5,898 matches
-
făcut la Europa Liberă, la Deutsche Welle, deci în presa adevărată, care se învață, în care ai și modele. Cum e și foarte talentat, fapt vizibil mai ales în partea sa de presă scrisă, e normal să fi făcut și reportajele de care vorbim o serie se numea "România mea", și era chiar a "lui"! și emisiunile pe care le face acum, atât de diferite de televiziunea ce se face la noi, cu foarte puține excepții... Dorin Popa: Da, ciclul de
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
de care vorbim o serie se numea "România mea", și era chiar a "lui"! și emisiunile pe care le face acum, atât de diferite de televiziunea ce se face la noi, cu foarte puține excepții... Dorin Popa: Da, ciclul de reportaje "România mea" ar trebui disecat în școlile de jurnalism, cu mult profit profesional și intelectual. Finețe fără grandilocvență, amabilitate și deferență, realism neapăsat, cum grosier se petrec lucrurile cu reportajele TV, propuneri intelectuale lipsite de aroganță și prețiozitate, atenție, nemanieristă
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
noi, cu foarte puține excepții... Dorin Popa: Da, ciclul de reportaje "România mea" ar trebui disecat în școlile de jurnalism, cu mult profit profesional și intelectual. Finețe fără grandilocvență, amabilitate și deferență, realism neapăsat, cum grosier se petrec lucrurile cu reportajele TV, propuneri intelectuale lipsite de aroganță și prețiozitate, atenție, nemanieristă, la nuanțe, curtoazie măsurată și neobedientă, în absența ridicolului băștinaș toate erau în acele reportaje, de fapt propuneri ale unei viziuni proprii, culturale, lipsite de alambicările cunoscute ale reporterițelor noastre
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
intelectual. Finețe fără grandilocvență, amabilitate și deferență, realism neapăsat, cum grosier se petrec lucrurile cu reportajele TV, propuneri intelectuale lipsite de aroganță și prețiozitate, atenție, nemanieristă, la nuanțe, curtoazie măsurată și neobedientă, în absența ridicolului băștinaș toate erau în acele reportaje, de fapt propuneri ale unei viziuni proprii, culturale, lipsite de alambicările cunoscute ale reporterițelor noastre. Toate acestea se regăsesc și în emisiunea sa cu CTP, în dozaje diferite. Numai că aici, nemaifiind unicul responsabil cu dozajele, lucrurile mai alunecă în
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
scriu, ar trebui să mă sinucid, nu să mă las de scris! / 211 Autocontrolatul Hurezeanu și scăpatul de sub orice control CTP! Farmecul periculos al lui CTP poate convinge chiar și atunci când nu are dreptate, când se înșeală. / 213 Ciclul de reportaje "România mea", realizat de Hurezeanu, ar trebui disecat în școlile de jurnalism, cu mult profit profesional și intelectual / 218 Germanii nu par a fi deloc șmecheri și o duc foarte bine, în vreme ce românii sunt foarte șmecheri, dar o duc prost
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
agronom. După absolvirea Liceului „B. P. Hasdeu” din Buzău (1961), urmează cursurile Facultății de Filosofie a Universității din București (1962-1968). Debutează în ziarul „Steagul roșu” din Bacău (1956), iar editorial, cu volumul de versuri Indulgențe (1969). Colaborează cu versuri și reportaje la „Luceafărul”, „Viața Buzăului”, „Munca”, „Scânteia tineretului”, „Contemporanul”, „Amfiteatru”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Viața românească”, „Cronica”, „Tribuna” ș.a. Devine doctorand în filosofie, dar starea sănătății îl obligă să se pensioneze la vârsta de douăzeci și cinci de ani. Ținând de aripa „modernistă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288446_a_289775]
-
fi dăunător"82. O întrebare care se impunea după atâtea interdicții era "ce ar fi trebuit să conțină un ziar catolic?" Nu putea fi obligat să facă doar o continuă și explicită propovăduire a catolicismului prin toate articolele sale (evenimente, reportaje internaționale), atâta timp cât nu erau depășite limitele indicate de credință. Însă acest lucru nu era posibil: dacă un ziar era catolic, nu putea fi aconfesional. Chiar și în subiectele care îi interesau pe cei ce nu erau catolici, trebuiau să existe
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
209 Ibidem, p. 422. 210 Ea va fi relansată în 1965 de către ministrul Fraga, dobândind atunci, prin decizie guvernamentală, monopolul asupra știrilor din străinătate. În 1957 a luat ființă Europa Press, ca distribuitoare de cărți, dar cu timpul a publicat reportaje și fotografii; mai târziu, datorită legii Fraga din 1966, a început să se ocupe, cu mare succes, de cronică și informație politică, deoarece existau subiecte pe care agenția oficială nu le putea aborda. Între inițiatorii Europa Press se aflau câteva
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
atragă colaboratori de renume. După 1890 U. devine unul dintre cele mai importante cotidiene românești, având tirajul cel mai mare. Conținutul ziarului are un caracter enciclopedic: articole și comentarii de politică internă și externă, știri și informații din întreaga lume, reportaje parlamentare și judiciare, un foileton, cronici literare și dramatice, recenzii, note bibliografice, versuri, schițe și povestiri, umor, curiozități geografice și istorice, relatări de călătorie, articole de astronomie și medicină, rubrici de muzică, modă, jocuri distractive ș.a. Cazzavillan îi anexează numeroase
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
Asociației Scriitorilor din Cluj pentru volumul de versuri 13 iluzii (1971) și pentru romanul Tunelul norvegian (1978), iar pentru volumul de interviuri Dialoguri fără Platon (1976) i se acordă Premiul Uniunii Scriitorilor, ca și pentru Vine istoria (1972), carte de reportaje scrisă în colaborare cu Radu Mareș și Vasile Sălăjan. Obține, de asemenea, Premiul Uniunii Scriitorilor pentru poezie cu De neatins, de neatins (1978), Fericit prin corespondență (1982) și Binemuritorul (1996). Opera poetică i-a fost antologată de mai multe ori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289006_a_290335]
-
-o la Istanbul, într-un harem. Dragomir, disperat a plecat să-și caute sora prin Turcia, Liban și Siria, fără s-o găsească. Didina, Voica, Sinefta Eugen Barbu, Groapa Scriitorul român Eugen Barbu (1924-1993) este talentatul autor de nuvele, versuri, reportaje, pamflete, piese de teatru, romane, scenarii de film. Amintim câteva titluri din opera sa. Volume de nuvele: Oaie și ai săi, Patru condamnați la moarte, Tereza, Prânzul de duminică, Vânzarea de frate, Martiriul Sfântului Sebastian, Miresele. Piese de teatru: Să
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
câteva titluri din opera sa. Volume de nuvele: Oaie și ai săi, Patru condamnați la moarte, Tereza, Prânzul de duminică, Vânzarea de frate, Martiriul Sfântului Sebastian, Miresele. Piese de teatru: Să nu-ți faci prăvălie cu scară, Sfântul. Volume de reportaje: Cât în șapte zile, Cu o torță alergând în fața napții. Romane: Balonul e rotund, Unsprezece, 1956, Șoseaua Nordului, 1959, Facerea lumii, 1964, Principele, 1969, Incognito (4 volume), 1975, 1977, 1979, 1980, Săptămâna nebunilor, 1981. Scenarii de film: Haiducii, Răzbunarea haiducilor
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ca profesor și director al unei școli generale clujene, predând ulterior și la liceu, până la pensionare (1996). Debutează cu nuvela Țigăncușa în „Tribuna” (1958), iar editorial cu volumul de povestiri 1100 de zile risipite (1975). Mai e prezent cu proză, reportaje, profiluri de scriitori români și străini în „Steaua”, „Tribuna școlii”, „Contemporanul”, „Adevărul de Cluj”, „Cetatea culturală”, în diverse almanahuri și volume colective. A susținut două decenii emisiuni la Radio Cluj. V. și-a propus să urmeze „tradiția prozatorilor realiști”. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290440_a_291769]
-
atitudine polemică privind politica românească, scrisă în bună măsură de Z., care inserează aici și scrisori din exil ale lui Ion Caraion. Debutează publicistic în 1946 la ziarul „Lupta Ardealului”, iar literar în 1959 la „Luceafărul”. Mai e prezent cu reportaje în „Viața românească”, „Tribuna”, „Familia”, „Vatra”, „Orizont”, „România literară”. Un prim volum de reportaje, Întâmplări din viață și sport, alcătuit de Z. în colaborare, îi apare în 1958. Următoarele trei cărți, tot de reportaje - Cal bătrân cu chingă roșie, Pământul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290685_a_292014]
-
și scrisori din exil ale lui Ion Caraion. Debutează publicistic în 1946 la ziarul „Lupta Ardealului”, iar literar în 1959 la „Luceafărul”. Mai e prezent cu reportaje în „Viața românească”, „Tribuna”, „Familia”, „Vatra”, „Orizont”, „România literară”. Un prim volum de reportaje, Întâmplări din viață și sport, alcătuit de Z. în colaborare, îi apare în 1958. Următoarele trei cărți, tot de reportaje - Cal bătrân cu chingă roșie, Pământul, marea, cerul și oamenii (ambele din 1974) și Semnul delfinului (1976) -, își extrag substanța
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290685_a_292014]
-
la „Luceafărul”. Mai e prezent cu reportaje în „Viața românească”, „Tribuna”, „Familia”, „Vatra”, „Orizont”, „România literară”. Un prim volum de reportaje, Întâmplări din viață și sport, alcătuit de Z. în colaborare, îi apare în 1958. Următoarele trei cărți, tot de reportaje - Cal bătrân cu chingă roșie, Pământul, marea, cerul și oamenii (ambele din 1974) și Semnul delfinului (1976) -, își extrag substanța din viața de toate zilele pe marile șantiere, în uzine, fabrici, în Insula Mare a Brăilei etc. După tiparul ideologic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290685_a_292014]
-
și decupează crâmpeie de viață care vorbesc hiperbolic, triumfalist despre efort și sacrificiu, despre „victoria omului devenit sufletul corabiei” ori semnalează, de pildă, „o mare și profundă lecție de etică revoluționară”. În același stil este surprinsă, complementar, grandoarea naturii. Titlurile reportajelor sunt edificatoare: Băieții din cartierul Progresul, Oamenii de piatră de la Mahmudia, Minerii, către ora două, la ieșirea din schimb, Un om al zilelor noastre, Soldați în marș, Pe insulă s-au aprins altare, Și lupta cu natura continuă etc. Romanul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290685_a_292014]
-
va continua să dea, până în 1933, versuri, cronici literare, dramatice și plastice, precum și în „Convorbiri literare” și „Curentul”. În ianuarie 1929 începe să publice în „Cuvântul”, devenind, probabil, redactor al ziarului condus de Nae Ionescu, unde inserează versuri, proză, eseuri, reportaje, comentarii asupra unor cărți de literatură, de filosofie și de religie, precum și numeroase articole economice. De asemenea, semna un manifest avangardist în revista „unu”, un „pretext teatral”, Hérode, în limba franceză, în „Contimporanul”, o proză cu aspect modernist, D-l
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
prăpastiei înfiorătoare, jocul și candoarea unui suflet aspru, tensiunea teribilă dar tăcută metafizică, halucinația obiectivă, apocalipsul, într-un cuvânt, extazul” (Contra domo, 1931). Oricum, sub semnul avangardismului nu stau doar manifestul Poezia agresivă sau Despre poemul-reportaj, „pretextul teatral” Hérode, poemul Reportaj assirian, fragmentele Romanul tânărului Anadam, D-l Vam Ex-Înger, Fata Morgana. Li se poate alătura Prințesa Dactilo, text în care totuși jocul cu tot ce e convenție literară se mulează prea mult pe tiparul romanului polițist de serie. De avangardism
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
artă, răsfrângerea puțin transfigurată a unui eu profund, inaccesibil nici lui însuși, revărsându-se neastâmpărat peste orice intenție artistică, pentru că arta e resimțită dacă nu ca o cenzură propriu-zisă, măcar asemenea unei capcane burghez-mistificatoare în fața transcendenței și a originarului. Alternând reportajul, confesiunea și ficțiunea, romanele și povestirile lui S., prolixe, rar preocupate de construcție, dezvăluie vocația tumultului interior care se transferă în conflicte insolubile, în puternice neliniști ce stârnesc viziuni halucinante, cât și privirea atentă, cu decupaje veriste dintr-o realitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
mai mult să „formeze” decât să „informeze”. „Semnificația” evenimentului povestit este mai importantă decât „purul fapt”, dacă există în lumea noastră umană „fapte pure”. Raportul dintre textele biblice cu „realitatea” istorică este așadar complex, sigur mai complex decât raportul dintre „reportajul” televizat și faptul de actualitate. III. „Adevărul” povestirilor biblice Sarcina acestor pagini este așadar dublă. Pe de o parte, trebuie să corecteze reprezentarea pe care o avem noi despre „istoria biblică”, iar pe de alta, să definească mai bine ce
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
GALAXIA ROMÂNEASCĂ, periodic apărut la București, lunar, între ianuarie 1990 și aprilie 1991, cu subtitlul „Magazin ilustrat de cultură, informație și reportaj”. Director este Radu Theodoru, redactor-șef, Olimpian Ungherea, secretar general de redacție, Anton Bălan. Publicația își propune să slujească „spiritul culturii românești în structurile care au definit-o dintotdeauna”. Rubrici: „Vitrină cu spectacole”, „România, încotro?”, „Arhivele neamului românesc”, „Religie și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287134_a_288463]
-
Aug. Doinaș (Există), Ion Pantazi, Nicolae Rotaru, Cornel Balaban ș.a., proza - Tudor Negoiță, I. Vianu, publicistica - Ion Dorin Brădeanu, H. Lera, Vasile Băran, Ion Dodu Bălan, Arcadie Donos, Elis Râpeanu, Dumitru Bălăeț, Narcis Zărnescu, Ovidiu Trăsnea ș.a. George Chirilă publică reportaje. Alți colaboratori: Claudiu Iordache, V. Auerbach, Tr. Rus, Remus Botar. D.B. GÁLDI László [Ladislau] (20.V.1910, Miskolc, Ungaria - 5.ÎI.1974, Budapesta), comparatist, poetician și traducător. Numele de familie la naștere era Göbl. Începe să facă studii medii la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287134_a_288463]
-
rod al revoluției culturale”, noua publicație promite că va fi „o tribună de afirmare a noii vieți spirituale”. Mai accentuat după 1974, servilismul ideologic al revistei nu va afecta totuși prea mult partea ei propriu-zis literară, alături de nenumăratele editoriale și reportaje cu caracter propagandistic continuând să se publice o literatură de bună calitate și extrem de variată. Îmbrățișând domenii variate și beneficiind de aportul unor colaboratori valoroși, A. a încercat să fie o revistă echilibrată, în care să-și găsească locul atât
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285485_a_286814]
-
despre câteva documentare românești), Ov. S. Crohmălniceanu (un portret Andrei Tarkovski), Ion Popescu-Gopo (pe marginea festivalului cinematografic din Leipzig), Ana Maria Narti (o evocare a începuturilor cinematografului), Marius Teodorescu (50 de ani de la realizarea primului film românesc), Valerian Sava (un reportaj la Buftea), Atanasie Toma (un portret Silvia Popovici), Al. Racoviceanu (retrospectivă filmului Tudor), Dorian Costin (un argument pentru comedia cinematografică). Acumulând an de an experiență, profitând și de consolidarea producției cinematografice românești, C. a atins recorduri de popularitate spre sfârșitul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286232_a_287561]