6,870 matches
-
absolută și de câteva secunde pentru cea relativă. Faza refractară se aplică numai unui tip de reflex în care răspunsul utilizează un efector în modalități opuse la momente diferite. Un asemenea răspuns este ori ritmic, ori fazic. Exemplele clasice sunt reflexul de scărpinare la câine și reflexul de a clipi la om, amândouă presupunând flexia și extensia alternativă. Doar flexia piciorului sau închiderea ochiului implică numai prima dintre aceste mișcări opuse și nu are o fază refractară; a doua prezență a
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
cea relativă. Faza refractară se aplică numai unui tip de reflex în care răspunsul utilizează un efector în modalități opuse la momente diferite. Un asemenea răspuns este ori ritmic, ori fazic. Exemplele clasice sunt reflexul de scărpinare la câine și reflexul de a clipi la om, amândouă presupunând flexia și extensia alternativă. Doar flexia piciorului sau închiderea ochiului implică numai prima dintre aceste mișcări opuse și nu are o fază refractară; a doua prezență a stimulului reinstaurează, prelungește sau intensifică răspunsul
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
fază refractară; a doua prezență a stimulului reinstaurează, prelungește sau intensifică răspunsul. Faza refractară poate fi privită ca un mecanism special pentru producerea și suportarea ritmurilor care trebuie să înceteze și să reînceapă pentru a-și realiza funcțiile. 2. Legea reflexului oboselii. Forța reflexului scade pe perioada unor elicitări repetate și revine la valoarea inițială pe durata inactivității ulterioare 2. Rata micșorării este o funcție a categoriei solicitării și a intensității stimulului (și de aici răspunsul), variind în mod considerabil între
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
doua prezență a stimulului reinstaurează, prelungește sau intensifică răspunsul. Faza refractară poate fi privită ca un mecanism special pentru producerea și suportarea ritmurilor care trebuie să înceteze și să reînceapă pentru a-și realiza funcțiile. 2. Legea reflexului oboselii. Forța reflexului scade pe perioada unor elicitări repetate și revine la valoarea inițială pe durata inactivității ulterioare 2. Rata micșorării este o funcție a categoriei solicitării și a intensității stimulului (și de aici răspunsul), variind în mod considerabil între reflexe. Din cauza proceselor
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
oboselii. Forța reflexului scade pe perioada unor elicitări repetate și revine la valoarea inițială pe durata inactivității ulterioare 2. Rata micșorării este o funcție a categoriei solicitării și a intensității stimulului (și de aici răspunsul), variind în mod considerabil între reflexe. Din cauza proceselor conflictuale de declin și recuperare, forța se poate stabiliza la o valoare constantă ca funcție a ratei de solicitare. La cote înalte, forța poate ajunge la zero. Unele reflexe sunt practic neobosite, ca, de exemplu, reflexele atitudinale transmise
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
și de aici răspunsul), variind în mod considerabil între reflexe. Din cauza proceselor conflictuale de declin și recuperare, forța se poate stabiliza la o valoare constantă ca funcție a ratei de solicitare. La cote înalte, forța poate ajunge la zero. Unele reflexe sunt practic neobosite, ca, de exemplu, reflexele atitudinale transmise de la cap. Legea reflexului de oboseală este opusă în mod direct noțiunii de canalizare (canalization) în care elicitarea crește forța reflexului. Conceptul de canalizare a fost asociat cu teorii variate de
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
considerabil între reflexe. Din cauza proceselor conflictuale de declin și recuperare, forța se poate stabiliza la o valoare constantă ca funcție a ratei de solicitare. La cote înalte, forța poate ajunge la zero. Unele reflexe sunt practic neobosite, ca, de exemplu, reflexele atitudinale transmise de la cap. Legea reflexului de oboseală este opusă în mod direct noțiunii de canalizare (canalization) în care elicitarea crește forța reflexului. Conceptul de canalizare a fost asociat cu teorii variate de învățare și așa-numita lege a exercițiului
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
de declin și recuperare, forța se poate stabiliza la o valoare constantă ca funcție a ratei de solicitare. La cote înalte, forța poate ajunge la zero. Unele reflexe sunt practic neobosite, ca, de exemplu, reflexele atitudinale transmise de la cap. Legea reflexului de oboseală este opusă în mod direct noțiunii de canalizare (canalization) în care elicitarea crește forța reflexului. Conceptul de canalizare a fost asociat cu teorii variate de învățare și așa-numita lege a exercițiului. După Skinner, nu va exista ocazia
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
solicitare. La cote înalte, forța poate ajunge la zero. Unele reflexe sunt practic neobosite, ca, de exemplu, reflexele atitudinale transmise de la cap. Legea reflexului de oboseală este opusă în mod direct noțiunii de canalizare (canalization) în care elicitarea crește forța reflexului. Conceptul de canalizare a fost asociat cu teorii variate de învățare și așa-numita lege a exercițiului. După Skinner, nu va exista ocazia de a o introduce aici, așadar legea oboselii poate fi valabilă fără excepție. Există operații prin care
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
de canalizare a fost asociat cu teorii variate de învățare și așa-numita lege a exercițiului. După Skinner, nu va exista ocazia de a o introduce aici, așadar legea oboselii poate fi valabilă fără excepție. Există operații prin care forța reflexului este mărită, dar simpla solicitare nu este una dintre ele. Când oboseala se declanșează rapid și recuperarea este lentă, procesul este deseori considerat ca fiind unul de „adaptare”. Astfel, anumite reflexe la sunete puternice pot obosi („scoate din funcțiune”) destul de
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
fi valabilă fără excepție. Există operații prin care forța reflexului este mărită, dar simpla solicitare nu este una dintre ele. Când oboseala se declanșează rapid și recuperarea este lentă, procesul este deseori considerat ca fiind unul de „adaptare”. Astfel, anumite reflexe la sunete puternice pot obosi („scoate din funcțiune”) destul de repede și rămân la zero sau la forțe foarte scăzute pentru perioade considerabile. Timpul necesar pentru a reveni la puterea inițială prin inactivitate poate fi de ordinul lunilor sau anilor. Adaptarea
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
anilor. Adaptarea și oboseala se deosebesc numai prin proprietățile temporale și vor fi considerate aici comportamente ale aceluiași fenomen. Următoarele legi dinamice trebuie considerate ca implicând prezența unui al doilea stimul. Stimulul exterior nu controlează răspunsul, dar poate afecta forța reflexului din care răspunsul face parte. 3. Legea facilității. Forța reflexului poate crește prin prezența unui al doilea stimul care nu solicită răspunsul 3. Pentru a-și susține legea, Skinner a invocat experimentul originar al lui Exner (1892); acesta a studiat
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
și vor fi considerate aici comportamente ale aceluiași fenomen. Următoarele legi dinamice trebuie considerate ca implicând prezența unui al doilea stimul. Stimulul exterior nu controlează răspunsul, dar poate afecta forța reflexului din care răspunsul face parte. 3. Legea facilității. Forța reflexului poate crește prin prezența unui al doilea stimul care nu solicită răspunsul 3. Pentru a-și susține legea, Skinner a invocat experimentul originar al lui Exner (1892); acesta a studiat forța unui reflex de flexie la iepure (observată ca magnitudine
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
răspunsul face parte. 3. Legea facilității. Forța reflexului poate crește prin prezența unui al doilea stimul care nu solicită răspunsul 3. Pentru a-și susține legea, Skinner a invocat experimentul originar al lui Exner (1892); acesta a studiat forța unui reflex de flexie la iepure (observată ca magnitudine a unui răspuns la un stimul de intensitate constantă), care a crescut din cauza unui sunet puternic și a altor stimuli intenși. Un sunet puternic este un stimul comun de facilitare, dar acțiunea este
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
ca magnitudine a unui răspuns la un stimul de intensitate constantă), care a crescut din cauza unui sunet puternic și a altor stimuli intenși. Un sunet puternic este un stimul comun de facilitare, dar acțiunea este limitată la numite feluri de reflexe scheletice. La un asemenea reflex, cum este salivarea, poate avea un efect contrar. „Clauza de calificare în lege” (qualifying clause in the law), conform căreia stimulul nu solicită el însuși răspunsul, este absolut necesară pentru că numai așa se poate face
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
la un stimul de intensitate constantă), care a crescut din cauza unui sunet puternic și a altor stimuli intenși. Un sunet puternic este un stimul comun de facilitare, dar acțiunea este limitată la numite feluri de reflexe scheletice. La un asemenea reflex, cum este salivarea, poate avea un efect contrar. „Clauza de calificare în lege” (qualifying clause in the law), conform căreia stimulul nu solicită el însuși răspunsul, este absolut necesară pentru că numai așa se poate face diferența între facilitate și un
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
creșterii forței de la zero (de exemplu, numai producerii unui răspuns acolo unde nu se mai putuse obține altul; dar acesta este numai un caz special, necesar pentru a lămuri ceea ce am definit cât mai pe înțeles). 4. Legea inhibiției. Forța reflexului poate scădea prin prezența unui al doilea stimul care nu are altă relație cu efectorul implicat 1. Skinner a sesizat că termenul de inhibiție a fost în genere folosit să desemneze orice declin al reflexului de forță sau starea diminuată
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
înțeles). 4. Legea inhibiției. Forța reflexului poate scădea prin prezența unui al doilea stimul care nu are altă relație cu efectorul implicat 1. Skinner a sesizat că termenul de inhibiție a fost în genere folosit să desemneze orice declin al reflexului de forță sau starea diminuată rezultantă. Două dintre legile deja amintite (faza refractară și reflexul oboselii) au fost uneori considerate ca fiind componente ale inhibiției de către Sherrington (1906). În sistemul skinnerian, unde majoritatea fenomenelor importante de comportament sunt descrise în
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
nu are altă relație cu efectorul implicat 1. Skinner a sesizat că termenul de inhibiție a fost în genere folosit să desemneze orice declin al reflexului de forță sau starea diminuată rezultantă. Două dintre legile deja amintite (faza refractară și reflexul oboselii) au fost uneori considerate ca fiind componente ale inhibiției de către Sherrington (1906). În sistemul skinnerian, unde majoritatea fenomenelor importante de comportament sunt descrise în termeni de schimbări ale forței, un asemenea element pare nefolositor. Toate schimbările de forță au
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
al gurii, dar nu putem găsi nici un stimul care să solicite mișcarea și să fie prezent de fiecare dată când are loc; stimulii acționează întotdeauna pe un organism, dar conectarea lor funcțională cu comportamentul operator nu este aceeași ca în reflex. Comportamentul operator este mai repede emis decât evitat. Trebuie să aibă această proprietate și numai astfel noțiunea de probabilitate a răspunsului are sens. Majoritatea comportamentelor operante au conexiuni importante cu lumea înconjurătoare. Skinner demonstra cum se realizează acest lucru în
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
tip pavlovian când se folosește un semnal luminos și porumbelul poate să-și îndoaie gâtul când lumina este stinsă. (Întinderea gâtului se produce numai când lumina este aprinsă). Skinner a putut arăta că legătura S-R este comparabilă cu un reflex condiționat sau necondiționat: apariția luminii va fi repede urmată de o mișcare în sus a capului; dar relația este fundamental diferită. Putem descrie contingența spunând că un stimul (lumina) este ocazia cu care un răspuns (întinderea gâtului) e urmată de
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
diverselor aplicații, o sursă folositoare o constituie W.K. Honig (ed.) (1966), Operant Behavior: Areas of Research and Application (Prentince-Hall, Englewood Cliffs, NJ); T. Verhave (ed.) (1966), The Experimental Analysis of Behavior: Selected Readings (Appleton-Century-Crafts, New York); Geis, Stebbins, Lundin (1965), Reflex and Operant Conditioning: The Study of Behavior (Appleton-Century-Crafts, New York). Și abia după aceste lecturi i s-ar putea face puțină dreptate lui Skinner care, în disputa cu umanistul Carl Rogers și cu voltairianul Huxley, a ieșit rănit de moarte. Este
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
al condițiilor sociale, cât și al legilor psihologice, ei accentuează rolul proceselor mentale superioare, în special al abilității minții de a rezolva probleme intelectuale, sociale sau emoționale. Teoria lor socială a învățării susține că până și activitatea nervoasă este un reflex condiționat; este în esență o teorie stimul-sugestie-răspuns-răsplată. Potrivit teoriei de reducere a stimulului, o scădere bruscă a forței acestuia funcționează ca o fortificare (reinforcement); atât timp cât stimularea este zero, în absența stimulului nu este posibilă fortificarea; și, urmând fortificarea, stimulul este
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
forței acestuia funcționează ca o fortificare (reinforcement); atât timp cât stimularea este zero, în absența stimulului nu este posibilă fortificarea; și, urmând fortificarea, stimulul este inevitabil mai scăzut. Frica (fear) poate acționa ca un stimul (drive), și reducerea ei servește ca fortificator. Reflexele necondiționate, fiziologice ca natură, acționează cu valoare de autoapărare a organismului, în timp ce reflexele condiționate, dobândite prin învățare, sunt determinate de cultură sau dobândite prin experiențe proprii. În timp ce reflexele animă comportamentul, învățarea stabilește modul de comportare ce conduce în cea mai
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
stimulului nu este posibilă fortificarea; și, urmând fortificarea, stimulul este inevitabil mai scăzut. Frica (fear) poate acționa ca un stimul (drive), și reducerea ei servește ca fortificator. Reflexele necondiționate, fiziologice ca natură, acționează cu valoare de autoapărare a organismului, în timp ce reflexele condiționate, dobândite prin învățare, sunt determinate de cultură sau dobândite prin experiențe proprii. În timp ce reflexele animă comportamentul, învățarea stabilește modul de comportare ce conduce în cea mai eficientă manieră la diminuarea reflexului. O unitate particulară a comportamentului dobândit este previzibilă
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]