la totalitatea culturii 258". Experimentarea modelului participativ devine miza activităților culturale, sociale și sportive. Experiența de grup și relația interpersonală devin veritabile finalități ale dotărilor. În contextul problematicii dotărilor, animația urbană primește din partea
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
strategie, fără însă a se elabora una conformă cu exigențele necesare. Nu știm încă cum vrem să arate societatea românească în viitorul apropiat sau mediu. Formulările de genul „trebuie”, „este necesar”, „se va urmări” nu sunt axate pe o analiză realistă a situației noastre. Din anul 2001, Uniunea Europeană (în confomitate cu hotărârile de la Lisabona) realizează anual o analiză (pe baza datelor statistice la nivel național) a situației țărilor din Uniunea Europeană (în 2001 doar a celor 15, din 2002 a celor 28
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
ale piețelor nu vom putea rezista contextelor de postaderare pe cele trei niveluri - de fapt, „istorice” - ale economiei - zone ale economiilor conduse prin cunoaștere, industriale, agricole? Un răspuns la această întrebare fundamentală este o precondiție esențială pentru elaborarea unei strategii realiste. Un anumit răspuns îl dă chiar Uniunea Europeană. „Pentru unele țări, cum ar fi Estonia, Bulgaria, Spania, Polonia, România și Turcia, decalajul inovativ crește” (Persistent Gap, 2006, 3). Și între aceste țări există mari diferențieri: „Malta, Slovacia și Polonia ar avea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
motivații - spre domenii diverse. Nevoia de cunoaștere se exprimă la nivelurile: societal, organizațional, individual și - vom vedea - pune în mișcare numeroase mecanisme societale (printre care cele ale puterii). Capacitatea de a „traduce” principiile generale ale strategiei Uniunii Europene în programe realiste și eficiente implică, printre altele, valorificarea a două principii complementare de acțiune. Cu alte cuvinte, se cere ca principiile generale ale „Strategiei Lisabona 2000” și alte materiale de orientare generală ale Uniunii Europene să fie transpuse în strategii și politici
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
implică, printre altele, valorificarea a două principii complementare de acțiune. Cu alte cuvinte, se cere ca principiile generale ale „Strategiei Lisabona 2000” și alte materiale de orientare generală ale Uniunii Europene să fie transpuse în strategii și politici practice și realiste ale României. „Transferul” reprezintă, în fond, crearea unei strategii care să rezolve problemele specifice nouă în viziunea practicilor moderne internaționale și, corelat, presupunem să ne facem tot mai mult prezenți, în mod competitiv, în lumea globalizată, valorizând și valorificând resursele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
un sistem bun și un efort de a îmbunătăți acest sistem -, în societățile în tranziție acest set de întrebări nu poate surprinde realitățile cu care se confruntă cetățenii. Pentru o mai bună măsurare a sprijinului politic, autorii propun o definiție realistă, fondată pe ideea că cetățenii proaspetelor democrații nu înțeleg pe deplin principiile abstracte ale democrației, dar pot estima foarte bine performanța noilor regimuri în comparație cu cele trecute. Cum majoritatea respondenților cunosc încă multe despre caracteristicile și performanța vechiului regim, această soluție
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
factorul principal de risc devine unul legat de structura populației, și anume procesul de îmbătrânire demografică. Perspectivei pesimist-catastrofice vehiculată de numeroase luări de poziție, în materiale de natură științifică sau prin programe de acțiune socială, autorul îi opune o poziție realistă, bazată pe analiza sociodemografică a fenomenelor. Pe scurt, va fi prezentat, în mod foarte simplu, felul în care se declanșează și evoluează procesul de îmbătrânire a populației, trecând apoi la evaluarea unor pericole pe care le-ar avea respectiva evoluție
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
palpabilă numai în măsura în care școala, prin oamenii săi, îi conștientizează necesitatea și și-o asumă ca principiu fundamental de acțiune. În acest sens, renunțarea la mimetismul acțional, la comportamentul reactiv, capătă accente imperative. Dimpotrivă, schimbarea se impune abordată într-o manieră realistă, pragmatică și creativă, pornind de la necesitățile individualizate ale școlii. Mai mult, raportarea la experiențe similare, trăite în spațiul educațional european, ar facilita atât determinarea dificultăților sau greșelilor ce trebuie evitate, cât și a avantajelor implicite ale schimbării, dar, mai ales
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
Pentru a-și dovedi viabilitate, atât proiectul, cât și programul de formare trebuie să îndeplinească în opinia lui Ș. Iosifescu (1999, p. 24) un set de condiții strategice și tactice. Condiții strategice: * Adecvarea la scopurile și obiectivele stabilite; Fezabilitatea, caracterul realist; * Economicitatea, ce exprimă consumul optim al resurselor; * Precizia și simplitatea, ceea ce implică stabilirea acelor obiective și resurse care se dovedesc necesare susținerii intențiilor; * Sistematizarea, lizibilitatea și claritatea în concepere și redactare; * Operaționalitatea (aplicare ușoară); * Unitatea și consistența, astfel încât să nu
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
de o proiectare/planificare riguroasă, în detaliu a tuturor strategiilor și activităților ce pot contribui la dezvoltarea organizației, la rezolvarea necesităților mediului intern și extern, precum și a capacității reale a organizațiilor de a implementa aceste strategii. Ele trebuie să fie realiste, adaptate nevoilor organizației sau comunității, flexibile. Colaborarea cu comunitatea este, de asemenea, fundamentală pentru reușita acestui demers. VI. 3. Proiectul instituțional modalitate de promovare a managementului strategic în educație Reforma instituțională a școlii românești aduce în atenție două aspecte extrem de
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
disponibile), informaționale, experiențiale, de expertiză, de timp, resurse de autoritate (dreptul de a lua decizii și de a le impune) și putere (posibilitatea reală de a influența comportamentul celor implicați). c) Responsabilitățile și termenele. Ambele trebuie să fie precise și realiste, să se raporteze la durata normală a activității și la resursele disponibile. d) Indicatorii de performanță. Aceștia descriu nivelul minim, mediu și maxim de îndeplinire a obiectivelor, fiind utilizați în etapa de implementare a strategiei. Principalele caracteristici ale acestora sunt
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
de regulă, pe o durată de până la 5 ani, chiar mai mult, există toate șansele ca elementele contextului să se modifice, uneori substanțial, fapt ce impune readaptarea situațională a acestuia. Șansele de reușită devin reale numai în condițiile unei proiectări realiste, a unui climat profesional bazat pe expertiză, comunicare, responsabilitate, transparență și încredere. De asemenea, o importanță deosebită trebuie acordată și monitorizării nivelului de transpunere practică a competențelor dobândite prin proiect. Acesta pare a fi unul dintre cele mai mari neajunsuri
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]