7,552 matches
-
unei instanțe sau a alteia, în condițiile unei reale eficiențe. Deși fenomenul excesului și al inhibiției este ilustrat de comparația dintre configurația spirituală a omului occidental și cea a omului oriental, la nivelul conștiinței individuale o eventuală dominantă spirituală se resimte în termeni foarte subtili (fără posibilitatea blocajului). Comparația marchează diferența esențială între începutul antichității grecești (moment esențial al orientării descriptive către lume) și universul spiritual omolog indian sau chinez (care au deschis poarta de intrare a înclinației investigative și experimentatoare
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
tendința să se afirme, după ce a dispărut sentimentul dintîi. El se răspîndește într-un gen de compasiune peste stările ulterioare și se poate contopi astfel cu elementele sentimentale ale acestora. (Psychologie, VI B, 2; E 4) Faptul de a fi resimțit un imbold nu este, în mod necesar, un pur fenomen al trecutului. Deoarece și lingviștii ne învață că un perfectum absolutum mai cuprinde și altceva decît momentul temporal și anume reprezentarea rezultatului, a "ceea ce rămîne, a permansivului" 16. Și Sibbern
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
valoare fundamentală și printr-asta să indice locul tuturor celorlalte valori. Omul este sfîșiat între laturi contrare și realitatea că există o unitate în ființa sa se vădește, într-o asemenea luptă, numai prin aceea că disputa și sfărîmarea sînt resimțite ca o durere. Durerea și supărarea, regrezul și îndoiala presupun o unitate interioară; tocmai ruptura este simțită ca o durere. Suferința este ultima legătură care ține îmbinată viața sufletească. "N-aveam nici o bucurie" îl pune Sibbern să spună pe Gabrielis
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
sa tocmai de ceea ce respingea și combătea apar atît de accentuate încît imaginea îi este deseori întunecată pentru posteritate, întocmai cum i-a fost ți sufletul întunecat de ele. Swift căuta într-una noi expresii pentru disprețul pe care-l resimțea față de mulțimea oamenilor și purtarea lor, așa cum credea că le-a cunoscut în timpul participării (sau al încercării de a participa) la viața politică. El se desfată cu imagini și alegorii ce pot exprima acest sentiment. Îl pune pe Gulliver să
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
pe de o parte, masa incandescentă căreia trebuie să i se dea formă, iar pe de alta, chipurile plastice care apar în cursul atribuirii formei. Lupta deseori amarnică și munca deseori aspră se situează între cele două momente pozitive, fiind resimțite, în cele mai multe cazuri, numai de artist ca individ. Capacitatea artistică constă în individualizarea a ceea ce tinde să apară involuntar în sentiment și în fantezie. În artă, ca de astfel peste tot, ceea ce este individualizat și distins în chip categoric apare
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
peste tot, ceea ce este individualizat și distins în chip categoric apare pe o baza mai degrabă nedeterminată, dintr-un preaplin lipsit de organizare. Deosebirea dintre artist și noi ceilalți constă esențialmente în capacitatea de a transpune ceea ce e reprezentat și resimțit în mod obscur, în personaje și evenimente individuale. Iar această capacitate înseamnă ceva pozitiv, nu doar o limitare. Dacă opera este desăvîrșită, dacă turnarea a izbutit, atunci nu mai subzistă nici o contradicție între preaplinul involuntar și personajele cărora li s-
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
scopul lor era satisfacerea poftei de putere și a ambiției. Și chiar acolo unde s-a propus un țel valoros în sine, acesta s-a devedit adeseori doar un mijloc, o etapă pe drumul spre un țel mai mare. Putem resimți ca dureros faptul că marilor scopuri nu le corespund totodată mijloace mari și nobile, ci că frecvent cauze foarte elementare chiar pur egoiste conduc la realizarea marilor valori. Dar putem considera important că pînă și asenenea cauze trebuie să servească
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
că trebuie să admit acest lucru) față de încercarea mea de filosofie a religiei, deoarece definiția propusă de mine este stabilită, în mod clar, în parte, ca o ipoteză de istoria religiei, în parte, ca una de psiholigie. Ba chiar va resimți, poate, o anumită înrudire spirituală cu concepția mea despre religie ca despre o credință în existența valorii. Fiindcă marele humor este posibil numai prin atașamentul la ideea că valoarea existenței nu dispare pentru că dispar unele valori individuale, date în experiență
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
existența sentimentelor totale. Atîta timp cît humoristul se interesează de viața spirituală a trecutului, el va putea folosi principiul conservării valorii ca ipoteză de lucru. În orice dogmă și în oricare cult, el se va întreba ce valori au fost resimțite sau pentru care dintre ele se simte îndemnul de a le afirma sau de a le vedea afirmate. În venerarea celor ce cresc ți nutresc copiii, a lui Demeter, Isis și a Maicii Domnului, el descoperă înclinarea de a consodera
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Mefisto în Faust al lui Goethe. Trebuie să ne plasăm pe poziția lui Dumnezeu din "Prolog" și să spunem că e nevoie să existe și asemenea exemplare ciudate ("cucuvele")77. Falstaff își exercită efectul humoristic în virtutea acestui principiu. De aceea resimțim ca pe o stridență faptul că prințul Hanric, de cum ajunge rege, îl îndepărtează cu vorbe aspre pe vechiul său tovarăș de chefuri. Astfel Bradley zice, pe bună dreptate, în studiul său The rejection of Falstaff (Oxford Lectures, p. 259): " Shaskespeare
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
un ansamblu de elemente și condiții variate, care nu sînt prezente totdeauna. Psihologia și estetica sînt perfect de acord că humorul este un fenomen modern. Cervantes și Shakespeare sînt desemnați deseori ca fiind primii scriitori în ale căror opere este resimțit acest sentiment totalca o dispoziție sufletească de bază. Cocepția pe care o avea antichitatea despre caractere și destine era mai simplă. Cei de atunci erau atașați de niște linii mari și pure și nu reprezentau personalități ori evenimente foarte complicate
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
permanentă a problemelor în forme noi apare ca un fenomen comic, eventual comitragic, și un zîmbet poate încolți cu referire la sîrguincioasa activitate cognitivă. Dar această dispoziție nu va apărea la cei situați în plin purgatoriul problemelor și care le resimt arsura dureroasă. Faptul că Socrate este printre filosofi unicul humorist de mare stil se întemeiază pe împrejurarea că la el munca intelectuală coincidea cu cea pedagogică, practică, cu omul. Folosind ironia ca metodă, el căuta să-i facă pe indivizi
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
terțe (Lucarelli, Manners, 006). Totuși, până în prezent, literatura de specialitate nu a analizat îndeajuns măsura în care ideile și conceptele influențează acțiunile de policy ale Uniunii Europene în construirea democrației (cu excepția lui Börzel, Risse, 2004, în ceea ce privește tematica drepturilor omului). Se resimte, în mod special, lipsa unui studiu care să demonstreze dacă și în ce măsură principiile și ideile adoptate pentru definirea unui model de democrație legitimă au influențat acțiunea politică a Uniunii Europene în zonele de politică publică în care ea a încercat
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
a se vedea Benoit-Rohmer, 2005), instituită în interior, a controlat sistematic drafting-ul cartelor constituționale și utilizarea instrumentului de control jurisdicțional al constituționalității folosit de tribunalele ȚECE (Piana, 2003)139. Lista drepturilor pe care unele țări le cuprind în constituții a resimțit discursul drepturilor omului (Sadurski, 2003a). De fapt, unul dintre canalele prin care elitele juridice naționale interacționează cu nivelul jurisdicțional transnațional este referința la jurisprudența Curții de la Strasbourg 140. În cadrul acestui discurs se transferă spre Est tema tutelei minorităților (Kymlicka, Norman
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
spre Est tema tutelei minorităților (Kymlicka, Norman, 2000), care reprezintă un element crucial în discursul de nation-building al unor ȚECE, în special al Republicilor Baltice (Mattina, 2004). Procesul de State-building și acela de notion-building merg, așadar, în paralel și ambele resimt influența ancorelor normative externe. În cadrul lor, o temă importantă o constituie apartenența la tradiția instituțională și constituțională europeană. Mai presus de orice, pentru țările din Europa Centrală, împărtășirea unui trecut comun istoric care ar fi fost întrerupt brusc prin venirea
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
pe seama implementării pe cale legislativă, care le este solicitată ȚECE în mod implicit, deoarece acquis-ul comunitar cuprinde directive care influențează adoptarea unor politici publice aplicabile direct sistemelor de welfare naționale. Drepturile culturale și cele privind protecția minorităților sunt poate acelea care resimt cel mai mult tensiunea dintre universalitatea drepturilor omului și particularitatea drepturilor de cetățenie. Discursul european asupra democrației pornește de la identificarea culturii și a identității naționale ca origine a legitimării politice. Totuși, protejarea minorităților se încadrează în politicile publice de care
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
care conceptele sunt reprezentate și grupate în memoria individuală (Rosch, Lloyd, 1978). 28 Prin "actori-target" înțelegem acei actori cărora li se adresează direct și intenționat programele de sprijin și promovare a practicilor democratice. Aceștia nu trebuie confundați cu actorii care resimt impactul politicilor europene, pentru că este posibil ca aceștia din urmă să nu fi fost la început cuprinși în target-ul de intervenție al Uniunii. Pentru a da un exemplu, programele de finanțare PHARE, care sunt menite să introducă resurse financiare pentru
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
și faptul că erau foarte puține discipline din care să aleg. Exista un fel de rezistență la orice fel de deschidere către alte modalități de gândire. Pe scurt, nu m-am simțit prea stimulat artistic și sunt momente în care resimt foarte tare anumite lipsuri din perioada de formare. Ai ținut vreodată cură de slăbire? Baletul clasic e mai blând cu băieții la capitolul grăsime. Pentru fete este un capitol obsedant. Când unei fete i se spunea «vaco» (foarte desă în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
pe câmpiile Rusiei. Fără îndoială că aceste stări de lucruri și-au pus amprenta pe caracterul simfoniei. Unii comentatori au legat impetuozitatea, năvalnicul suflu de viață care țâșnește din Simfonia VII, de speranța luminoasă către viitor a popoarelor, de bucuria resimțită de masele largi la aflarea căderii lui Napoleon. Iată de ce muzicologul Karl Schnewolf, denumește Simfonia VII-a ,,Simfonia 1812”. Optimismul care străbate Simfonia VII, bucuria fără margini, dusă până la paroxism, care irumpe din sunetele ei, ne apar cu totul explicabile
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
de spectatorii ei Bienala de la Veneția a stârnit un scandal pornind de la conceptul tău, ultranihilist, dar pragmatic, de pavilion gol, În care nu se reprezintă nimic. Era singura metodă de a atrage atenția asupra României și crizei pe care o resimte? Iar Încep cu un „Nu“ În gură, dar trebuie să zic că am dorit ca pavilionul să reprezinte ceva, și lucrarea a fost reprezentată: European Influenza. M-a interesat să folosesc pavilionul, chiar și Bienala ca un cadru pentru lucrare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
și derulat, a fost migrarea intelectualilor din Est către Vest. Acum câteva luni am reușit să merg în Polonia fără a arăta cartea de identitate, această țară fiind membră a spațiului Schengen. Îmi amintesc de marea emoție pe care am resimțit-o în acel moment, nu de zilele în care manifestam în fața ambasadei Poloniei în decembrie 1981 sau când aduceam haine în operațiunea "vilages roumaines". Nu-mi imaginam că acest vis nebun putea să se întâmple așa ușor câțiva ani mai
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
nu simtă efectele cele mai grele ale crizei, dacă diversele pachete de stimulare introduse acum de economiile mai avansate ale Statelor Unite și Europei Occidentale vor putea să aibă efectul scontat cât mai repede posibil. Dacă nu, Europa de Est ar putea să resimtă unele repercursiuni serioase, care ar reflecta nivelele de deflație și somaj înregistrate de economiile mai avansate, la care însă s-ar adăuga trăsături necaracteristice crizei. Astfel, dacă criza va duce la creșterea protecționismului, cred că vom vedea un răspuns mai
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
Est și a Uniunii Sovietice au fost reportate, fiind publicate ultimele, în 1996, din necesitatea de a incorpora cât mai bine mutațiile amorsate. Titlul lor a devenit Europes orientales, Russie et Asie centrale. În afara imensei rezonanțe emoționale pe care o resimțeam în vâltoarea evenimentelor, m-am întrebat cu acuitate și asupra capacității unei discipline științifice de a gândi dacă nu de a prevedea un eveniment oarecare. Nu am trăit în direct niciunul dintre evenimentele sfârșitului de an 1989, însă le-am
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
mișcarea este simțită În genunchi), călcâiele trebuie doar să coboare spre podea. La tempo rar Chasse-ul Jive este dansat de obicei ca G.I. pe fiecare pas sau G.I., Genunchi, G.I. La tempo mai rapid o acțiune mai activă este resimțită În picioare, rezultând o folosire a părți piciorului În modul următor: Genunchi, Genunchi, G.I. Prinderea normală Se stă cu fața la partener la distanța de cam 15 cm. băiatul Își plasează mâna lui D pe spatele partenerei sub omoplatul ei S, ținând
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
1820 se revine , sub Villèle, la o politică, mai severă, de constrîngeri necontenite: tribunalele corecționale cap(t( din nou competențe jurisdicționale iar guvernul încearc( să cîștige ziarele prin corupție. În timpul lui Martignac, între 1828-1829, vreme de c(teva luni se resimte un oarecare liberalism. Dar Polignac, după ce suferise necontenite atacuri din partea tuturor ziarelor, vrea să profite de lovitura de forță dată prin ordonanța din 25 iulie 1830, pentru a constrînge ziarele să-și facă datoria. În raportul său către rege, Polignac
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]