7,897 matches
-
genitiv); * complement circumstanțial de cauză: Din grabă, a răsturnat vaza. (substantiv în cazul acuzativ); Din pricina grabei, a răsturnat vaza. (substantiv în cazul genitiv); A câștigat mulțumită susținerii colegilor. (substantiv în cazul dativ); * complement circumstanțial de scop: Muncește mult pentru promovare. (substantiv în cazul acuzativ); Muncește mult în vederea suplimentării venitului. (substantiv în cazul genitiv); * complement circumstanțial concesiv: Cu toată bogăția, nu e fericit. (substantiv în cazul acuzativ); În ciuda avertismentului primit, a plecat totuși. (substantiv în cazul genitiv); Contrar prezicerilor optimiste, a pierdut
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
vaza. (substantiv în cazul acuzativ); Din pricina grabei, a răsturnat vaza. (substantiv în cazul genitiv); A câștigat mulțumită susținerii colegilor. (substantiv în cazul dativ); * complement circumstanțial de scop: Muncește mult pentru promovare. (substantiv în cazul acuzativ); Muncește mult în vederea suplimentării venitului. (substantiv în cazul genitiv); * complement circumstanțial concesiv: Cu toată bogăția, nu e fericit. (substantiv în cazul acuzativ); În ciuda avertismentului primit, a plecat totuși. (substantiv în cazul genitiv); Contrar prezicerilor optimiste, a pierdut trenul. (substantiv în cazul dativ); * complement circumstanțial condițional: În locul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
genitiv); A câștigat mulțumită susținerii colegilor. (substantiv în cazul dativ); * complement circumstanțial de scop: Muncește mult pentru promovare. (substantiv în cazul acuzativ); Muncește mult în vederea suplimentării venitului. (substantiv în cazul genitiv); * complement circumstanțial concesiv: Cu toată bogăția, nu e fericit. (substantiv în cazul acuzativ); În ciuda avertismentului primit, a plecat totuși. (substantiv în cazul genitiv); Contrar prezicerilor optimiste, a pierdut trenul. (substantiv în cazul dativ); * complement circumstanțial condițional: În locul colegei, el ar fi reacționat altfel.; * complement circumstanțial consecutiv: A câștigat premiul, spre
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
complement circumstanțial de scop: Muncește mult pentru promovare. (substantiv în cazul acuzativ); Muncește mult în vederea suplimentării venitului. (substantiv în cazul genitiv); * complement circumstanțial concesiv: Cu toată bogăția, nu e fericit. (substantiv în cazul acuzativ); În ciuda avertismentului primit, a plecat totuși. (substantiv în cazul genitiv); Contrar prezicerilor optimiste, a pierdut trenul. (substantiv în cazul dativ); * complement circumstanțial condițional: În locul colegei, el ar fi reacționat altfel.; * complement circumstanțial consecutiv: A câștigat premiul, spre bucuria prietenilor. etc,. III.2.2. Articolul se definește, prin
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cazul acuzativ); Muncește mult în vederea suplimentării venitului. (substantiv în cazul genitiv); * complement circumstanțial concesiv: Cu toată bogăția, nu e fericit. (substantiv în cazul acuzativ); În ciuda avertismentului primit, a plecat totuși. (substantiv în cazul genitiv); Contrar prezicerilor optimiste, a pierdut trenul. (substantiv în cazul dativ); * complement circumstanțial condițional: În locul colegei, el ar fi reacționat altfel.; * complement circumstanțial consecutiv: A câștigat premiul, spre bucuria prietenilor. etc,. III.2.2. Articolul se definește, prin raportare la criteriul semantic, ca o clasă de cuvinte nenoționale
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
colegei, el ar fi reacționat altfel.; * complement circumstanțial consecutiv: A câștigat premiul, spre bucuria prietenilor. etc,. III.2.2. Articolul se definește, prin raportare la criteriul semantic, ca o clasă de cuvinte nenoționale și segmente de cuvânt care însoțesc un substantiv și arată în ce măsură este individualizat elementul denumit prin acesta; din punct de vedere morfologic, articolele au formal categoriile gramaticale de gen, număr și caz; din perspectiva celui de-al treilea criteriu, articolele nu îndeplinesc funcții sintactice în cadrul propoziției, ci îndeplinesc
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
părți de vorbire (un of, leneșul, un bine, niște nimicuri, eul, mersul, un intrând etc.). În limba română sunt diferențiate 93, după conținut și formă, următoarele tipuri de articole: * articol hotărât care individualizează în mare măsură referentul către care trimite substantivul însoțit: copilul, fetița, fetiței, copiii, copiilor, fetelor, lui Alex etc.; în funcție de plasarea sa față de substantivul însoțit, articolul hotărât poate fi proclitic (lui Alex) sau enclitic (aglutinat substativului: fetiței); * articol nehotărât care individualizează într-o măsură mai mică referentul către care
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
În limba română sunt diferențiate 93, după conținut și formă, următoarele tipuri de articole: * articol hotărât care individualizează în mare măsură referentul către care trimite substantivul însoțit: copilul, fetița, fetiței, copiii, copiilor, fetelor, lui Alex etc.; în funcție de plasarea sa față de substantivul însoțit, articolul hotărât poate fi proclitic (lui Alex) sau enclitic (aglutinat substativului: fetiței); * articol nehotărât care individualizează într-o măsură mai mică referentul către care trimite substantivul însoțit, față de care se plasează întotdeauna proclitic: un copil, o fetiță, niște copii
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
copilul, fetița, fetiței, copiii, copiilor, fetelor, lui Alex etc.; în funcție de plasarea sa față de substantivul însoțit, articolul hotărât poate fi proclitic (lui Alex) sau enclitic (aglutinat substativului: fetiței); * articol nehotărât care individualizează într-o măsură mai mică referentul către care trimite substantivul însoțit, față de care se plasează întotdeauna proclitic: un copil, o fetiță, niște copii, unui coleg, unei colege, unor colegi; * articol posesiv-genitival care marchează cazul genitiv al posesorului și "substituie" obiectul posedat, indicând genul, numărul și cazul acestuia: [tată] al copilului
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
colegi; * articol posesiv-genitival care marchează cazul genitiv al posesorului și "substituie" obiectul posedat, indicând genul, numărul și cazul acestuia: [tată] al copilului, [mamă] a copilului, ai fiilor, ale rudelor (întotdeauna cu valoare proclitică); * articol demonstrativ-adjectival care marchează, în principiu, relația substantiv determinat adjectiv determinant, fiind plasat între acestea: fata cea cuminte, fetele cele cuminți, fetei celei cuminți, fetelor celor cuminți. Alte valori funcționale ale articolelor: * se constituie în elemente formative în cadrul unor numerale (primul, cel dintâi, al doilea, cel de-al
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cel mai bun); * au capacitatea de a substantiviza alte părți de vorbire (vezi exemplele de conversiune intermorfologică): un intrând, oful, eul, un 10, binele, cel leneș, un leneș etc. Categoriile gramaticale ale articolului sunt cele preluate de la clasa semantico-gramaticală a substantivelor, pe care articolele le însoțesc: * genul: un copil / un stilou (masculin/ neutru)/ o fată (feminin), -l/ -a, al/ a, cel/ cea etc.; * numărul: un om/ niște oameni, -l/ -i, al/ ai, cel/ cei, cea/ cele etc.; * cazul: un coleg/ unui
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
un om/ niște oameni, -l/ -i, al/ ai, cel/ cei, cea/ cele etc.; * cazul: un coleg/ unui coleg, -l/ -lui, ai/ alor, cel/ celui etc. Articolul nu îndeplinește funcții sintactice, având doar rol de marcă a diferitelor categorii gramaticale ale substantivelor/ elementelor pe care le însoțește: A luat-o de soție pe fata cea mică a împăratului, pe cea care era cea mai frumoasă. articolul hotărât enclitic -a = marcă pentru genul feminin, numărul singular, cazul acuzativ; articolul demonstrativ-adjectival cea = marcă pentru
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
a împăratului, pe cea care era cea mai frumoasă. articolul hotărât enclitic -a = marcă pentru genul feminin, numărul singular, cazul acuzativ; articolul demonstrativ-adjectival cea = marcă pentru genul feminin, numărul singular, cazul acuzativ; articolul posesiv-genitival a = marcă pentru cazul genitiv al substantivului împăratului și pentru genul și numărul substantivului fata; articolul hotărât enclitic -lui = marcă pentru genul masculin, numărul singular, cazul genitiv; articolul demonstrativ-adjectival cea = marcă, alături de adverbul mai, a gradului de comparație superlativ relativ de superioritate (cea mai frumoasă). III.2
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
mai frumoasă. articolul hotărât enclitic -a = marcă pentru genul feminin, numărul singular, cazul acuzativ; articolul demonstrativ-adjectival cea = marcă pentru genul feminin, numărul singular, cazul acuzativ; articolul posesiv-genitival a = marcă pentru cazul genitiv al substantivului împăratului și pentru genul și numărul substantivului fata; articolul hotărât enclitic -lui = marcă pentru genul masculin, numărul singular, cazul genitiv; articolul demonstrativ-adjectival cea = marcă, alături de adverbul mai, a gradului de comparație superlativ relativ de superioritate (cea mai frumoasă). III.2.3. Adjectivul se definește 94, prin raportare
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
prin raportare la criteriul semantic, ca o clasă de cuvinte noționale care exprimă însușiri ale unor elemente (ființe, lucruri, fenomene ale naturii, nume de acțiuni, nume de stări etc.); morfologic, prezintă categoriile gramaticale de gen, număr și caz preluate de la substantivul determinat și categoria gramaticală a gradelor de comparație; sintactic, îndeplinește funcția sintactică-tip de atribut adjectival. Adjectivele din limba română se diferențiază 95 în funcție de: * formă/ structură: adjective sintetice: simple (frumos, politicos etc.) și compuse (gri-bleu, alb-negru etc.) vs. adjective perifrastice
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
sa; adjectiv pronominal nehotărât: altă idee; adjectiv pronominal negativ: nici o idee; adjectiv pronominal de întărire: el/ copilul însuși; adjectiv pronominal relativ: știe care idee...; adjectiv pronominal interogativ: care idee?. Categoriile gramaticale ale adjectivului sunt genul, numărul și cazul (preluate de la substantivul determinat și marcate prin desinențe și prin cuvinte-flectiv: fata cea frumoasă genul feminin, numărul singular, cazul nominativ/ acuzativ sunt marcate prin cuvântul-flectiv cea și prin desinența -ă), precum și categoria gramaticală a gradelor de comparație 96, care implică următoarele distincții: * gradul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
inferioritate: cel mai puțin frumos; * gradul superlativ absolut: foarte frumos; acest grad de comparație poate fi realizat în limba română și printr-o serie de mijloace expresive, precum: folosirea unor adverbe de tipul: grozav/ extraordinar/ nemaipomenit de frumos; folosirea unor substantive (sintetice sau perifrastice): frumoasă foc, frumos de mama focului etc.; folosirea unor substantive în cadrul unor comparații: frumos ca soarele; repetarea adjectivului: frumos-frumos; lungirea unui sunet (consoană sau vocală) din componența adjectivului: frumooos; folosirea unui enunț exclamativ: ce frumos!; prefixarea neologică
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
comparație poate fi realizat în limba română și printr-o serie de mijloace expresive, precum: folosirea unor adverbe de tipul: grozav/ extraordinar/ nemaipomenit de frumos; folosirea unor substantive (sintetice sau perifrastice): frumoasă foc, frumos de mama focului etc.; folosirea unor substantive în cadrul unor comparații: frumos ca soarele; repetarea adjectivului: frumos-frumos; lungirea unui sunet (consoană sau vocală) din componența adjectivului: frumooos; folosirea unui enunț exclamativ: ce frumos!; prefixarea neologică: super-/ hiper-/ ultra-/ mega-/.../ frumos; asocierea cu diminutive: frumos-frumușel etc. În afara funcției sintactice
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
transmisă): Amândoi au procedat asemenea celui de-al doilea dintre fiii împăratului. (numeral colectiv amândoi = genul masculin, cazul nominativ; numeralul ordinal celui de-al doilea, precedat de prepoziție = genul masculin, cazul dativ). Numeralele cu valoare adjectivală preiau categoriile gramaticale ale substantivelor determinate, cu care se acordă, de altfel, în gen, număr și caz: A făcut eforturi întreite pentru a fi pe măsura așteptărilor celor două colege. (numeralul multiplicativ întreite = genul neutru, numărul plural, cazul acuzativ preluate de la substantivul determinat, eforturi; numeralul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
categoriile gramaticale ale substantivelor determinate, cu care se acordă, de altfel, în gen, număr și caz: A făcut eforturi întreite pentru a fi pe măsura așteptărilor celor două colege. (numeralul multiplicativ întreite = genul neutru, numărul plural, cazul acuzativ preluate de la substantivul determinat, eforturi; numeralul cardinal celor două = genul feminin, cazul genitiv preluate de la substantivul determinat, colege). Numeralul cu valoare adverbială nu prezintă nici o categorie gramaticală: A citit de trei ori același rând. Prin raportare la aceleași trei valori morfologice, numeralele pot
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
număr și caz: A făcut eforturi întreite pentru a fi pe măsura așteptărilor celor două colege. (numeralul multiplicativ întreite = genul neutru, numărul plural, cazul acuzativ preluate de la substantivul determinat, eforturi; numeralul cardinal celor două = genul feminin, cazul genitiv preluate de la substantivul determinat, colege). Numeralul cu valoare adverbială nu prezintă nici o categorie gramaticală: A citit de trei ori același rând. Prin raportare la aceleași trei valori morfologice, numeralele pot îndeplini următoarele funcții sintactice 106: * subiect: Amândoi au avut de câștigat. (numeral în
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
vs. adverbe formate pe teritoriul limbii române prin derivare (școlărește, târâș etc.), compunere (niciodată, cândva, dis-de-dimineață etc.), respectiv conversiune intermorfologică (Vorbește clar. adverb provenit din adjectiv; Poate că va reuși. adverb provenit din verb; Vara este cald. adverb provenit din substantiv); * tipul informației transmise: adverbe propriu-zise (care transmit direct informație semantică: sus, deasupra etc.) vs. adverbe-substitut (adverbe deictice, care transmit indirect informație semantică, trimițând, în contexte diferite, către referenți diferiți: aici, acolo, azi etc.) vs. adverbe logice/ de afirmație sau de
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
măr de aur, cui o să te-azvârlu oare?" (Victor Eftimiu, Înșir'te, mărgărite!) (d) "Într-o împărăție cam ploioasă, / trăiau un împărat și o împărăteasă / ce-aveau, cum se cuvine, și un prinț, / singur la părinți" (Nina Cassian, Prințul Miorlau) Substantiv Formulați cinci enunțuri în care substantivul viață să fie în cazuri diferite. Exemplificați patru substantive singularia tantum și patru substantive pluralia tantum. Realizați analiza morfologică a substantivelor din textele de mai jos: (a) "A plecat Iliuță. S-a făcut că
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
azvârlu oare?" (Victor Eftimiu, Înșir'te, mărgărite!) (d) "Într-o împărăție cam ploioasă, / trăiau un împărat și o împărăteasă / ce-aveau, cum se cuvine, și un prinț, / singur la părinți" (Nina Cassian, Prințul Miorlau) Substantiv Formulați cinci enunțuri în care substantivul viață să fie în cazuri diferite. Exemplificați patru substantive singularia tantum și patru substantive pluralia tantum. Realizați analiza morfologică a substantivelor din textele de mai jos: (a) "A plecat Iliuță. S-a făcut că muncește un timp. Apoi i-a
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
o împărăție cam ploioasă, / trăiau un împărat și o împărăteasă / ce-aveau, cum se cuvine, și un prinț, / singur la părinți" (Nina Cassian, Prințul Miorlau) Substantiv Formulați cinci enunțuri în care substantivul viață să fie în cazuri diferite. Exemplificați patru substantive singularia tantum și patru substantive pluralia tantum. Realizați analiza morfologică a substantivelor din textele de mai jos: (a) "A plecat Iliuță. S-a făcut că muncește un timp. Apoi i-a cerut mamei sale un galben. Iată, tată, banul muncit
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]