6,433 matches
-
am fost avocată... sunt tot eu ! O vreme Nathaniel nu spune nimic, se uită doar țintă în pământ. Îmi țin respirația, disperată și totuși plină de speranță. Apoi ridică privirea cu o jumătate de zâmbet chinuit. — Și cât o să mă taxezi pentru conversația asta ? Expir ușurată la culme. E OK. A acceptat situația. — Păi, o mie de lire, zic în treacăt. Îți trimit factura. — Samanta Sweeting, avocat de drept corporatist. Mă măsoară din priviri preț de câteva clipe. Nah. Nu-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
păcate, acest lucru nu vă îndreptățește, așa cum sugerați, să primiți o „mulțumire specială“ cu aplicație la bagaj. Regal Airlines nu vă pot mări limita greutății permise la bagaj peste standardul de 20 de kg. Orice depășire de greutate se va taxa suplimentar; atașez răspunsului meu și o broșură informativă. Vă urez zbor plăcut. Mary Stevens Director Dept. Pasageri PGNI First Bank Visa Camel Square 7 Liverpool L1 5NP Domnișoarei Rebecca Bloomwood Apt. 2 4 Burney Rd Londra SW6 8FD 19 septembrie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
domnișoară Bloomwood, Vă mulțumesc pentru scrisoarea dumneavoastră din data de 19 septembrie. Nu v‑ați rupt piciorul. Vă rog respectuos să mă contactați fără întârziere la birou pentru a stabili o întâlnire referitoare la statutul depășirii contului dumneavoastră Ați fost taxată cu 20 de lire pentru această scrisoare. Cu stimă, John Gavin Director Dept. Depășiri de Cont ENDWICH - PENTRU CĂ NE PASĂ REGAL AIRLINES Sediul central Preston House Kingsway 354 Londra WC2 4TH Domnișoarei Rebecca Bloomwood Apt. 2 4 Burney Rd Londra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
erai și Maria Tănase și Maria Calas și mierlă și privighetoare. Mai târziu nu ți‐am mai auzit ghiersul casa dospise, eram mulți iar nevoile creșteau odată cu noi; Ți‐ amintești, mamă, când m‐ au trimis acasă de la liceu? nu plătisem taxa; Tata era concentrat se cobea că‐l trimite -n război, în Coreea; Ai luat o damigeană mare cu țuică să o ducem negustorului clandestin la oraș; eu nu‐ ți puteam fi de nici un folos eram plăpând ca puii de la Avicola
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
televizor un caz din comuna Hădăreni Jud. Mureș unde popa din comună a refuzat să boteze copilul unei familii de tineri șomeri pe motiv că nu achitaseră cei 250 RON (adică două milioane și cinci sute de mii de lei vechi) taxa bisericească. Oamenii respectivi fiind la ananghie cu banii au trebuit să apeleze la un preot aflat la vreo 20 de kilometri distanță, un preot bătrân care mai avea pe undeva pitit carnetul de fost membru PCR. Cred că mai marii
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
în măduva oaselor că este creștin ortodox și nu altceva. Un redactor de la prestigioasa revistă Academia Cațavencu printr-o acțiune îndrăzneață folosind cu abilitate metode specifice de informare a pus mâna pe o listă a serviciilor bisericești care vor fi taxate, eliberându-se chiar și chitanțe de mână neînregistrate în vreo evidență contabilă, dar sfințite în altar de popa de serviciu. Iată lista pe care cu cea mai adâncă evlavie creștinească de care sunt eu în stare la ora aceasta, v-
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
de la robinet - 10 lei Scăldat copil cu totul - 150 lei Băgat copil doar cu vârful în apă - 5 lei Stropit copil cu pistolul cu apă - 2 lei Topping mir - 4 lei Ulei parfumat - 5 lei Ulei de gătit - 2 lei Taxă gemeni - 200 lei Slujbă înmormântare cu decedat - 800 lei Slujbă înmormântare fără decedat - 500 lei Slujbă prin corespondență/telefon/Skype/Messenger/ - 300/350/500/550/ lei mențiune “la loc cu verdeață” - 40 lei mențiune “țărână din țărână” - 30 lei “la
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
măritată cu mine, te-ai fi socotit angajată și n-ai fi făcut la fel? - Da! - Orice femeie, oricât de inteligentă ar fi, se gândește la măritiș. - Acesta e un instinct tot atât de puternic ca gelozia sau dra-gostea. Îl constați, îl taxezi, dar îl admiți. - Și chiar așa, dacă ți-ar fi venit o fantezie, dacă celălalt ar fi spus că sunt un bicisnic, l-ai fi crezut și ai fi făcut la fel. Argumente, ca să te scuzi se găsesc oricând. - Dacă
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
O fi meschin, dar e perfect uman; ia exemplu de la cei care aupatima de a strânge cărți, chiar dacă nu le citesc decât o dată. - De altfel, meschin este tot scandalul care mi-l faci acum! - În definitiv, îmi este egal cum taxezi pretenția mea, dar dacă nu vrei să-mi asculți rugămintea, atunci să știi un lucru mai simplu: sunt discurile mele, strânse cu multe sacrificii, și nu permit nimănui să puie mâna pe ele fără voia mea. - Ești inconștient, nu-ți
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
este totul aranjat, după spusele lui madame Pitpalac. În definitiv, o putem lua pe Lidia la plimbare, dacă îi face plăcere. - Ce umilință, să depinzi de plăcerea acelei fete stupide. - Nu știu de ce o numești stupidă. Nu poți să o taxezi așa dupăscurta noastră cunoștință. - O să vie cu noi cu siguranță, de-abia așteaptă să o inviți. Am vă-zut ce emoționată este când îți vorbește. Eu nici nu existam între voi. - E normal ca noi să avem unele amintiri - inofensive - față
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
bucuri dacă ai o presă bună. - Exact. - Ce mediocru este acest "exact", care nu explică sau nu scuzănimic, și care împacă totuși conștiința. - Nu pot împiedica nimic din cele ce se petrec în mine, cel mult le pot observa și taxa ce e bine și ce e rău. - Și tu, care te crezi pedagog adică având pretenția de a ameliora! Urmează o lunga tăcere și ni se aud pașii sonori lovind pietrele. Apoi Ioana reîncepe. - În definitiv, ai dreptate. Trebuie să
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
cu rudele lor și cu alții, ca să-i aducă omagii Domniei Sale pentru Anul Nou, a fost o asemenea aglomerație, încât s-a dărâmat un zid și mulți oameni au murit loviți de pietrele prăbușite. S-a iscat o zăpăceală nemaipomenită. — Taxați-l pe fiecare vizitator care vine pentru urările de Anul Nou în prima zi cu o sută de mon-i, oricine-ar fi, ordonase Nobunaga, în ajunul Anului Nou. O „taxă de vizitare“ nu e prea mult pentru a i-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
la hotel, am făcut o afacere cu omul de la recepție. Contra unei hârtii de zece parai și cam tot atâtea minute de sporovăială despre Lorne Guyland și Caduta Massi, omul mi-a lăsat camera până la șase, fără să-mi mai taxeze încă o zi hotelieră. Fan de o viață al Cadutei, omul își rezervase mult timp și pentru bătrânul Lorne. — Treizeci și cinci de ani a fost printre cei mai buni, mi-a explicat el. De asta îl și respect Antipatica mea cameră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
cum vede, și Shakespeare a fost al poporului său prin escelință. [LITERATURA CA EXPRESIE A SUFLETULUI NAȚIONAL] 2262 Când simte cineva bătaia inimei polone, când simte sufletul național îmbălsămit de poezie, înduioșiat de muzică, atuncea lumea are voie de-a-l taxa de nebun daca el ar susține de esemplu că Polonia e pe moarte sau că va muri. Se poate oare să moară corpul națiunei 138 {EminescuOpXV 139} când sufletul ei trăiește? Dar luați a mână statistica literaturei românești, înfigeți-vă
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
ia în colimator pe E. Lovinescu (autor: I. Minulescu, sub semnătura „X” - se pare, o replică la articolul defavorabil pe care criticul i-l dedicase: „cameleon de profesie, corect ca o pagină copiată de un maestru de caligrafie”), Victor Eftimiu (taxat de Dem. Theodorescu, alias „Teo”) și Cincinat Pavelescu (autor: Nae Ionescu, alias „A”), ca și rubrica „Note, informațiuni, inserții și reclame literare“. În fine, un „sotissier” simbolist - „Serviciul de ecarisaj literar“ - etalează fragmente literare „compromițătoare”, fapt ce va fi atras
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
29 septembrie 1915, sub semnătura Eugen Vinea. Încă de pe acum, Vinea se arată preocupat de chestiunea promovării literaturii române în străinătate; comentariul despre Noua revistă română atinge, cu politicoasă îngăduință, „o anchetă întreprinsă printre somitățile Apusului, asupra viitorului Peninsulei Balcanice”, taxează apoi dur principala publicație oficială de promovare a literaturii române în Franța (La révue roumaine, pe care „din fericire, în Franța nu o citește nimeni. Iar în țară o răsfoiesc doar recenzenții”), obiectul criticii fiind propaganda ce „recomandă străinătății virtuțile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
inspirație nu trebuie să elimini altele, să sacrifici ceea ce are tot atîta valoare poetică”. Modernismul „din care își fac glorie” reprezentanții noilor curente e, în opinia lui Densusianu, „mai mult superficial, o atitudine căutată, o posă”. Poezia futuriștilor va fi taxată în consecință pentru exterioritatea artificială, haotică, imatură, plebee și pentru antiindividualismul uniformizant care „trădează artificialitate și chiar ceva confuz, haotic”. Calificative gen „retorism de șoferi” seamănă izbitor celor din antimanifestul „Vorbe goale“ al lui Ion Vinea, tipărit mai tîrziu în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
în fața compromiterii idealurilor înalte, unificatoare. Partea literară a „Revistei revistelor” are în prim-plan un text al poetului Barbu Nemțeanu — un nou prilej de șarjă la adresa spiritului mic-burghez. De astă dată, alături de „poetizatele detalii burgheze” ale relatării blîndului intimist, e taxată indirect și Flacăra lui Constantin Banu, generoasa revistă-magazin de mare tiraj (14): „Flacăra publică — în sfîrșit — o poezie foarte agreabilă și foarte încîntătoare de B. Nemțeanu. Ni se povestește cu infinități de poetizate detalii burgheze (supranutrițiune, creștere în greutate, lenevii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
The Viking Press, New York, 1947, apud. François Buot, Tristan Tzara. Omul care a pus la cale revoluția Dada, traducere de Alexandru și Magdalena Boiangiu, Editura Compania, București, 2002, p. 38). Mai tîrziu - naționalism francez, de data asta... - Tzara va fi taxat drept „venetic” de către Breton (v. polemica deja menționată)... În replică, la Zür Waag - unde, alături de prietena sa Maya Chrusecz, încălzea atmosfera cu poeme „negre” special culese din colonii și agrementate cu fragmente în limba română - Tzara lansează faimosul, histrionicul, destructiv-autodestructivul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
391. Aceeași Lucrezzia revine, în 25 decembrie, cu un articol despre vernisajul, la Paris, al unei expoziții de Fr. Picabia. În Lupta din 15 noiembrie 1920, un anume „Dr. D.” comentează, sub titlul „Expresionism, Dadaism“, marea expoziție Dada din Berlin, taxînd fenomenul de „infantilism și incoherență”. Arătînd că în Germania reacțiile au fost dure, autorul opinează că „probabil viitorul va condamna acest curent în artă și literatură”. Se înșela... Tradiționalistul N. Iorga nu ratează nici el ocazia să se pronunțe drastic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
roumains. Mon Incendio della sonda sera bientôt a point. Bucarest inoubliable! Une forte poignée de main, F.T. Marinetti. Capri, 14 juillet, 1930. O atitudine radical opusă vor exprima însă militanții grupului unu; în paginile revistei, o notiță de la rubrica „Acuarium“ taxează dur - de pe poziții bolșevizante - dictatura fascistă a lui Mussolini, adresîndu-i liderului futurist oficializat invectiva Merde!: „Poate dacă Italia fascistă ar fi luat, în locul formei dictatoriale, o republică liberă a evului nostru proletar, poate atunci futurismul, ca manifestare a lui energetică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Complexul periferiei” se suprapune, în cazul lui Vinea, peste un complex (aristocratic, estetizant...) al „Centrului”, destul de curent în epocă: articolul „Pentru egalitatea în critică“ publicat în Luptătorul, nr. 235, din 2 aprilie 1921 deplînge discriminarea pozitivă a scriitorilor din Ardeal (taxați drept ruraliști și rudimentari) de către criticii din Vechiul Regat, favorabili lor - mai ales după Unirea din 1918 - din motive politico-identitare. Disprețul autorului îi atinge, în egală măsură, pe membrii Școlii Ardelene - adăpostiți la începutul secolului al XIX-lea într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
caracterul revoluționar „total” al mișcării) și scrisoarea deschisă adresată de suprarealiști lui Paul Claudel, pe atunci ambasador al Franței în Japonia; răspunzînd unui interviu acordat de poetul Odelor în Il Secolo, reprodus în revista Comoedia din 17 iunie 1925, care taxa dadaismul și suprarealismul de „pederastie”, textul scrisorii se remarcă prin caracterul anticolonial, antioccidental și antifrancez, dar și prin credo-ul artistic „revoluționar” opus conservatorismului liric claudelian (v. nr. 64). Volumele lui Desnos, Delteil, Soupault sînt, și ele, prompt recenzate: „contimporanii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
numeroase. Și nu doar la Contimporanul. Este suficient să amintim cunoscutul articol-manifest din unu al ortodoxistului Paul Sterian („Poezie agresivă sau despre poemul-reportaj“) sau sexualismul autenticist, vitalist și „exasperat” al tînărului Geo Bogza, afin freneziei experiențialiste a lui Mircea Eliade. „Taxat” la rubrica de „revista revistelor“ pentru un atac dur la adresa lui Tudor Arghezi, tînărul Constantin Noica va fi și el găzduit la Contimporanul cu un scurt și condescendent comentariu despre mutarea la București a revistei Viața românească, apoi cu o recenzie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
activitate foarte vie și, în graba ei, febrilă ediții noui, conferințe, expoziții. Societatea reacționează în feluri deosebite (...) Apoi, nouile postulate (...) se acomodează gustului popular”. Autorul articolului consemnează „compromisurile” cu linia moderată a revistei Rhytm (echivalent modernist al maghiarului Nyugatt). Este taxat — în spiritul „masculin” al futurismului și constructivismului — expresionismul „feminin” și „sentimental”: „Dela 1920 mișcarea slăbește. Se ivesc nouile curente întoarcerea la clasicism. Formiștii pierd terenul. Exodul începe mulți, neputînd trăi în atmosfera ostilă, emigrează. Vai, soarta de totdeauna a artistului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]