6,992 matches
-
editorul Filocaliei. Totuși științele profane nu participă la teologia ortodoxă decât ca auxiliare și sunt folosite pe planul omenesc al teologiei naturale în sprijinul celei supranaturale, pe care nu o afectează cu nimic. Cine citește bunăoară Filocalia, această comoară a spiritualității ortodoxe, cu analiza sufletului omenesc și a specificului creștin din el, extraordinar de adâncă și de subtilă, își dă seama perfect de rolul cu totul secundar și schematic, pe care îl joacă aici împrumuturile din știința antică. Apusul romano-catolic a
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Tatălui, Sophia e substanța ideală, fundamentul creaturii, puterea sau forța ființei sale; din punct de vedere al ipostazei Logosului, Sophia e rațiunea creaturii, sensul și adevărul ei; în sfârșit, din punct de vedere al ipostazei Duhului, noi înțelegem prin Sophia spiritualitatea creaturii, sfințenia ei, puritatea și neprihana ei, adică frumusețea ei”. Să adăugăm la acestea că puterea sofianică, manifestată în podoaba universului și în lumina mistică a sfințeniei, Sergiu Bulgakov o consideră ca lucrând, în chip natural, prin geniile care făuresc
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
-l întrebăm fără repaos, căci fără îndoială nu există ceva care să se impună într-un chip mai presant celor care doresc din toată inima să păstreze o oarecare comunicare între ceea ce e profan și ceea ce e sacru. Există o „spiritualitate” pe care am putea-o numi „naturală”, o spiritualitate care ar fi tributară „prezenței de imensitate” a lui Dumnezeu întrucât aceasta e deosebită de „prezența sa harică?” Și care e conținutul, rolul, valoarea, limitele acestei spiritualități naturale?”(Charles Du Bos
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ceva care să se impună într-un chip mai presant celor care doresc din toată inima să păstreze o oarecare comunicare între ceea ce e profan și ceea ce e sacru. Există o „spiritualitate” pe care am putea-o numi „naturală”, o spiritualitate care ar fi tributară „prezenței de imensitate” a lui Dumnezeu întrucât aceasta e deosebită de „prezența sa harică?” Și care e conținutul, rolul, valoarea, limitele acestei spiritualități naturale?”(Charles Du Bos: Du Spirituel dans l’ordre Miram, în revista „Vigile
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
e sacru. Există o „spiritualitate” pe care am putea-o numi „naturală”, o spiritualitate care ar fi tributară „prezenței de imensitate” a lui Dumnezeu întrucât aceasta e deosebită de „prezența sa harică?” Și care e conținutul, rolul, valoarea, limitele acestei spiritualități naturale?”(Charles Du Bos: Du Spirituel dans l’ordre Miram, în revista „Vigile” Premier Cahier, 1930) întrebările ridicate de Charles Du Bos ating o limită extremă a curiozității noastre teologice, a setei de a stabili raporturile esențiale dintre diferitele categorii
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
chipurile de animale ce intră în compoziții sunt stilizate, peisajul însuși, în mijlocul căruia se petrece un eveniment pictat, e stilizat, figurile omenești nu sunt niciodată portrete, ci stilizări maxime. Care e secretul acestei stilizări decât idealul transcendent al sfințeniei, al spiritualității așa cum o reprezintă dogma soteriologică? Centrul de gravitate al acestei arte nu e niciodată natura văzută; el trebuie căutat totdeauna dincolo de această lume, în viziunea mistică a Ierusalimului ceresc. Arta bizantină nu reprezintă natura desfigurată de păcat, ci supranatura, adică
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
potrivnice silințe, Cobor zâmbind din alba-ntâietate, Din soiul uniefâră de semințe închis în pura mea deplinătate. În idealitatea ei de ființă pur inteligibilă, creatura e desăvârșită și fericită: coboară zâmbind din alba întâietate, adică din principiul neprihănit al nemuririi. Spiritualitatea ei e asemenea cu aceea a îngerilor, impasibilă, neredusă și nesfâșiată încă de antagonismul pătimaș al bărbăției și al feminității, fiindcă își trage obârșia Din soiul unic fără de semințe. Înaltul simbol al androginului, care nu e o idee obișnuită, ar
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ale Sfintelor Paști, cele de la Duminica Tomii etc. La botezuri, la naștere, la nunți, la înmormântări, în alte felurite ocazii ale vieții noastre cea trecătoare și totuși veșnice întru Hristos, satul își păstrează tradițiile răsăritene, creștine, de mare frumusețe și spiritualitate. Este de datoria părinților, a Bisericii și a Școlii de ale păstra întocmai și de ale reaminti pe cele de unii unitate, de ale duce în viitor, de ale cunoaște și ale prețui, pentru că și ele ne înfrumusețează viața și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
de maghiari, autonomia Transilvaniei istorice - realizată sub administrație română, dar, mai degrabă, ungară -, precum și un personalunion româno-maghiar ar fi fost soluția potrivită pentru rezolvarea pașnică a problemei. Uneori invoca și concepția de independență a Transilvaniei, în care "superioritatea culturală" a spiritualității elementului maghiar și sas, tradițiile istorice ale acestora, ar fi contrabalansat majoritatea numerică a românilor; în schimb spiritul aparte al regiunii, tradiția toleranței, ar fi fost garanția echilibrului în teritoriu. Gömbös Gyula, în planul său, conceput la 1934 și trimis
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
drepturilor suferite de comunitățile minorității maghiare, 2) să-și găsească aliați pentru planurile sale revizioniste, 3) paralel cu reconstrucția țării, atât armata, cât și administrația să fie apte pentru managementul reviziei teritoriale, 4) să asigure formarea unei elite minoritare de spiritualitate națională. Strădania a fost încununată doar de succes parțial: în timp ce prin Tratatul de prietenie ungaro- italian din 1927, Ungaria străpungea izolarea internațională, iar operațiunile de propagandă efectuate (la un nivel nu prea înalt) de Liga Revizionistă, înființată în același an
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
fata rămânea însărcinată. Legat de re-anexare, sarcina cea mai grea nu era trecerea în revistă a diferențelor de dezvoltare sau a celor fiziologice, sarcina cea mai grea era stabilirea diferențelor de mentalitate. Înșiși scriitorii epocii au fost preocupați de definirea "spiritualității transilvane", născându-se numeroase scrieri despre cum se pot regăsi și cum se pot suda "sufletește" maghiarii din cele două regiuni ale țării. Era foarte dificil să-ți formezi o părere în acest sens, cu atât mai mult cu cât
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
putut menține locul central în viața spirituală din Transilvania. În mod ciudat, revista abia publica autori din Ungaria, sau, dacă o făcea, îi publica pe cei care aveau rădăcini transilvane (Cs. Szabó László, Jékely Zoltán, Kolzsvári Grandpierre Emil). Comuniunea cu spiritualitatea transilvană răsună și din declarația scriitorilor de la revista Helikon, din 1942: "Centralizarea este corectă și binevenită, dar numai în limitele unor condiții naturale și ale utilității stricte. Din motive de istorie seculară și, de multe ori, datorită unui alt destin
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
din declarația scriitorilor de la revista Helikon, din 1942: "Centralizarea este corectă și binevenită, dar numai în limitele unor condiții naturale și ale utilității stricte. Din motive de istorie seculară și, de multe ori, datorită unui alt destin, sufletul transilvan și spiritualitatea transilvană, devenite specifice, nu u putut fi remodelate pentru a semăna cu cele din pustă sau cu cele din Pesta. Așa cum "Piatra Craiului" (Királyhágó) nu poate fi făcută să dispară, sau tot așa cum doar un nebun ar vrea să culeagă
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Ștefan, iar pentru cei din Transilvania imaginea unei societăți maghiare organizate "organic", concept întărit în anii treizeci. Sistemul de idei în perioada 1940-1944 a fost urmarea directă a conceptului de slujire a poporului, a ideii de comunitate minoritară cu o spiritualitate unitară, creștin-maghiară. Pentru elitele minorității devenite majoritare, poziția în ierarhia puterii era o problemă cheie. După cei douăzeci și doi de ani petrecuți în minoritate, concluzia pe care au tras-o era că problemele importante pentru comunitate puteau fi tratate
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
prezentați (Noe, Daniel, Iov), Grigorie cel Mare i-a împărțit pe creștini în trei categorii: conjugali (cei căsătoriți), continentes (religioșii), predicatores (preoții seculari)43. Ca urmare a acestor clasificări și a diferențelor dintre modul de a trăi și a aprofunda spiritualitatea s-a realizat o segregare dintre preoții predicatori și monahi: Consecința cea mai gravă a propagării spiritualității monastice a fost, fără îndoială, deprecierea profundă și durabilă a stării laice. Lovit de o dublă inferioritate - religioasă și culturală -, laicatul s-a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
căsătoriți), continentes (religioșii), predicatores (preoții seculari)43. Ca urmare a acestor clasificări și a diferențelor dintre modul de a trăi și a aprofunda spiritualitatea s-a realizat o segregare dintre preoții predicatori și monahi: Consecința cea mai gravă a propagării spiritualității monastice a fost, fără îndoială, deprecierea profundă și durabilă a stării laice. Lovit de o dublă inferioritate - religioasă și culturală -, laicatul s-a definit în mod negativ prin excluderea sa din universul sacrului și a culturii savante"44. Astfel spațiul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
suportul medicinii, imaginea specifică acesteia. La toate acestea sunt adăugate relația dintre om și cosmos, descrisă anterior, cu toate componentele sale. Astfel, Ioan Damaschinul preciza că: "omul comunică cu existențele neînsuflețite, participă la viața celor neraționale și se împărtășește cu spiritualitatea celor spirituale"120. În acest context fiecare element ce compune corporalitatea și psihicul uman participă la totul existenței. De asemenea, se consideră că fiecare dintre caracteristicile existenței ca ansamblu participă la alcătuirea omului: "Comunică cu existențele neînsuflețite prin corpul și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
G. M., Istoria ilustrată a Angliei, Editura Științifică, București, 1975. Trousson, Raymond, Voyages aux pays de nulle part. Histoire litteraire de la pensee utopique, Edition de l'Universite de Bruxelles, 1979. Vattimo, Gianni, Sfîrșitul modernității, Editura Pontica, Constanța, 1993. Vauchey, Andre, Spiritualitatea Evului Mediu Occidental, Edituara Meridiane, București, 1994 Villari, Pasquale, La Storia Di Girolamo Savonarola e di suoi tempi, Editore Felic le Moncier, Firenze, 1926. Willis, F. Roy, Western Civilization, 4th Edition, D.C. Heath & Company, 1985. Woelfflin, Enrico, L'arte clasica
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Benedictine Monahism, Wipf & Stock, Oregon, 1923, pp. 11-22. 40 C. J. B. Gaskoin, Alcuin: His Life and his Work, C.J. Clay & Sons, Cambridge University Press, Londra, 1904, pp. 1-12. 41 I Corinteni 7.7-11. 42 Iezechiel 14.14. 43 Andre Vauchey, Spiritualitatea Evului mediu Occidental, Editura Meridiane, București, 1994, p. 49. 44 Ibidem, p. 49. 45 Phillippe Aries, Georges Duby (coord.), Istoria vieții private, vol. II, Editura Meridiane, București, 1994, p. 127. 46 Henri-Irénée Marrou, Patristică și umanism, Editura Meridiane, București, 1976
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
puterea religioasă nu are decât un raport îndepărtat cu independența creștină față de puterea politică se vorbește atunci de "cezaro-papism". Deși unii ierarhii nu se distanțează decât prea puțin de puterea politică, acest lucru nu impietează procesul de dezvoltare a unei spiritualități mistice: paradox care scapă adesea criticii occidentale 4. Biserica este o instituție autonomă în statul român. Dincolo de orice discuție, această autonomie este una necesară. Motivele pentru care autonomia bisericească a fost considerată necesară astfel încât statul a renunțat aproape la drepturile
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de jandarmi. Ideea că statul trebuie să se identifice cu Biserica Ortodoxă respectiv, cu ceea ce cred funcționarii Ortodoxiei este adânc ancorată în spiritele clerului"25. Statul este o structură laică nedestinată exploatării, în timp ce "viața religioasă e o necesitate aspră pentru spiritualitatea românească; și, în măsura în care spiritualitatea aceasta va fi românească, religiozitatea va lua formele Ortodoxiei. Sigur. Dar statul nu poate înființa un monopol, asigurând clerului ortodox concesiunea perpetuuă. Orice Biserică trăiește prin sâmburele ei de adevăr vecinic și prin râvna duhovnicească a
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
statul trebuie să se identifice cu Biserica Ortodoxă respectiv, cu ceea ce cred funcționarii Ortodoxiei este adânc ancorată în spiritele clerului"25. Statul este o structură laică nedestinată exploatării, în timp ce "viața religioasă e o necesitate aspră pentru spiritualitatea românească; și, în măsura în care spiritualitatea aceasta va fi românească, religiozitatea va lua formele Ortodoxiei. Sigur. Dar statul nu poate înființa un monopol, asigurând clerului ortodox concesiunea perpetuuă. Orice Biserică trăiește prin sâmburele ei de adevăr vecinic și prin râvna duhovnicească a slujitorilor ei. Adevăr închide
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
statelor creștine au fost sortite eșecului din cauza neadecvării simbolurilor la realitate. Soloviov, care nu neagă caracterul teocratic al Imperiului din Răsărit, consideră că acesta a trebuit să se prăbușească întrucât nu a reușit "să umple formele vieții publice cu o spiritualitate autentică". Chiar dacă Țările românești s-au dezvoltat direct sub sfera de influență bizantină și ar fi putut fi, implicit, sub raport formal, teocratice, acestea nu au fost. Principatele dunărene erau creștine nu ca structură, ci atâta vreme cât domnii lor erau creștini
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
și disputata problemă a concordatului. În viziunea perfect justificată a lui Nae Ionescu, dacă statul român din perioada interbelică ar fi avut nevoie de religie, ar fi trebuit să adopte formula protestantismului, "ca fiind tot așa de fundamental lipsită de spiritualitate ca și statul modern". Exista la nivelul unor ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române o mentalitate păguboasă, "o convingere întunecată și irațională" conform căreia doar comunitatea religioasă ortodoxă avea dreptul la protecția statului, în virtutea relației directe a autorității laice cu cea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Ortodoxie se pune un accent particular pe această nedespărțire a dogmelor de cult sau viceversa. Toate imnele Ecclesiei sunt mărturisiri ale dogmelor mântuitoare, urmate de rugăciune și de concluzii referitoare la datoria unei vieți duhovnicești; ele reprezintă teologie, cult și spiritualitate în același timp. • "Prin mărturisirea credinței în puterile și în actele mântuitoare ale lui Hristos, lucrătoare și azi, și prin rugăciunea ce le urmează, credincioșii cer aproape întotdeauna ajutorul lui Dumnezeu, sau mântuirea, sau în general mila Lui"10. De
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]