KorAP: Find »[drukola/base=studiat & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...233 234 235 ...237 >

5,907 matches

Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744

laborator, sistematică și participativă. Există autori care menționează doar observația sistematică și participativă, deoarece consideră că observația naturalistă nu are nevoie de descrieri detaliate, observația de laborator este oricum sistematică, iar observația în care cercetătorul nu este implicat în activitatea studiată este naturală. Pe de altă parte, chiar cele patru tipuri de observație menționate în literatura de specialitate sînt ușor de confundat: obser vația sistematică poate fi și naturalistă, și de laborator, după cum observația naturală poate fi și spontană, și sistematică

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
tip de observație are atît valențe exploratorii, putînd sugera ipoteze de lucru ce vor fi verificate prin intermediul altor metode (Radu, Miclea și Szamoskozy, 1993; Havârneanu,2000b), cît și calitățile unei metode de sine stătătoare, oferind date descriptive importante despre realitatea studiată. În general, observația sistematică se realizează prin intermediul unei grile de observație, care oferă un cadru de sistematizare și ierarhizare a datelor brute. Cele mai elaborate și mai rafinate asemenea instrumente de cercetare includ scale de măsurare a variabilelor studiate, astfel

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
realitatea studiată. În general, observația sistematică se realizează prin intermediul unei grile de observație, care oferă un cadru de sistematizare și ierarhizare a datelor brute. Cele mai elaborate și mai rafinate asemenea instrumente de cercetare includ scale de măsurare a variabilelor studiate, astfel încît datele observațiilor să permită prelucrări statistice ulterioare. Pentru a exemplifica, vom încerca să construim un ghid de observație pentru o cercetare ce-și propune să surprindă comportamentul preșcolarului în timpul jocurilor didactice. Presupunem că pe baza unei documentări prealabile

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
compor tamente ale subiecților asupra cărora observatorul trebuie să se concentreze) să nu fie mai mare de zece, astfel încît observatorul să le poată surprinde pe toate și să poată înregistra date concludente. Numărul de observații necesare pentru clarificarea aspectelor studiate, precum și numărul subiecților depind de natura problemei de cercetat, de obiectivele și ipotezele cercetării. Observația are o serie de avantaje evidente: oferă posibilitatea descrierii exacte a comportamentelor și permite investigarea comportamentului în mediul natural al subiecților. De asemenea, permite cercetătorului

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
a unui eveniment, a unei instituții sau a unei comunități (Sax, 1968). El este asociat deseori metodei istorice (Havârneanu, 2000b), dar este frecvent utilizat și în cadru clinic. Literatura de specialitate nu indică un număr recomandabil de cazuri ce trebuie studiate pentru ca cercetarea să fie credibilă; studiul de caz se poate referi chiar la un singur subiect. În situația studierii mai multor cazuri, nu se are în vedere o eșantionare, ca în cercetările cantitative, ci mai degrabă se caută „replici” ale

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
instrumental se referă la o situație, un eveniment cu caracteristici tipice care constituie o oportunitate de ilustrare a unor modele teoretice elaborate în prealabil; -studiul de caz multiplu presupune identificarea elementelor constante și a celor repetitive din mai multe situații studiate, fiind utilizat mai ales în cercetările cu caracter inductiv. Considerăm prima clasificare mai pertinentă, deoarece respectă același criteriu și acoperă toate posibilele situații de utilizare a studiului de caz. Yin (1994, apud Tellis, 1997) prezintă elementele unui protocol al unui

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
Evans, 1985; Dussaix și Grosbras, 1996; Havârneanu, 2000b): a) circumscrierea problemei de studiat; b. construirea propriu-zisă a chestionarului; c) stabilirea datelor biografice care vor fi solicitate subiecților; d) realizarea unui studiu-pilot sau pretestarea chestionarului; e) revizuirea chestionarului. Circumscrierea problemei de studiat (inclusiv a dimensiunilor problemei ce vor fi efectiv investigate) și stabilirea obiectivelor chestionarului Se realizează atît prin trecerea în revistă a principalelor contribuții teoretice în clarificarea temei de cercetare alese, cît și prin analiza demersurilor investigative care au studiat teme

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
și întrebări închise Întrebările deschise presupun ca subiectul să elaboreze un răspuns, fără a avea la dispoziție variante precizate în chestionar. Utilizarea acestora este recomandată în anchetele exploratorii, care încearcă să colecteze informații necesare definirii problemei care va fi ulterior studiată (Evans, 1985). Ele au avantajul că nu impun subiectului categorii de răspunsuri prestabilite, care nu îl reprezintă poate îndeajuns, iar acesta se poate simți valorizat. Întrebările deschise au și dezavantaje: volumul mare de informații obținut prin astfel de întrebări trebuie

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
poate imprima întrebărilor nuanțe ale propriilor sale opinii care pot influența răspunsurile subiecților. De asemenea, modul de formulare a unor întrebări „sensibile” poate induce un anumit tip de răspunsuri. Nu există un număr fix de întrebări, acesta variind în funcție de problema studiată, dar și de caracteristicile subiecților: pe de o parte, chestionarul trebuie s. permită colectarea unui volum suficient de informații pentru a permite investigarea problemei, iar pe de altă parte, nu trebuie să devină plictisitor pentru subiecți. Modul de administrare a

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
conținut reflectă măsura în care itemii unui instrument de cercetare acoperă problema de studiat. Este considerată adesea o valoare subiectivă (Stan, 2002), deoarece presupune ca unul sau mai mulți experți să evalueze măsura în care itemii contribuie la cunoașterea fenomenului studiat. Există cel puțin două modalități de utilizare a metodei experților în evaluarea validității de conținut: experților li se poate cere să judece măsura în care itemii instrumentului de cercetare surprind fenomenul sau trăsătura investigată (Evans, 1985) și/sau li se

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
Fiske (apud Anastasi, 1976), prin care se pot evalua validitatea convergentă și discriminatorie. Validitatea convergentă estimează măsura în care două teste măsoară același construct, iar validitatea discriminatorie se referă la relația non-corelațională cu teste ce măsoară alte constructe decît cel studiat. Matricea centralizatoare include corelații între teste care măsoară aceeași trăsătură, care măsoară trăsături diferite și corelații între acestea din urmă în cazul utilizării unor metode diferite de măsurare (vezi, pentru exemple, Anastasi, Pentru a aprecia validitatea globală a unui test

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
acumulare a informaților care au fost utilizate, nu au nici o semnificație în sine, nu ne dezvăluie încă nimic despre situația pe care o investigăm. Din acest motiv, ele se numesc date brute. Pentru a putea fi utile în explicarea fenomenului studiat - în alți termeni, pentru a conduce la verificarea ipotezei -, aceste date trebuie supuse operațiilor de prelucrare și interpretare. Abia în urma acestor operații ele capătă sens, ne conduc spre rezolvarea situației investigate și contribuie la avansarea cunoașterii. 4.1. Prelucrarea datelor

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
iar relațiile care se stabilesc în interiorul acestora permit scoaterea în evidență a calității prin intermediul cantității. Din acest motiv putem susține că prelucrarea statistică a datelor cercetării reprezintă totodată cel dintîi pas către interpretare. Tendințele înregistrate în urma prelucrării statistice a fenomenelor studiate - în cazul nostru, educative -, sînt exprimate, în limbaj specializat, în așa-numiții indici statistici. Aceștia sînt: media aritmetică, mediana, modulul, dispersia și indicii de corelație. Media aritmetică, mediana și modulul sînt indici statistici care precizează „valoarea centrală” sau „tendința centrală

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
Reprezentări grafice - intuiția ajută înțelegerea! Informațiile prelucrate prin simplul calcul aritmetic, prin calcul algebric sau prin apelul la statistică pot fi prezentate sub forma unor reprezentări grafice, funcția lor fiind aceea de a ilustra intuitiv esența și evoluțiile fenomenelor educative studiate. Am putea spune că ele facilitează înțelegerea prin apelul la calea intuitivă de cunoaștere. Ele nu aduc, desigur, un plus de cunoaștere, dar îi acordă acesteia un suport. De altfel, efectul nu se produce, în primul rînd, asupra cercetătorului, ci

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
a caracteristicilor cu valoare dominantă în diferitele clase stabilite: caracteristici anatomo-fiziologice, mediu sociocultural, trăsături de personalitate, performanțe școlare etc. 5.Integrarea în unitate a informației prin organizarea ei în sisteme ce constituie expresia configurației existente între faptele ce alcătuiesc fenomenul studiat, fie că este vorba despre personalitatea unui subiect anume, activitatea unui grup ori structura unui fenomen educațional. Prin aceste operații reușim să construim un model al fenomenului pe care îl avem de studiat, unul care încearcă să surprindă imaginea intercorelațiilor

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
său sînt flexibile, permițînd adaptări în funcție de metodologia pentru care se optează și în raport cu publicul-țintă. Raportul de cercetare poate fi prezentat în contexte diverse, iar beneficiarii informațiilor se caracterizează prin nivele diferite de cunoaștere în domeniu sau de familiarizare cu problema studiată. Informațiile incluse în raport, dar și limbajul utilizat în prezentarea acestora trebuie adaptate la contextul de utilizare. Vom prezenta secțiunile unui raport de cercetare în formatul familiar specialiștilor din domeniul științelor educației, specific și realizării lucrărilor de licență și de

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
cu posibile implicații. Pentru a redacta cît mai convingător această secțiune, puteți trece în revistă următoarele recomandări (Mason și Bramble, 1997; Krathwohl, 1998; Gall, Gall și Borg, 2007): -Primele fraze ale raportului de cercetare trebuie să convingă cititorul că problema studiată este importantă și de actualitate. -Problema centrală a cercetării trebuie raportată la contextul educațional/de cercetare specific momentului în care s-a realizat studiul. -Tema cercetării trebuie să fie clar delimitată, iar prezentarea sa trebuie să evite ambiguitatea și generalitatea

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
în studiile anterioare pot constitui argumente pentru cercetarea prezentată și reprezintă un semn al maturității profesionale în lectura literaturii de specialitate. Există și situații în care autorul propune un model teoretic personal, derivat fie pe baza analizei teoriilor cu privire la realitatea studiată, fie pe baza unei interpretări originale a cercetărilor anterioare. Pentru a redacta această secțiune a raportului, puteți avea în vedere următoarele sugestii: -Selectați literatura de specialitate invocată în raport cu maximă atenție și rigurozitate, evitînd redundanțele și respectînd specificul temei de cercetare

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
specificul temei de cercetare. -Prezentați perspectivele teoretice cît mai echilibrat, fără a intra în detalii irelevante, dar și fără a face generalizări abuzive. -Faceți apel la considerații critice și puncte de vedere personale asupra materialului citat, ilustrînd preocuparea pentru fenomenul studiat. -Identificați erorile din studiile anterioare și explicați modul în care cercetarea prezentată le evită. De asemenea, specificați ce element de noutate aduce cercetarea dumneavoastră în contextul discutat. -Încheiați această secțiune a raportului prin redefinirea problemei, evidențiind relațiile între concepte și

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
motivația alegerii temei (indicîndu-se direcțiile care nu au fost explorate sau care solicită investigații suplimentare și reconsiderări) și formularea explicită a scopului cercetării. De asemenea, se va prezenta pe scurt structura lucrării, rezumînd conținutul capitolelor. b)Cadrul teoretic al problemei studiate va fi inclus în unul sau două capitole, astfel încît să nu depășească 50% din numărul de pagini al lucrării. Această parte a lucrării trebuie să includă o evaluare critică a literaturii de specialitate, relevantă pentru tema cercetată. Prin conținutul

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
partea teoretică a lucrării trebuie să se centreze pe fundamentarea ipotezelor avansate și să demonstreze capacitatea de a selecta cele mai relevante surse bibliografice, de a le analiza critic și de a formula un punct de vedere personal asupra subiectului studiat. c)Obiectivele și metodologia cercetării. Această secțiune trebuie să ofere informații cu privire la natura demersului investigativ pentru care s-a optat, menționîndu-se următoarele aspecte: formularea coerentă a obiectivelor și a întrebărilor cercetării, a ipotezelor cercetării, descrierea designului cercetării (prezentarea variabilelor, descrierea

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
varianța este foarte inegală vorbim despre heteroscedasticitate. Metodele de analiză în regresia liniară multiplă sînt: 1. Metoda simultană (enter), folosită atunci cînd există un număr mic de VI, iar cercetătorul nu are motive a priori (pe baza literaturii de specialitate studiate) s. știe care sînt VI care contribuie la cea mai bună explicare (sau predicție) a VD. Selectarea VI relevante se va face în urma inspectării coeficienților beta și repetarea metodei de regresie. 2. Metoda ierarhică, folosită atunci cînd cercetătorul știe ordinea

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472

din V-ul magic, pentru a calma crampele și bufeurile. Figura 12: Câteva puncte reflexe din zona V-ului magic. Aceste puncte de presiune sunt adesea numite „puncte calmante”. Va fi ușor să găsiți punctele pe care le căutați dacă studiați hărțile. În multe situații, pentru eliminarea durerii, o apăsare constantă este mai eficientă decât efectuarea unor mișcări de presare-rotire. Când găsiți un punct dureros, presați cu fermitate timp de cel puțin două minute și respirați adânc pentru a diminua senzația

[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
toate organele deodată, și nu pe rând. De aceea, folosirea acestor instrumente este de multe ori utilă, în caz de constipație sau de alte probleme digestive ori intestinale. Stimularea punctelor reflexe de pe dosul palmeitc "Stimularea punctelor reflexe de pe dosul palmei" Studiați harta C (p. 45) pentru a vedea zonele reflexe de pe dosul palmei. Aici pielea este mai subțire și punctele reflexe nu sunt atât de sensibile. De aceea, masajul reflexogen se va efectua mai ales în palme. Cu toate acestea, masajul

[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508

Istoria naturii, Cântarea și Desenul. Istoria, ca obiect de studiu, încă nu își dobândise autonomia. Acest lucru avea să se petreacă, în Transilvania, doar după 1868 (cu ocazia legii educației emise de guvernul maghiar), care specifica faptul că istoria trebuia studiată ca materie separată. Al doilea abecedar apărut în 1861 purta semnătura lui Vasile Petri, fiind intitulat Elementariu seu Abecedariu pentru școlele romanesci. Acesta avea să fie interzis de autoritățile maghiare, ulterior intrării în vigoare a legii din 1868, pe motivul

Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU (2015) [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]