6,897 matches
-
rivale, autorul purcede la o analiză nemiloasă a imagisticii culturale, îndeosebi a "folclorului" american, survolînd un univers binar. Evaluarea și manipularea merg mînă în mînă pe acest teren "contestat". Iar lectura efectelor de manipulare îl obligă la cercetarea cu ochi sociologic a problemelor și latențelor lumii contemporane (cu a sa supradoză de infotainment) pentru a descifra identitatea consumatoristă în vălmășagul schimbărilor și conflictelor care agită scena epocii noastre. Textele culturii media cer (și grija autorului pentru "încadrarea coerentă în prezent" e
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
din 12 ianuarie 1991. În timpul războiului de la sol, generalul Schwarzkopf și reporterii au folosit regulat metafore din fotbal pentru a descrie tactica Statelor Unite. PARTEA A TREIA CULTURA MEDIA/IDENTITĂȚI/STRATEGII Capitolul 7 TELEVIZIUNE, PUBLICITATE ȘI CONSTRUIREA IDENTITĂȚILOR POSTMODERNE Conform folclorului sociologic și antropologic, în societățile tradiționale identitatea individului era fixă, solidă și stabilă. Identitatea reprezenta o chestiune de rol social prestabilit, un sistem tradițional de mituri oferea orientarea și sancțiunile religioase necesare definirii locului individului în lumea sa și trasa în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Mogoșoaia pe mama sa, Alteța Sa Regală Principesa Elena, care venea de la Belgrad. Miercuri 5 martie. La ora 17, la Teatrul Național, are loc o reprezentație extraordinară în prezența Regelui Mihai, a Familiei Regale și a Regenței. A rulat filmul documentar sociologic „Drăgușul, din viața unui sat românesc”. Filmul era realizat de Seminarul de Sociologie din București, condus de prof. D. Gusti. Vineri, 7 martie. Regele Mihai adresează o scrisoare de felicitare președintelui Republicii Cehoslovace, Thomas G. Masaryk la împlinirea vârstei de
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
altor idealuri de realizare personală... Aceste pendulări între modele de femei dominante pentru lumea românească în care trăim sunt catastrofale. Iar agresivitatea comportamentelor imitaționale e greu de oprit, câtă vreme societatea nu oferă alte oportunități democratice la îndemâna femeilor. Aceste efecte, sociologic descrise ca perverse, fac mult rău, întârzie mult construirea unei lumi normale, dar fac și mult bine misoginilor, care sunt greu de deturnat de la satisfacția lor de a profita de pe urma erorilor ...inamicului. Dacă sunt mulțumită că asistăm la aceste evoluții
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
îndoială. După 1990, s-a produs o explozie nu numai a scrisului literar, dar și (poate cuvântul este prea tare) o explozie a cunoașterii acestuia pe plan internațional. La acest fenomen contribuie numeroși factori, mai ales de ordin comercial și sociologic. Valoarea artistică nu este dată, din păcate, numai de calitățile intrinseci, dar și de impactul comercial. Nu știu dacă este bine sau rău, dar a început și la noi, după 1990, să se practice critica plătită de o anume editură
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
și ulterior? În interviurile lui Felix Aderca, strânse în Mărturia unei generații (1929), nu toți interlocutorii sunt din aceeași categorie; Ion Pillat era cu douăzeci și doi de ani mai tânăr decât I.Al. Brătescu-Voinești! Într-un studiu cu suport sociologic, Mircea Vulcănescu lua în discuție nu mai puțin de șapte valențe ale conceptului de generație, dimensiuni "indisolubil legate între ele". În viziunea lui, o generație era "o grupare bio-psiho-istorică, în care predomină oamenii de aceeași vârstă, care se manifestă simultan
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Scânteii" primeam denunțuri: că se întâlneau pe ascuns dușmani ai poporului ca Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu ș.a. ... Criticii trebuie să spună ce se întâmplă în proza și poezia nouă, dar critica este încă adânc dependentă de istoria literară, de cercetarea sociologică a literaturii... Planeta sărăcește, resursele pier... A.B.Pentru că luna aceasta împliniți o anume vârstă, redacția revistei "Porto Franco" vă urează mai întâi "La mulți ani!". Aș dori să începem dialogul nostru cu o simplă întrebare: Vă este dor de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
ceea ce se întâmplă. Observăm că literatura a încăput pe mâna unora care habar n-au de critică... Criticii trebuie să spună ce se întâmplă în proza și poezia nouă, dar critica este încă adânc dependentă de istoria literară, de cercetarea sociologică a literaturii. A.B.Dacă ați fi critic, ce ați sesiza că se întâmplă în poezia română contemporană? O urmăriți cu atenție? Da, sigur. După părerea mea, poezia se desparte astăzi în două "aripi": o aripă care s-a folosit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
cu un motto - cunoscutele versuri din Glossa lui Eminescu: „Privitor ca la teatru...” Scopul periodicului era: „Este timpul de a îndruma o direcție nouă și de a ridica precum se face aiurea, în statele civilizate, politica dimpreună cu auxiliarele ei sociologice de la nivelul actual de meserii la rangul de știință. Scopului acestuia încearcă să-i servească revista prezentă Privitorul. Ea tinde, pe bază inductivă și în mod științific, să analizeze condițiile etnice, economice, sociale și politice de existență la Români și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cele susținute de Perpessicius sau Paul Papadopol, ultimul apare în „Gazeta Literară” apărătoare a tinerilor: „Că se poate vorbi despre talentul literar al elevilor e neîndoios; nu din sânul acestora, deveniți oameni mari, se vor alege oare viitori scriitori?” * Însemnări Sociologice Însemnări Sociologice (Anul I, nr.2,3,4 pe lunile mai, iunie, iulie 1935), revistă lunară condusă de T. Brăileanu, profesor de sociologie la Universitatea din Cernăuți. Alături de revista de Pedagogie, Însemnări înseamnă mult pentru Cernăuți, mai ales că este
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de Perpessicius sau Paul Papadopol, ultimul apare în „Gazeta Literară” apărătoare a tinerilor: „Că se poate vorbi despre talentul literar al elevilor e neîndoios; nu din sânul acestora, deveniți oameni mari, se vor alege oare viitori scriitori?” * Însemnări Sociologice Însemnări Sociologice (Anul I, nr.2,3,4 pe lunile mai, iunie, iulie 1935), revistă lunară condusă de T. Brăileanu, profesor de sociologie la Universitatea din Cernăuți. Alături de revista de Pedagogie, Însemnări înseamnă mult pentru Cernăuți, mai ales că este apologeta unui
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
profesor de sociologie la Universitatea din Cernăuți. Alături de revista de Pedagogie, Însemnări înseamnă mult pentru Cernăuți, mai ales că este apologeta unui drum nou. Cum s-ar putea înlocui dovada experimentată în sociologie, problema muncitorească în lumina doctrinei naționaliste, considerațiuni sociologice asupra muzicii românești, funcția socială a scriitorului sunt probleme la care meditează și dau soluții cadre competente: T. Brăileanu, C. Narly, Barbu Slușanschi, Leon Țopa. Însemnările Sociologice sunt școală, mai ales pentru Cernăuți. (Joussain). * Traian Brăileanu * În numărul 3 al
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
putea înlocui dovada experimentată în sociologie, problema muncitorească în lumina doctrinei naționaliste, considerațiuni sociologice asupra muzicii românești, funcția socială a scriitorului sunt probleme la care meditează și dau soluții cadre competente: T. Brăileanu, C. Narly, Barbu Slușanschi, Leon Țopa. Însemnările Sociologice sunt școală, mai ales pentru Cernăuți. (Joussain). * Traian Brăileanu * În numărul 3 al revistei, André Joussain profesor de filozofie la Périgueux, laureat al Institutului, semna un articol despre alegerile din Franța. Din caracterizarea partidelor de stânga pe care o făcea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Franța. Din caracterizarea partidelor de stânga pe care o făcea profesorul rezultau izbitoare analogii cu Partidul țărănesc din România. În revistă au mai semnat: Const. Zappa, Gh. Brăileanu (Feminizare și efeminizare) Ion Țurcan (Problema Arcășiilor), George Macrin, Teodor Fecioru. * Însemnări sociologice, august 1936. Ca întotdeauna, interesantul articol al dlui prof. univ. dr. T. Brăileanu. În zilele noastre când atâția semidocți pretențioși ne amărăsc cu incursiunile lor „filosofico-sociologice”, confuze și ridicole, bătând câmpii pe coli întregi, fără să atingă esențialul unei probleme
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Brunschwicg, Basedow, Erasmus, Bergson, Augusto Guzzo, Immanuel Kant, Herbart, Heder, John Kocke, J. Huizinga, Tomas Massaryk, Jean Paul, Gaston Richard, Carol Siegal ș.a. Așa se și explică de ce revista era nu doar o publicație pedagogică și didactică, ci și filosofică, sociologică, psihologică, istorică. Referindu-se la calitățile ei, Onisifor Ghibu într-o scrisoare adresată în 1937 lui Const. Narly, scria: „Profit de această ocazie pentru a vă exprima sincera mea apreciere și pentru admirabila Revistă de pedagogie pe care o redactați
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
științifice” ale colegilor noștri extra-occidentali1. Dar articolul meu introductiv se adresa mai ales „materialiștilor” de tot felul, sociologilor, filologilor, economiștilor, marxiștilor etc. Voiam să-i conving că Istșoriaț Relșigiilorț este o disciplină a spiritului și nu un instrument statistic sau sociologic; că este vorba de creații spirituale care merită același efort pe care suntem obișnuiți să-l Șcheltuimț pentru a-i înțelege pe Homer sau Goethe. Foarte sincer, cred că cercetările noastre sunt susceptibile de a reînnoi concepția despre om - dar
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
merită același efort pe care suntem obișnuiți să-l Șcheltuimț pentru a-i înțelege pe Homer sau Goethe. Foarte sincer, cred că cercetările noastre sunt susceptibile de a reînnoi concepția despre om - dar cu condiția ca ele să depășească planul sociologic sau pur filologic. Evident, toate acestea merită să fie nuanțate și amănunțite - dar voiam cel puțin să vă spun de ce sunt de acord cu dvs., urmărind totodată (în articolul meu) un scop diferit 2. Ceea ce îmi spuneți în legătură cu fabulele și
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
asupra religiilor africane pentru o mai bună înțelegere a fenomenelor religioase arhaice iraniene. Într-un travaliu eminamente filologic, Wikander face apel la informațiile furnizate de Leo Frobenius privind comunitățile secrete și de tip războinic africane pentru confirmarea ipotezelor sale, inclusiv sociologice, despre structura, morfologia și semantica societăților arhaice indo-iraniene. Într-un cadru vădit mult mai organizat din punct de vedere teoretic, Widengren vede în complementaritatea celor două tipuri de studii, antice (Iranul antic în cazul său), respectiv etnografice, un câștig pentru
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
pe elementul central al religiilor, cel care dă sens limbajului simbolic al ritualurilor și dogmelor. Dar căile până acolo sunt complicate. Atât în cercetările lui Dumézil, cât și cele ale lui Eliade se reunesc extinse studii lingvistice, cercetări de orientare sociologică și psihologică modernă. Dumézil a fost discipol al sociologului Marcel Mauss. Această combinație între cercetarea de detaliu și o cuprinzătoare capacitate sintetică nu este la îndemâna oricui și îi poate conduce chiar și pe cei mai pricepuți „spre erorile surmenajului”. Dar
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
-l confeream; astfel, pe Englezi și chiar și pe Francezi - cu literatura lor cu tot! - Îi catalogam la „flegmatici”, iar pe Nemți și pe Spanioli, la colerici. Deducțiile mele, evident, nu se sprijineau pe cifre statistice de tip psihologic sau sociologic, ci pe expresia literară a acestor națiuni, pe literatura lor de vârf, pe care eu o consider profund „sinceră”, capabilă adică de a trăda și exprima esența și specificul unei comunității, tipurile ei de reacție și de reflexivitate.Ă Acest
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Înțelegeri a „spiritului popoarelor”! - și constatam că Francezii, ca și Românii aparțin probabil acelui temperament numit generic flegmatic, cu toate variantele sale. De aici și stilul cu o frazare scurtă, concisă, colorată, plastică, Îmbibată de un naturalism cel mai adesea sociologic. Colericii, marii colerici, precum un Dostoievski, de exemplu, se „pierd” În fraze meandrice, ce par a nu se mai sfârși, fraze „dizgrațioase” și excesiv de „stufoase” pentru puriștii limbii, dar fraze-instrumente cu care se poate fora În adâncul uman, uriașa descoperire
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
vede de la o poștă că sunt oameni din aceeași branșă, că răspund aceluiași cod secret. „Viața în tren” ar trebui să constituie un capitol aparte al jurnalelor noastre de drum. Aici, comportamentul scriitorilor se schimbă: suntem insideri, se poartă studiul sociologic la milimetru, contemplarea peisajelor cedează loc „explorărilor” fizionomice și interstițiilor colocviale. Cineva se întreabă cu voce tare: ce-ar fi ca această călătorie să nu se mai sfârșească niciodată, să ne continuăm drumul ani și ani de-a rândul, oprindu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
arăta cu multă mândrie că în multe cronici numele noastre erau alăturate. Apoi, poate prin mimetism literar sau ambițios de a „atinge” un public mai larg, a „abordat proza realistă”, servindu-se de „uneltele” acesteia, personaje vii, dialog, intrigă, comentarii sociologice etc. Vârful de reușită a fost romanul Păsările, care a avut un succes remarcabil de critică, altele precum Apa sau Iluminări, unul mai puțin evident, romane redactate cam în grabă, superficiale pe alocuri și cu accente conformiste. S-a căsătorit
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
anii 1830, epoca lui Louis-Philippe „în totalitate”, în ambiția de a face concurență științei și sociologiei, știință ce urca vertiginos în stima secolului! A reflecta, de fapt „a vida de conținut” epoca, deoarece și din acest punct de vedere, pur sociologic, opera sa e mai completă și mult mai sugestivă decât o mie de studii economice, sociologice etc., cum o recunoaște și Marx. Și, în fapt, „tot 1830” s-a „refugiat” în lumea pestriță, vie, profundă a zecilor sale de romane
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
știință ce urca vertiginos în stima secolului! A reflecta, de fapt „a vida de conținut” epoca, deoarece și din acest punct de vedere, pur sociologic, opera sa e mai completă și mult mai sugestivă decât o mie de studii economice, sociologice etc., cum o recunoaște și Marx. Și, în fapt, „tot 1830” s-a „refugiat” în lumea pestriță, vie, profundă a zecilor sale de romane, întreg secolul cu ticurile, dramele, caracterele și pateticul lui și, în plus - un alt „amănunt” de
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]