6,994 matches
-
de lei nici nu știai ce să-ți cumperi. Mașa Își umpluse ghizdanul cu tot felul de biscuiți, napolitane și bomboane. Le ronțăia seara, Înainte de culcare, cu plapuma trasă peste cap, ca să n-o vadă nici bunica, nici șoriceii ce săpaseră adevărate galerii sub patul ei. Își cumpărase din oraș și un stilou. Un astfel de instrument de scris, la Brodina, nu avea decât domnul Serapion, directorul școlii, căruia copiii, nu se știe de ce, Îi spuneau și Mecadosta. Stiloul era negru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
de râturile amenințătoare ale porcilor și de boturile taurilor, din care țâșneau jeturi de abur Înroșit. Ieșind pe ușa grajdurilor, se Îndreptau spre cuștile câinilor, care În loc să se repeadă să-i sfâșie, scoțând un scheunat jalnic, se strecurau În găurile săpate de șobolani și iepuri pe sub temeliile șurilor și ale caselor. Stolurile păreau că izvorăsc de undeva de pe graniță, de sub zăpada ce acoperea arăturile. Privind rândurile de sârmă ghimpată și stâlpii frumos vopsiți În trei culori, spuneai că a sosit vremea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
cu săruri minerale solubile, benefice sănătății. Acesta este cazul fericit, când straturile de sol sunt curate. Mai sunt localități rurale, nedotate cu rețele de canalizare și cu stații de epurare pentru colectarea și tratarea apelor uzate. În aceste localități, oamenii sapă o groapă direct în pământ și amenajează deasupra ei, din lemn, o latrină (closet). Dejecțiile lichide (urina) și solide (fecalele) se acumulează în groapa din pământ, până se umple. Când se umple, oamenii sapă o altă groapă, în alt loc
Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
apelor uzate. În aceste localități, oamenii sapă o groapă direct în pământ și amenajează deasupra ei, din lemn, o latrină (closet). Dejecțiile lichide (urina) și solide (fecalele) se acumulează în groapa din pământ, până se umple. Când se umple, oamenii sapă o altă groapă, în alt loc și mută partea superioară a latrinei peste noua groapă goală. Groapa veche, plină cu dejecții, este acoperită cu pământ. Descompunerea și intrarea în circuit a apei și elementelor conținute de dejecțiile acoperite cu pământ
Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
accepte învățătura. Și în vecinătatea cimitirelor, pânza de apă freatică conține nitrați și nitriți, proveniți din descompunerea substanțelor organice din cadavrele umane, îngropate în cimitir. O persoană cunoscută și-a făcut o vilă (casă), în vecinătatea unui cimitir. Și-a săpat fântână și a constatat că apa conține nitrați și nitriți. Din cauza corozivității puternice a nitraților și nitriților, apa din fântână nu este potabilă și poate fi utilizată numai la WC. Depozitarea substanțelor organice, conținute de cadavrele umane sau de dejecții
Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
respecta legea fundamentală a circulației materiei în natură, cenușa cadavrelor ar trebui integrată în natură, fără ambalaj, pe sau în pământ sau ape. c. Cadavrul omului mort, acoperit (îmbrăcat) doar cu o pânză (cămașă lungă) se așează într-o groapă săpată în pământ, cu adâncimea de circa 2 m. Groapa cu cadavrul în ea, se umple cu pământul care a fost scos din groapă, la săparea ei. În acest caz, descompunerea cadavrului în elementele chimice componente, se produce lent, sub influența
Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
cu natura și să o îndrăgească. Puneți elevii să facă curățenie. Noi (generația mea), după terminarea fiecărei clase de liceu, o lună de zile făceam practică agricolă, pliveam și prășeam culturi agricole. În fiecare toamnă și primăvară, noi plantam copaci: săpam gropi, plantam puieți și-i udam. Munca îl disciplinează pe om. NOI NU AM FOST EXPUȘI LA DEZMĂȚ, CUM SUNT EXPUȘI ELEVII DE AZI. Elevii imită ce văd, la vârsta lor încă nu au formată o scară a valorilor, care
Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
lui Werner Herzog. Nisipul deșertului adăpostește ruinele abandonate ale imperiului ce a durat doar câteva decenii. Nisipul deșertului înghite amintirea europenilor care s-au rătăcit pe această întindere africană misterioasă și carnivoră. Nisipul deșertului trezește din adormire energia tribală ce sapă la temelia Romei cântate de fascism. Nisipul deșertului închide, în pântecele sale, scheletele victimelor unui război care a încetat să mai aibă vreun sens. Les scorpions... poate fi citit ca parte a unei pentalogii pe care Hugo Pratt o scrie
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
nimeni nu îl putea uita vreodată. Îmi era teamă că am să te pierd. De două zile de când te-au lăsat valurile pe această insulă, dormi ca un mort ! Am încercat în zadar să te readuc la viață ! Buzele Morganei săpaseră în lume un tunel pe ale cărui culoare Corto se îndreptase către insula unde Rasputin îl aștepta. Ceva mai încolo, profesorul Steiner surâdea fericit. Dragul meu Corto, suntem cu adevărați norocoși. Teribila furtună ne-a aruncat pe acest țărm pe
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
sa, Pașa, tot învățătoare, era fiica lui Cardașov, care avea restaurant la Bolgrad. Nu știu cum s-a întâmplat dar cineva căruia nu-i plăcea frățeasca prietenie dintre ei a umblat cu minciuni și nu numai că i-a despărțit dar a săpat și o mare prăpastie între ei. Se împlinise anul și nici nu se salutau. Eu ce să fac? Dacă minciuna este, cum se știe, imorală, hai s-o ridicăm la rang de morală și încep: Măi Vladimire, am impresia că
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
am primit ordin de mobilizare: pe 16 iunie trebuia să fiu la Regimentul 25 infanterie Vaslui. De la Vaslui am pornit în marș forțat spre Huși, apoi spre Arsura, ocupând o zonă de front de la Ghermănești la Drânceni. Sub ploaie, noaptea săpam tranșee iar ziua stăteam camuflați. Eram la compania a 4-a mitralieră, sub comanda căpitanului Droahnă Petre. Ei bine, când generalul Antonescu a dat ordinul: ”Români, treceți Prutul!”, parcă alături de noi erau miile de alți ostași români căzuți pentru glie
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
zicem, te împușc? În cazul ăsta, dacă veți fi mai rapid decât mine, pe urmă vă împușcă ostașii mei. Bine. Vom mai vedea. - Dimineața, după ce s-a terminat bombardamentul și locotenentul s-a ridicat din groapa pe care și-o săpase singur după ce fusese categoric refuzat de alți soldați, i-a întrebat pe soldații mei ce-ar fi făcut dacă m-ar fi împușcat noaptea. - Vă terminam cu armele automate. Trăgeam toți, domnule locotenent, ca să nu fie discuții. Domnul elev plot
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
Înfipse mânile și picioarele, hrănindu-se laolaltă cu ierburile și scaieții din seva dulce pe care i-o oferea pământul. După aceste experiențe trăite pe propria sa piele, masterandul Lawrence a tras concluzia că Iisus spusese adevărul... Păsările cerului nu săpau și nici nu arau. Și nici nu-și adunau grâne În hambare. După cum nu munceau nici crinii sălbatici de pe câmp... Da, Învățătura lui Pavel Îndreptase lumea pe calea rătăcirii. Vrabia, zicea Oliver, nu-și făcea hambare cu grâu fiindcă În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
să-și umple acest gol, cu atât prăpastia dinăuntru se lărgește... Iar când ajung să apeleze la gestul final, ei nu-și dau seama, nici măcar În ultima secundă, că se aruncă exact În prăpastia lăuntrică pe care singuri și-au săpat-o. Sau dacă le trece așa ceva prin cap, eu Însă vă asigur că nu le trece, atunci se gândesc că trupul lor va umple acest gol. Or, tocmai aici stă toată problema: aruncându-se În gol, trupul transformă golul În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
O lume otova, redusă la un singur simț. Sus, jos. Jos, sus. Când nu există nici sus, nici jos. Nici dreapta, nici stânga. Nici Înainte, nici Înapoi. Carne palpitând În carne. Noimann Înainta prin Noimann. El era cârtița și galeria săpată de ea, prin care orbecăia, Încercând să iasă la lumină. Lumina Însă Însemna sfârșitul. Cât dura călătoria asta? Spațiul orb anihilase timpul. Timpul anihilase distanța dintre un eu și celălalt eu. Fusese el și ea. Noimann și Mathilda, fără a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
mâncase de la duritatea diamantină a stâncii grotei. Zăceau cu fața‑n sus În tihna tihnită a adormiților, iar zvâcnirea membrelor În bezna vremilor muruise velința jilavă de sub ei, mușcând urzeala părului de cămilă, care se mâncase temeinic, așa cum doar apa sapă În piatra dură. Zăceau cu fața‑n sus În bezna beznelor din dealul Celionului cu mâinile Împreunate a rugă, precum morții cei morți, ei trei, Dionisie și prietenul său Malhus, iar ceva mai Încolo, Ioan, cuviosul păstor cu al său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
masa pașalelor, tratați ca niște funcționărași turcomani oarecare, umiliți și sfidați de oficialități. Aroganța și vocația cu care umilea Poarta Otomană pe cei mai înalți reprezentanți ai unui popr, atinsese apogeul. Toate aceste degradande umilințe și multe alte nebănuite, au săpat răni adâînci în sufletul de crin imperial al principelul Alexandru Dimitrie Ghica, îmbolnăvindu-l prematur, fără nii o recunoștință de la urmași. Nedreptul comportament al moștenitorilor și beneficiarilor frământatelor zile ale domniei principelul Al. Dimitrie Ghica, măcar acum în ceasul al
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93459]
-
Nu era momentul să se mai gîndească de ce se afla acolo acest tunel. Hedrock apucă bara transparentă, se strecură pe lîngă perforatorul devenit acum inutil și alergă prin tunel. Era mult mai lung decît ar fi izbutit el să-l sape în timpul limitat de care dispunea. Unghiul de urcare nu era decît de vreo 20 de grade. Dar faptul că tunelul era mai lung și deci se îndepărta la o distanță mai mare, îi convenea. Cu cît ajungea la o distanță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
ridicat. Și limfa pajiștelor pale Se pleacă soarelui ferit Al certei sere animale: Îngână sângelui ivit. Scris, râul trece-n mai albastru Și varurile zilei scad, E rana Taurului astru. Vădita țară, Galaad. AURA Mire, văzut ca femeea, Cu părul săpat în volute, De Mercur cumpănit, nu de Geea, Căi lungi înapoi revolute; La conul acesta de seară, Când sufletul meu a căzut Și cald, aplecatul tău scut Îl supse, ca pata de ceară, Crescut, între mâini ca de apă, Ce
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Barbu a căutat să se instaleze, este totuși o poezie impură: că dacă pe atunci ar fi făcut matematice Liniștitul pârâu pătruns de lumină/ Oglindește păsările și cerurile primăverii/ O, Liră! dar mai puternică e frumusețea apei/ Ce se duce săpând piatra în adâncul altui întuneric! (Fr.) (cum face acum) poezia lui ar fi câștigat în curăție; că și-ar fi pus invențiunea în teoreme și perfecțiunea în versuri; că, în sfârșit (cum s-a mai spus), Byron neexilat, membru al
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
distribuția principalelor motive se face conform unei estetice mecanice. Estetica de covoare oltenești. Schema, ceea ce trebuie să numesc geometria calitativă a poeziilor domnului Arghezi, e cu totul oarecare. Amintesc una din poeziile domniei-sale, de intenție mistică: Între două nopți. Poetul sapă odaia. La fiecare adâncire a lopeții, vântul și ploaia de afară îi trimet un invariabil ecou. Lopata se sfărâmă de racla tatălui. Poetul urcă panta de pământ culcată de aruncăturile lopeților pe fereastră și găsește pe Isus în acel vârf
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
scorbura, am căptușit-o cu crengile care ni se ofereau singure, n-am lăsat decât o ușă și o mică fereastră acoperite cu nuiele împletite, ca să putem deschide la nevoie, am presărat pe jos flori de câmp aproape veștejite, am săpat acolo, înăuntru, o gură de apă și, firește, o mică latrină; zilele se scurgeau lente, soarele devenea tot mai portocaliu. 8. Ajunși aici, vă rog să recapitulați pe când eu, în așteptarea iernii, declamam ore în șir, iar Zenobia mă acompania
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
așternem pe jos niște crengi uscate, poate să doarmă și pe pământul gol“. „A, nu, domnule Sima, el e bătrân, dacă doarme pe jos, ar putea să răcească, te rog, adu masa, de ce să n-o aduci, ce-i dacă săpăm, cu mâinile noastre, eu și Zenobia, doar știi foarte bine că așa trebuie, adu-l, domnule Sima, cu masă cu tot, nu contează.“ „Atunci am să-l aduc cu masă cu tot“, a spus domnul Sima. „Când terminați de mărit
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
acela, care îmi face și acum semn, are cunoscutele găuri în dreptul urechilor și-și ține cotul drept rezemat în palma mâinii stângi. 14. știam un loc, la poalele pădurii, unde mlaștina devine râu adânc, mai demult stăteam acolo, pe mal, săpasem cu mâinile mele un scaun în pământ, copacii mă cunoșteau, câteodată le ceream creanga de care aveam nevoie, o pasăre venea să-mi cânte, dacă tăcea, o rugam să continue. Ca să ajung la locul acela, trebuia să străbat o parte
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
făcea parte dintre ei, de aceea, ca să nu tac, i-am spus imediat că îmi place muzica, în special a greierilor, i-am povestit despre cei doi săpători de fântâni care vorbeau între ei fiecare din fântâna pe care o săpa și de pe stratul la care ajunsese, unul stătea pe argilă, altul pe nisip, treaba lor; i-am mai vorbit despre un sculptor inexistent, numit Heraclitoris, a cărui bunică locuia pe o vale arsă de soare, și despre un proiect de
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]