7,322 matches
-
párvulo expósito (<i>copil abandonat</i>), copil al nimănui, dar a fost cel mai înțelept copil al Americii Latine. Ca pedeapsă pentru înțelepciunea sa, l-au numit Nebunul. El spunea că țările noastre nu sunt libere, deși au imnuri și steaguri, deoarece libere sunt acelea ce creează, nu cele ce copiază, și libere sunt cele care gândesc, nu cele care se supun. Să înveți, spunea <i>Nebunul</i>, înseamnă să înveți să pui la îndoială.
28 OCTOMBRIE. NEBUNIILE LUI SIMÓN (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/296040_a_297369]
-
luați drept „germani”. În ultimele săptămâni, câteva mii de oameni s-au adunat în repetate rânduri la demonstrații împotriva „islamizării socității germane”, sau împotriva construirii de noi centre de cazare pentru solicitanții de azil. Neonaziștii flutură din nou făcliile și steagurile Germaniei, alături de cetățeni „obișnuiți”. Pe străzi răsună din nou „Ni s-a umplut paharul!” și „Noi suntem poporul!” (nu voi, ceilalți!), din nou se simte atmosfera de pogrom. Dar, desigur, există și opoziție împotriva practicilor rasiste. O mișcare vastă antifascistă
Politică. Performance. Pogrom. Legătura dintre politica de stat și practicile naționaliste/ rasiste în Germania și România post-1989 () [Corola-website/Science/295843_a_297172]
-
30, tancurile americane au pătruns dincolo de zonă cazărmilor SS. La ora 14.35, grupurile de rezistență înarmate au ocupat poartă lagărului, au prins și dezarmat cei 76 de gardieni SS, preluând controlul asupra lagărului. La ora 15.15, au arborat steagul alb pe turnul de deasupra porții. Astăzi, ceasul din turn arată mereu oră „auto-eliberării”[4]. Székely Laszlo își amintește cum copiii au fost chemați pentru transporturile de evacuare. Dar avioanele americane zburau deasupra lagărului, alarmă a sunat și au fost
„Cred că nu e numai ţelul nostru, e interesul umanităţii.” Supravieţuitori români ai lagărului de concentrare Buchenwald () [Corola-website/Science/295842_a_297171]
-
urs și lăsau pe suprafața lunii primele urme umane. Dar artizanul principal al succesului nu a primit felicitările pe care le-ar fi meritat. Wernher von Braun inventase și lansase această navă spațială. Înainte de a întreprinde cucerirea spațiului cosmic sub steagul Statelor Unite, von Braun pusese umărul la cucerirea Europei sub steagul Germaniei. Acest inginer oficial al SS-ului era omul de știință preferat al lui Hitler. Dar, în prima zi după sfârșitul războiului, a știut să facă un salt magistral și
21 IULIE. CELĂLALT COSMONAUT (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/295943_a_297272]
-
artizanul principal al succesului nu a primit felicitările pe care le-ar fi meritat. Wernher von Braun inventase și lansase această navă spațială. Înainte de a întreprinde cucerirea spațiului cosmic sub steagul Statelor Unite, von Braun pusese umărul la cucerirea Europei sub steagul Germaniei. Acest inginer oficial al SS-ului era omul de știință preferat al lui Hitler. Dar, în prima zi după sfârșitul războiului, a știut să facă un salt magistral și a aterizat fix pe celălalt țărm al oceanului. Instantaneu, s-
21 IULIE. CELĂLALT COSMONAUT (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/295943_a_297272]
-
umbros sarcofag la ora cînd viermele părăsea mărul putred al stăpînirii de sine ți-am cumpărat încă un CD cu hîrșîit de valuri cu gîndul secret să te scap de ziduri de arlechini mahorcă de creneluri și de balul de steaguri de făcătura ce-și trăiește clipa de glorie. Nu mă mai primești poartă a liniștii! A plecat și Lenor cea frumoasă precum grădina Ghetsemani la vreme de rugă s-a risipit și măreția găleților cu rouă. Dar astăzi rătăcind prin
Daniel Corbu by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-website/Imaginative/10062_a_11387]
-
de capete. Cartea trupului Creierul ăsta în formă de cruce la care te-nchini zeule maimuțoiule pe care te lași răstignit zilnic nimeni nu ți-l primește plocon. Aici se-nchide cartea trupului și altceva trebuie să-nceapă. Fiecare cu steagul lui. Dar cine să-l poarte? Că tu stai prăbușit peste propriul maldăr de vorbe ca peste-un munte tocit înăcrit de tertipuri tehnici de-a fi tu însuți. Toți îți știu drumurile și nimeni nu-ndrăznește a le urma
Daniel Corbu by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-website/Imaginative/10062_a_11387]
-
locuitorii lor. Ce iute-i copleșesc pe țărani pânzele cu vopselurile cele trei zise naționale, Mai cumplit decât cutremurele ce aruncă lumea la șapte poștii devale. Oricâtă nedreptate și jaf ar aduce stăpânirile asupra lor Primesc biciul vremii năuciți de steagul Tricolor. Pune-le biruri, ia-le pământurile, așează patrulă pe singurul izvor, Scoate-i la o mie de verste din propriul meleag, Spune-le orice nerozie, numai să fie bine adusă din steag - Cu trei culori vânturate cel mai urât
Poeme în reportofon by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-website/Imaginative/10179_a_11504]
-
asupra lor Primesc biciul vremii năuciți de steagul Tricolor. Pune-le biruri, ia-le pământurile, așează patrulă pe singurul izvor, Scoate-i la o mie de verste din propriul meleag, Spune-le orice nerozie, numai să fie bine adusă din steag - Cu trei culori vânturate cel mai urât gealat le cade cu tronc și-l mănâncă de drag... Cu un vagon de astfel de palavre, năroade platitudini și banalități I-ai putea duce iar până la Cotul Donului să-i lași acolo
Poeme în reportofon by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-website/Imaginative/10179_a_11504]
-
așezat pe frunte pe nepregătite - așa vine da da - zice - știu că ești pe moarte omule dar nu muri până duminică - mai am de făcut niște cumpărături de plătit chiria pe viața asta de aruncat pe fereastră pieile vârstelor măștile steagul lui niehipercea sub care am făcut mult rău "cârpaci și nimicuri" - zice Nietzsche în fața lui Dumnezeu înainte de a-și pierde mințile hai omule - zice - intră în prima bodegă și îmbată-te de urât îmbată-te și de durere bea-ți
Poezii by Ion Tudor Iovian () [Corola-website/Imaginative/14719_a_16044]
-
cu fulgii lui suri cum niște sfinți ce nu mai încăpeau lângă lume ningea în fiecare colț al străzii prin umbra lui Dumnezeu cel tare și fără de moarte - moartea rămăsese undeva în urmă în Piața Liberă într-un cerc de steag aburind încă și cu noi foarte tineri timpul se oprise din drum pe str eroilor într-o poezie albă (ca iarna) neavând nicio literă ci doar creștet în câteva pete din zi alungindu-se Veneau spre mine semne că nu
Poezii by Ștefan Melancu () [Corola-website/Imaginative/2597_a_3922]
-
vie... Soldați care visaseră la coronița de fată, prea târzie, prea niciodată. Dar din craniile înfipte în crengi de salcâm tresărea o mireasă de scrum. Purta semne pe frunte cu drumuri care duc înapoi-înainte. Scrâșnetul morții încetase odată cu ultimele steaguri albe - înroșite, înnegrite de fum. Astfel, unii au rămas morți în tranșee, cu ochii deschiși... alții, la curve. Sau la Verdun.
Într-o tranșee de ceață by Traian T. Coșovei () [Corola-website/Imaginative/4703_a_6028]
-
înger cîntăreț sfînt sfînt sfînt este Domnul Savaot pe piciorușe lungi și subțiri se sprijină sora noastră Minciuna și rîurile care altădată ieșeau din matcă bogate în pești seacă și iarba se usucă și copacii stau pe maluri zdrențuiți precum steagurile de luptă după înfrîngerile suferite ești vulpe șireată și pasăre a cerului și te prefaci că știi unde sunt vizuinile și cuiburile și ne vorbești nouă ridicat drept în sus,semeț, de pe piedestalul de aur cine să știe că mîndria
Poezii by Ioan Pintea () [Corola-website/Imaginative/9744_a_11069]
-
j). 2. Termenii "vasele sale" și "navele sale prelucrătoare" din alin (1) lit. f) și g) se aplică numai la vasele și navele prelucrătoare: -care sunt înmatriculate sau înregistrate în țara beneficiară sau într-un stat membru, -care navighează sub steagul unei țări beneficiare sau al unui stat membru, -care sunt cel puțin 50% în proprietatea cetățenilor unui stat membru sau ai unei țări beneficiare sau a unei companii cu sediul central într-un stat membru sau într-o țară beneficiară
jrc2629as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87783_a_88570]
-
coroană murală de argint, formată din șapte turnuri — însemnul specific pentru municipii reședință de județ. Semnificația în ansamblu a stemei este "„Înțelepciunea și Puterea conduc de-a pururi Cetatea”". Stema a fost aprobată de către Comisia Națională de Heraldică, din cadrul Academiei Române. Steagul Brașovului, adoptat de Primărie, este realizat din mătase alb-argintie și are pe cele două fețe stema municipiului. Deasupra stemei sunt inscripționate cuvintele „MUNICIPIUL BRAȘOV”, iar sub stemă "„Deo vindici Patriæ”". Totuși, steagurile existente diferă întrucâtva de prevederile hotărârii consiliului local
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
aprobată de către Comisia Națională de Heraldică, din cadrul Academiei Române. Steagul Brașovului, adoptat de Primărie, este realizat din mătase alb-argintie și are pe cele două fețe stema municipiului. Deasupra stemei sunt inscripționate cuvintele „MUNICIPIUL BRAȘOV”, iar sub stemă "„Deo vindici Patriæ”". Totuși, steagurile existente diferă întrucâtva de prevederile hotărârii consiliului local. Pe steag se află doar stema municipiului, sub care, cu litere groase roșii, scrie "BRAȘOV". Aceste elemente se întâlnesc doar pe aversul steagului, reversul rămânând alb. Mai există și un , propus de
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
adoptat de Primărie, este realizat din mătase alb-argintie și are pe cele două fețe stema municipiului. Deasupra stemei sunt inscripționate cuvintele „MUNICIPIUL BRAȘOV”, iar sub stemă "„Deo vindici Patriæ”". Totuși, steagurile existente diferă întrucâtva de prevederile hotărârii consiliului local. Pe steag se află doar stema municipiului, sub care, cu litere groase roșii, scrie "BRAȘOV". Aceste elemente se întâlnesc doar pe aversul steagului, reversul rămânând alb. Mai există și un , propus de Președintele Consiliului Județean, steag care datează din 1600. Este realizat
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
MUNICIPIUL BRAȘOV”, iar sub stemă "„Deo vindici Patriæ”". Totuși, steagurile existente diferă întrucâtva de prevederile hotărârii consiliului local. Pe steag se află doar stema municipiului, sub care, cu litere groase roșii, scrie "BRAȘOV". Aceste elemente se întâlnesc doar pe aversul steagului, reversul rămânând alb. Mai există și un , propus de Președintele Consiliului Județean, steag care datează din 1600. Este realizat după o copie a acestuia aflată la Potsdam, în Germania. A reprezentat un cadou pentru împăratul Rudolf al II-lea din partea
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
de prevederile hotărârii consiliului local. Pe steag se află doar stema municipiului, sub care, cu litere groase roșii, scrie "BRAȘOV". Aceste elemente se întâlnesc doar pe aversul steagului, reversul rămânând alb. Mai există și un , propus de Președintele Consiliului Județean, steag care datează din 1600. Este realizat după o copie a acestuia aflată la Potsdam, în Germania. A reprezentat un cadou pentru împăratul Rudolf al II-lea din partea lui Mihai Viteazul. Astfel, pe fundal vișiniu (probabil purpuriu inițial) delimitat, sus și
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
în câmp roșu, era reprezentată silueta Casei de Cultură din Suceava, în auriu, cu detalii negre. În partea centrală a stemei era așezat un scut mai mic având stema Republicii Socialiste România, pe un fond format în partea stângă de steagul Partidului Comunist Român, iar în dreapta de steagul țării. Denumirea municipiului era înscrisă cu litere de aur pe o eșarfă roșie, în afara scutului, la baza acestuia. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Suceava se ridică la de locuitori, în scădere
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
de Cultură din Suceava, în auriu, cu detalii negre. În partea centrală a stemei era așezat un scut mai mic având stema Republicii Socialiste România, pe un fond format în partea stângă de steagul Partidului Comunist Român, iar în dreapta de steagul țării. Denumirea municipiului era înscrisă cu litere de aur pe o eșarfă roșie, în afara scutului, la baza acestuia. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Suceava se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
sălile destinate meșteșugarilor tradiționali (olari, cizmari, pantofari, tăbăcari, cojocari, fierari, lăcătuși, turtari, pălărieri, croitori și tâmplari) pot fi văzute unelte, produse și instalații ale atelierelor acestor meșteșugari. Pe lângă exponatele realizate din truda meșteșugarilor, se păstrează în fiecare sală documente scrise, steaguri, lăzi, table ale diferitelor bresle și asociații meșteșugărești Expoziția cu caracter istoric ilustrează dezvoltarea economico-socială a orașului. Documentele revoluției de la 1848-1849 au fost așezate într-o sală separată. În sălile destinate artei plastice se organizează expoziții periodice din lucrările artiștilor
Târgu Secuiesc () [Corola-website/Science/297004_a_298333]
-
cornișe duble (reprezentând turnul de apă al cetății), două ferestre rotunde la etaj, iar la parter o poartă pe care se vede o roată de fier neagră (moara de apă). În partea de sus a turnului se văd la stânga un steag purpuriu cu o cruce argintie, la dreapta steagul tricolor găurit, introdus după 1989, simbol al Revoluției pornite la Timișoara. În jumătatea de jos, pe câmp albastru, la stânga plutește soarele cu chip uman iar la dreapta semiluna, simbol al trecutului orașului
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
două ferestre rotunde la etaj, iar la parter o poartă pe care se vede o roată de fier neagră (moara de apă). În partea de sus a turnului se văd la stânga un steag purpuriu cu o cruce argintie, la dreapta steagul tricolor găurit, introdus după 1989, simbol al Revoluției pornite la Timișoara. În jumătatea de jos, pe câmp albastru, la stânga plutește soarele cu chip uman iar la dreapta semiluna, simbol al trecutului orașului sub stăpânire otomană. Dedesubtul lor se vede Cetatea
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
următoarea inscripție bilingvă (engleză-română): Ridicat în memoria Principelui algerian Gherainia Mahumed, împușcat de către trupele germane în Slobozia, la 14 octombrie 1916. Monumentul are formă de piatră funerară musulmană, având basoreliefată o semilună cu stea (însemnul religios musulman, prezent și pe steagul Algeriei) și inscripția bilingvă (franceză-română): În Slobozia există 92,04 ha spații verzi și 29.270 m.l. garduri vii (inclusiv scuaruri). Pe lângă cele 35,23 ha spații verzi printre blocuri, cele mai importante parcuri ale Sloboziei sunt (34,5 ha
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]