8,296 matches
-
în pielea goală. Principalul ideal al trogloditului e să-și bombeze intestinele. Mă scutur de stima imbecililor ca de o haină incomodă. În tranziția economică, unii descoperă că au mai mulți bani decât minte. Principala misiune a imbecilului e să strice cheful celorlați. Prostia bate cuie în tălpile adevărului răstignit. Cred că nu mai avem mult de așteptat până când Iisus va deveni personaj de manele. Pe prost îl găsești ușor pentru că lasă în urmă dâre de impostură. Sunt prea mulți oameni
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
este spovedanie. Alteori - taină. Cultura spintecă bezna cu fulgerări de laser Arta ne poate condimenta identitatea. Fără artă, ne simțim mai liberi. Aproape ca în Sahara. Unele capodopere au alonjă de evanghelie. Nu ne mai interesează cărțile. Prea ne - am stricat ochii citind printre rânduri. Criticul de artă nu trebuie să devoreze cadavre. Poate fi tigru, nu hienă. În artă, este foarte greu să cucerești și publicul de astăzi și pe cel de mâine. În artă, eternitatea se cucerește cu pasul
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
nu și cu destinul. Se sinucid cei mai slabi, nu cei mai vinovați. S-au înroșit clopotele de atâta moarte. Cu viața ne descurcăm oarecum. Moartea nu poate fi gestionată decât de religii. Se spune că tot ce e mult strică. Cum rămâne atunci cu veșnica odihnă? Teroriștii ne ucid fără motiv. Doar pentru că suntem oameni. Simțurile noastre nu pot percepe veșnicia. Ni se pare un basm. Moartea este victoria hazardului sau a unei boli neglijate. Lumea e rea, pentru că oamenii
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Moldavia au ascultat jalba văduvii Mariei ce au fost soție mortului Iordache Harabagibașa... în cuprindere că: în vreme ciumii urmate la anul 1829 scoțîndu-să molipsiții de ciumă (aflați la mănăstirea Hlincea) în viea ei spre aerisire i s-ar fi stricat gardul... Au înfățoșat și două documenturi: unul din 1808 septembrie 29 cuprinzător de vînzare a cinci fîrte vie și cu livada ei de la un Vasile Fustașu din satul Nebuna”. Am găsit apoi „Diata” Anei, soția răposatului Ion Nica Chetrariul, din
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
la Sfântul Mormânt din Ierusalim, întocmit de Radu Mihnea voievod, găsim: „Întâi despre toate cele ce au fost făcute și din nou zidite din jurul acelei sfinte biserici, trapezăria, și chiliile și alte îngrădiri, care s-au risipit și s-au stricat. Al doilea, și odăjdiile și argintăria bisericească... toate au pierit, s-a găsit numai o tipsie de argint. Și singură doamna Maria , fiica răposatului Petru voievod, a mărturisit... cîtă seamă de odăjdii și argintărie bisericească a fost... Cîte sate,... mori
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
la ea acasă și începe să roadă ca un zăvod... Cu alte cuvinte, să ne tragem către casele noastre. Drept grăit-ai și nu am alta de spus decât: pe cai, vere! Dacă tot ai adus vorba de cai, nu strică să-ți amintesc că în susul Copoului, pe drumul Hârlăului, se afla o rohatcă, una din cele 11 despre care am vorbit. Tot pe acolo pe aproape te întâmpina stația de poștalioane, de unde am fi putut împrumuta câte un cal care
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
spunea: “Într-acea vreme odihnind Ștefan vodă la Vaslui, i-au venit olăcari de sârg de la Soroca, cum Lobodă și Nalivaico hatmanii căzăcești au intrat în țară și pradă. Deci Ștefan vodă neputând suferi pe nepriieteni a-i lăsarea să strice țara, ce îndată cu ai săi, cu câți era, i-au căutat a merge, unde s-au și tâmpinat cu acea oaste căzăcească pe Răutu, la Grumădzești. Fiindu cazacii în pradă rășchirați și lovindu-i noaptea fără veste, fură biruiți
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
și cu pomăt... dumisale Ducăi visternicului cel mare”. D-apoi ce martori au fost! Toți unul și unul: Ghedion, arhiepiscop și mitropolit, Nicolai Buhuș, vel logofăt, Solomon Bârlădeanul, vel vornic, Miron Costin, vel comis, și alții. Și ca să nu mai strici o vorbă întrebându-mă, am să-ți spun că afacerea s-a încheiat la 23 februarie 1665 (7173). Apoi, dragă ieșene, pe lângă celelalte nume cunoscute, unul îmi atrage atenția în mod deosebit. Mă gândeam eu că nu-ți scapă un
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
explicație. Nu-i bai. Ți-o spun pe gratis. Ne lipsește... un șanț. Multe mi-au trecut și mie prin cap, iar altele prin urechi auzite de la tine, dar așa o dorință nici c-am visat! Dar dacă tot ai stricat vorba, spune-mi ce vrei să faci cu șanțul? Să ne așezăm pe marginea lui, ca să... Să mai stăm de vorbă. Asta-i ca și povestea cu cele două babe... Care va să zică, plec eu de lângă frumusețe de fată și tu îmi
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
au fost. Orice o întreb, ea stă câteva clipe, scormonește pe sub părul capului ei alb ca zăpada și scoate de acolo răspunsul. Și eu, care nu-mi amintesc ce am mâncat ieri! - Ei, da de-acuma, capul meu s-o stricat rău de tot! Iaca nu mai pot să socotesc, am uitat tabla înmulțirii și multe alte cuvinte, că surdă cum sunt și aproape oarbă, nici nu mai aud vorbele celor din jur. De radio, nici vorbă. Tac, doară ce poți
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93050]
-
a domnit șaisprezece ani la Ierusalim. Mamă-sa se chema Ierușa, fata lui Țadoc. 2. El a făcut ce este bine înaintea Domnului, întocmai cum făcuse tatăl său Ozia. Numai că n-a intrat în Templul Domnului. Totuși, poporul se strica mereu. 3. Iotam a zidit poarta de sus a Casei Domnului, și a făcut multe clădiri pe zidurile de pe deal. 4. A zidit cetăți în muntele lui Iuda și cetățui și turnuri în dumbrăvi. 5. A fost în război cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
oameni, și au astupat toate izvoarele și pîrîul care curge prin mijlocul ținutului aceluia. "Pentru ce", ziceau ei, "să găsească împărații Asiriei, la venirea lor, ape din belșug?" 5. Ezechia s-a îmbărbătat, a zidit din nou zidul care era stricat și l-a ridicat pînă la turnuri. A mai zidit un alt zid în afară, a întărit Milo în cetatea lui David, și a pregătit o mulțime de arme și de scuturi. 6. A pus căpetenii de război peste popor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
cu facerea lucrării în Casa Domnului. Aceștia l-au dat lucrătorilor care munceau la dregerea Casei Domnului, 11. iar ei l-au dat tîmplarilor și zidarilor, ca să cumpere pietre cioplite, lemne pentru grinzi și pentru căptușitul clădirilor pe care le stricaseră împărații lui Iuda. 12. Oamenii aceștia au lucrat cinstit în lucrul lor. Erau puși sub privegherea lui Iahaț și Obadia, Leviți din fiii lui Merari, și a lui Zaharia și Meșulam, din fiii Chehatiților. Toți aceia dintre Leviți, care știau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
de cuvinte latine întîi o sărăcește stingând * sute de locuțiuni cu nuanțe deosebite; b) o omoară căci o restrânge la cercul unor sufixe în mare parte moarte. Noi suntem începători, nu tineri; firea noastră schimbătoare și nestatornică. Nemaigăsind jucării de stricat, ne-am apucat de limbă - de limba aceea de care de altfel ni[-i] și rușine s-o vorbim în familie [... ]. [EXCESELE FONETISMULUI] 2291 nenorocirea noastră a făcut ca acel om să fie neamț (destul pentru ca să treacă de autoritate - românii
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
curge pe de laturi. 326 {EminescuOpXV 327} [3] Așadar orice forță comunicată devine mișcare; orice impresie de dinafară, care e asemenea o cantitate de forță comunicată, devine tendență de-a se mișca - volițiune. [... ] [4] 2275B Orice prisos de putere, care strică echilibrul, zboară în tangentă. Actele de volițiune sunt tangente, născute din dezechilibrul momentan al organismului. ["VIAȚA NOASTRĂ... "] 2275B Viața noastră, întru cât e simțită de noi, [e] o serie infinită de acte de volițiune pozitive sau negative, de da sau
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
agenții rusești pentru a nu fi spioni rusești în Orient. Bulgar pervers. Bulgarii care au fost în Rom[înia] sunt niște pezevenchi. Agen[ți] spioni Moise lasă pe bătrâni să moară în pustiu. Pe bulgarii din Rom[înia] i-a stricat* cu consecuență* Rusia și pezevenchiul de Ruset. CONSIDERAȚII POLITICE [ELIMINAREA ELEMENTELOR ÎMBĂTRÎNITE ȘI CUCERITOARE] 2255 Din acest proces de fermentare și de formațiune trebuiesc eliminate elementele îmbătrînite, grecii, jidanii, și elementele cuceritoare, rușii, austriacii. Cum această politică se potrivește cu
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
nu se vede nimic care să nu-i placă. Având vorbă cu mințile cele frumoase a celor vechi, se vede slobod de necazurile acelor de-o samă cu dânsul. Treaz și prostatic la bucate fiind, nu se lasă a-și strica sănătatea sa cu mâncări scumpe și multe. El poate toate câte vra, pentru că nu vra făr' numai aceea ce poate. Se culcă cu liniște, se odihnește cu pace și se scoală cu bucurie. El știe a cumpăni vremea și privește
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
disperată! Râsete și colonelul indispus ieși dintre pahare. După minute bune își făcu apariția însoțit de două tinere... una foarte drăguță, cu ochi adânci și cealaltă foarte frumoasă, două Cleopatre de facturi diferite însă cu figuri neprovocatoare, ingenui. Echilibrul se stricase... se instală tăcerea și ele îndrăznețe se așezară la masă. Nu serviră decât o băutură răcoritoare și una din ele vorbi, sorbind din pahar, uitându-se la ei plină de nonșalanță, - Fără popou... în rest tot ce doriți! Liniștea ca
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
am vorbit, după ce am înșirat mai sus, nu știi că exagerez totdeauna cu timpul? Poate am vrut să spun că în total cât am fost plecat am vorbit o oră cu ea. Pentru că de a doua zi vremea s-a stricat brusc, a început să ningă și toate liniile telefonice au căzut, izolîndu-ne de restul țării definitiv. Singurul mijloc de comunicare era stația prin care transmiteau Brașov și Cătălin rapoartele meteo. Lor nu le-a plăcut deloc situația, ei abia așteptând
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
de noapte futând în dreapta și-n stânga. Și atunci Monica mea, care tare-l iubise pe țigan, fuge de acasă pentru el, ajungând până acolo, încît să nu mai vorbească cu propriul său tată, Ofițer lăsat la pensie, că-i stricase fata dosarul. După ce s-au mutat împreună, s-a terminat și cu buchetele de trandafiri uriașe și cu ieșirile împreună pe la night club-uri, că, de, știi cum e arabul, ce-i al lui e pus deoparte și trebuie să
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
Adu-ți aminte de vremea când așteptai Crăciunul sau ziua ta. De obicei răscoleam casa cu o săptămână înainte și, de cele mai multe ori, găseam cadourile pe care le și desfăceam, nerăbdător, dar le si împachetam la loc ca să nu le stric plăcerea alor mei, așteptând momentul înmînării cu emoție mai mult de frică să nu mă dau de gol că știu deja ce-i în pachet. De mic mi-am antrenat talentul de actor. Răbdarea se antrenează, my friend, e ca
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
e în celălalt hotel. Mă privește cu un zâmbet orbitor, din cauza danturii de fildeș, vorbind pițigăiat și cu un accent pe care cu greu îl deslușesc, dar cu ajutorul mâinilor, ca în jocurile mimilor, fncercînd să-mi explice că nu-i stricat, că așa trebuie să fie. Îl agăț de o ureche din cele două mari, clăpăuge, cu care probabil își făcea și vânt în momentele de zăpușeală, dar probabil numai când era singur, și îl târăsc până în cameră, să-i arăt
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
care nu aveam sensibilități, tandrețuri nici atât, ce mai, un ursuz și jumătate, care făceam fițe dacă mă alinta vreodată, deși aia îmi lipsea și doream cel mai tare. Eram ca un diriginte sâcâitor căruia nu-i plăcea nimic și nu stricam nici o vorbă bună sau drăgăstoasă. Mă și mir că a rezistat atât cu mine. Când mi-a spus în noaptea aia că s-a îndrăgostit de altul chiar cu două săptămâni înainte de căsătoria noastră, mi-a căzut cerul în cap
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
fundamental al vieții noastre și a tuturor expresiilor frumoase și bune ale vieții. 2. Conviețuirea civilă deteriorată A doua categorie de înțelesuri este probabil cea mai cunoscută și exprimă decadența, descompunerea sau chiar putrezirea, în orice caz înseamnă a se strica, a se deteriora, a se descompune, a se altera, cu privire la calitatea constitutivă a ceva. În această a doua categorie de înțelesuri merită să subliniem că această corupție nu are de a face doar cu dimensiunea exterioară, ci mai înainte de toate
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
milă înaintea Domnului. 9. Iată care sunt urmașii lui Noe. Noe era un om neprihănit și fără pată între cei din vremea lui: Noe umbla cu Dumnezeu. 10. Noe a născut trei fii: Sem, Ham și Iafet. 11. Pămîntul era stricat înaintea lui Dumnezeu, pămîntul era plin de silnicie. 12. Dumnezeu S-a uitat spre pămînt, și iată că pămîntul era stricat; căci orice făptură își stricase calea pe pămînt. 13. Atunci Dumnezeu a zis lui Noe: "Sfîrșitul oricărei făpturi este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]