6,034 matches
-
sfârșitul unei silabe, după o consoană: lupi, crezi etc. Semivocalele (i, e, o, u) sunt fie anterioare, nelabializate: e, i, fie posterioare, labializate: o, u. Ele nu pot forma singure silabe, intrând alături de vocale în componența diftongilor și a triftongilor: tei, seară, soare, nou, a-ri-pioa-ră, tăiau etc. Consoanele din limba română (b, c, d, f, g, h, j, l, m, n, p, r, s, ș, t, ț, v, z, ĉ, ĝ, k', g'), sunete la rostirea cărora aerul întâmpină anumite obstacole
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Lățimea cartonului trece cu 2 cm de cea a materialului. ("depășește/ este în plus față de...") I-a trecut durerea de cap. ("a dispărut/ a încetat") El trece, printre cunoscuți, drept un om foarte meticulos. ("este considerat/ este privit") Florile de tei reușesc să treacă prin strecurătoare. ("a se strecura") A trecut terenul pe numele ei. ("a înregistrat/ a înscris") A trecut strada prin loc marcat. ("a traversat") A trecut peste groapă. ("a sărit") A trecut, din păcate, peste ce era mai
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Andersen, Lebedele) Indicați omofonele cuvintelor următoare și plasați-le în enunțuri: ce-ai, vor, niciodată, o dată, de-al, neam, s-a, cam, cor, dea, i-au, ia, l-a, m-ai, nai, n-a, nor, cea, al, ai, s-ar, tei. Formulați enunțuri cu omografele cuvintelor subliniate în textele de mai jos: (a) "Vai, bunicuța, da' de ce ai urechi atât de mari? Ca să te pot auzi mai bine." (Frații Grimm, Scufița Roșie) (b) "Dănuț avea în schimb o față copilăroasă, cu toate că
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Tineretului (1962-1969) și Ion Creangă (1969-1988). Poetul V. a fost urmărit întreaga viață de etichetările din tinerețe: „baladist” și „rapsod”. Din această cauză critica a trecut ușor peste lirica de dragoste din volumele de maturitate, Ochiul fără timp (1969) și Teiul fără somn (1976), relevante pentru fizionomia sa artistică. Într-un ciclu precum Zbor de solstițiu, ce pare a fi efigia vocației sale poetice, sentimentul dragostei este înțeles ca „inevitabila dramă a trecerii noastre cosmice” (A vedea). Se imaginează rostogoliri de pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290447_a_291776]
-
civic în formula simplistă a antinomiilor cu amuzamentul „istoriilor cutezătoare”. SCRIERI: Ceasul privighetorii, București, 1967; Ochiul fără timp, București, 1969; Fântâna Goleștilor, București, 1971; Rapsodii pentru Republică, București, 1972; Licurici pentru pitici, București, 1975; Pană-Albastră în expediția neterminată, Craiova, 1975; Teiul fără somn, București, 1976; Piatră de hotar, București, 1977; Hărnicel și Lenevici, București, 1981; Oglinzile apelor și ale nisipurilor, București, 1985. Traduceri: Haiavata, căpetenia Pieilor-Roșii (După legendele Pieilor-Roșii culese de H. W. Longfellow), București, 1971. Repere bibliografice: Nicolae Tăutu, „Ceasul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290447_a_291776]
-
Cozma nr. 4, în curtea liceului „Costache Negruzzi” Cer (Quercus cerris) 1 exemplar de 80 ani, Bd. Carol I, Complexul studențesc „Titu Maiorescu” (vechea Grădină botanică) Tei (Tilia cordata) 1 exemplar de 450 ani, Bd. Carol I, în Grădina Copou (Teiul lui Eminescu) 2 exemplare de 80-120 ani, strada Otilia Cazimir nr. 2 Tei (Tilia tomentosa) 1 exemplar de 312 ani, strada Mânăstirii, la intrarea în Mănăstirea Galata 1 exemplar de 200 ani, Spitalul de boli infecțioase 6 exemplare de 150
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
nr. 121 (vârsta aproximativă 150 de ani) Acer platanoides paltin de câmp Betula pendula - mesteacăn Fraxinus excelsior - frasin Gleditsia triacanthos - glădiță Juglans nigra - nuc negru Magnolia kobus - magnolie Picea abies - molid Quercus robur - stejar Sophora japonica - salcâm japonez Tilia cordata - tei Tilia tomentosa - tei argintiu Lista monumentelor naturii din județul Iași (inventar 2006) Stejar (Quercus robur) 1 exemplar de 493 ani, proprietatea Ursache, satul Hlincea, comuna Ciurea 1 exemplar de 444 ani, proprietatea Potop, la intrarea în comuna Bârnova 1 exemplar
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
aproximativă 150 de ani) Acer platanoides paltin de câmp Betula pendula - mesteacăn Fraxinus excelsior - frasin Gleditsia triacanthos - glădiță Juglans nigra - nuc negru Magnolia kobus - magnolie Picea abies - molid Quercus robur - stejar Sophora japonica - salcâm japonez Tilia cordata - tei Tilia tomentosa - tei argintiu Lista monumentelor naturii din județul Iași (inventar 2006) Stejar (Quercus robur) 1 exemplar de 493 ani, proprietatea Ursache, satul Hlincea, comuna Ciurea 1 exemplar de 444 ani, proprietatea Potop, la intrarea în comuna Bârnova 1 exemplar de 434 ani
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
din care primăvara 112,4 mm, vara 186,8 mm, toamna 99,1 mm, iarna 80,6 mm, pe perioada de vegetatie 309,4 mm. II. BIOCENOZA A. Flora: este reprezentată de pădurea seculară de amestec de: gorun, stejar, carpen, tei, fag și alte specii de foioase caracteristice Podișului Central Moldovenesc. Gorunul și stejarul au vârste de 120-140 ani cu înălțimi de 30-35 m și diametre de 50-70 cm. Specii de plante și asociații vegetale relevante: asociația Querceto-Ulmetum (stejăreto-șleau de terasă
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
stratului de zăpadă este de 55-80 zile cu grosime de 60-100 cm. Vânturile dominante din direcția nord-est, sud-est au viteze de 2-4,1 m.s -1 . II. BIOCENOZA A. Flora: Este o pădure seculară de amestec cu: gorun, stejar, carpen, tei și alte specii de foioase caracteristice Podișului Central Moldovenesc. Gorunul și stejarul au vârste de 130-140 ani cu înălțimi de peste 30 m și diametre de 45-50 cm. Specii de plante și asociații vegetale relevante: Asociația Aro orientalis-Carpinetum (stejăretoșleau teizat). Dintre
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
din care: primăvara 135 mm, vara 175 mm, toamna 110 mm, iarna 90 mm, în perioada de vegetație 340 mm; primul îngheț 11 octombrie, ultimul îngheț 21 aprilie. II. BIOCENOZA A. Flora: Este o pădure de fag cu carpen și tei argintiu, în vârstă de 100-150 ani, caracteristică Podișului Central Moldovenesc. Asociațiile identificate sunt: Carpino-Fagetum (făget de deal) și Tilio-Corydali-Fagetum (făget colinar în amestec cu tei argintiu). Dintre angiosperme se întâlnesc: Allium ursinum, Anemone nemorosa, Anemone ranunculoides, Anemone sylvestris, Angelica archangelica
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
îngheț 21 aprilie. II. BIOCENOZA A. Flora: Este o pădure de fag cu carpen și tei argintiu, în vârstă de 100-150 ani, caracteristică Podișului Central Moldovenesc. Asociațiile identificate sunt: Carpino-Fagetum (făget de deal) și Tilio-Corydali-Fagetum (făget colinar în amestec cu tei argintiu). Dintre angiosperme se întâlnesc: Allium ursinum, Anemone nemorosa, Anemone ranunculoides, Anemone sylvestris, Angelica archangelica angelică, Arum orientale, Asarum europaeum, Calamagrostis arundinacea, Calamagrostis canescens, Carex gracilis, Carex hirta, Carex hordeistichos, Carex leporina, Carex otrubae, Carex pendula, Carex pilosa, Carex pilulifera
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
C, temperatura minimă absolută -30.2°C, primul îngheț 15-16 octombrie, ultimul îngheț 15 17 aprilie; regim pluviometric 572 mm. II. BIOCENOZA A. Flora: Alcătuită în mare parte din făget secular de tip colinar, pădurea mai cuprinde izolat carpen și tei argintiu. Fagul este dispus în două etaje: primul etaj cuprinde tulpinile cu diametre între 80-140 cm, înălțimi peste 30 m și având vârsta de circa 160 ani; celălalt etaj cuprinde tulpini având 60 de ani și un diametru de 25-30
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
medie a perioadei bioactive 290 zile (25.02-10.12), data medie a primului îngheț 25.10, data medie a ultimului îngheț 17.04; precipitații medii anuale 557 mm. II. BIOCENOZA A. Flora: pădurea este una de foioase (stejar, gorun, arțar, tei), cu caracter mozaicat, a cărei importanță științifică se datorează puternicului fenomen de hibridogeneză din cadrul genului Quercus. Nu se poate stabili dominația unei fitocenoze, dar se remarcă totuși predominanța gorunetelor. Multe plante ierboase sunt elemente termofile, sudice, rare pentru Moldova. Dintre
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
2 mm, în perioada de vegetație 335,5 mm; precipitații medii anuale corectate în funcție de panta terenului 350 mm; primul îngheț 15 octombrie, ultimul îngheț 17 aprilie. II. BIOCENOZA A. Flora: Este o pădure de amestec, formată din stejar, gorun, arțar, tei și frasin. Importanța științifică este dată de prezența în arboret a cărpiniței Carpinus orientalis - element submediteranean, aflat la limita nordică a arealului, și a scumpiei Cotinus coggygriaelement pontico-mediteranean, în subarboret. Întâlnim feriga Dryopteris filix mas iar dintre angiosperme pe: Achillea
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
lipsite de îngheț: 167 zile; indicele de ariditate 29; indicele de umiditate 64; gradul de continentalism termic: 39. Vânturile cele mai frecvente suflă din direcția nord-sud și sud-nord. II. BIOCENOZA A. Flora: Este o pădure de amestec de stejar cu tei, ulm și alte specii de luncă, în vârstă de peste 80 de ani, specifică terasei râurilor, rară pe teritoriul Moldovei. Asociația dominantă este Querco-Ulmetum (șleau de luncă din regiunea deluroasă) iar specia caracteristică: stejarul de luncă Quercus robur - ecotip edafic, ce
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
foirea fluturilor și izbucnirea ierbii. Efectul euforic al germinației universale este jalea. Toate poeziile lui Eminescu exprimă încetarea rezistenței individuale, pasul lunatec către lac și codru: Prin a ramurilor mreajă Sună jalnic în urechi Cântec dulce ca de vrajă De sub teiul nalt și vechi. Iată sunetele sfinte Mișcă jalnic al tău piept, Nu mai cugeți înainte Nu mai cauți îndărăpt. Ci-asculți mii de păsărele Ciripind în verde crâng Cum de-amoru-ne-ntre ele Sfătuindu-se se plâng. Natura este edenul, locul sexualității, ea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Nu mai cauți îndărăpt. Ci-asculți mii de păsărele Ciripind în verde crâng Cum de-amoru-ne-ntre ele Sfătuindu-se se plâng. Natura este edenul, locul sexualității, ea ațâță dorința de împreunare, după care urmează nelipsita adormire în codru: Adormi-vom, troieni-va Teiul, floarea-i peste noi, Și prin somn auzi-vom bucium De la stânele de oi. Dragostea e violentă, ferină. Când vede pe Ieronim gol Cezara răcnește. Femeia este un izvor "de-ucigătoare visuri de plăcere", care se așează pe genunchii bărbatului
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
apoi amândoi cad toropiți, fascinați de o ritmică dinafară, căderi de raze, de ape, de flori: Pe genunchii mei ședea-vei, Singuratice izvoare, Vom fi singuri-singurei, Blânda batere de vânt. Iar în păr, înfiorate, Or să-ți cadă flori de tei... Vom visa un vis ferice, Îngîna-ne-vor c-un cânt Adormind de armonia Codrului bătut de gânduri, Flori de tei deasupra noastră Or să cadă rînduri-rînduri. Femeia nu-i Spiritul, ci carnea suavă cu-"ncheieturi": Nu e mică, nu e mare
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ședea-vei, Singuratice izvoare, Vom fi singuri-singurei, Blânda batere de vânt. Iar în păr, înfiorate, Or să-ți cadă flori de tei... Vom visa un vis ferice, Îngîna-ne-vor c-un cânt Adormind de armonia Codrului bătut de gânduri, Flori de tei deasupra noastră Or să cadă rînduri-rînduri. Femeia nu-i Spiritul, ci carnea suavă cu-"ncheieturi": Nu e mică, nu e mare, nu-i subțire, ci-mplinită, Încât ai ce strînge-n brațe, numai bună de iubită. Mai târziu, contunuînd heinismul "Junimii", Eminescu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
figurii. Umorul bucății stă în a încetini gesturile tipice ale individului, în a-l lăsa să-și debiteze expresiile rezumând firea și experiența lui. Ideea de progres fiind exclusă din formula nuvelei, căruța lui Moș Nichifor este oricând legată "cu teie, cu curmeie". Harabagiul a fost totdeauna "moș". Când căruța merge, feleșteocul și posteuca fac mereu "tranca, tranca! tranca, tranca!" Iepele lui Moș Nichifor sunt "albe ca zăpada", fiindcă și când le schimbă, harabagiul le înlocuiește cu iepe de același fel
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și a fi îndreptat imnuri "către minerale". Cuarțuri, cărbuni, ametiste, forme amorfe de rocă; forme artiste sub care estetica sufocă. I. PELTZ După o lungă activitate obscură, I. Peltz s-a făcut în Calea Văcărești și Foc în Hanul cu tei evocatorul evreimii din București, determinând în chipul acesta și o varietate de mahala românească, intransplantabilă. Lumea lui Peltz, văzută mai mult sociologic, e alcătuită din mici negustori stabili ori ambulanți, din prostituate, actori de bâlci, oameni fără căpătâi în căutarea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
centrate în câteva evenimente sociale, deces, nuntă, reuniuni confesionale, pline de originalitate pentru cine nu cunoaște de aproape viața evreie și în orice caz îndeajuns de ridicate la o idee unică spre a depăși documentul. În Foc în Hanul cu tei tratarea caracterologică e mai accentuată. Micu Braun e un cuceritor, un fel de bancher balzacian, care speculează un mare han sordid, azil al epavelor evreie, și asigură pe mari sume Hanul cu tei în scopul de a-i da foc
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
depăși documentul. În Foc în Hanul cu tei tratarea caracterologică e mai accentuată. Micu Braun e un cuceritor, un fel de bancher balzacian, care speculează un mare han sordid, azil al epavelor evreie, și asigură pe mari sume Hanul cu tei în scopul de a-i da foc. Însă Hanul cu tei e incendiat când nu mai era asigurat, provocând ruina și moartea lui Micu. Celelalte romane nu mai deșteaptă același interes. URY BENADOR Încercarea mai erudită a lui Ury Benador
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mai accentuată. Micu Braun e un cuceritor, un fel de bancher balzacian, care speculează un mare han sordid, azil al epavelor evreie, și asigură pe mari sume Hanul cu tei în scopul de a-i da foc. Însă Hanul cu tei e incendiat când nu mai era asigurat, provocând ruina și moartea lui Micu. Celelalte romane nu mai deșteaptă același interes. URY BENADOR Încercarea mai erudită a lui Ury Benador de a ne da o icoană a lumii evreiești moderne (Ghetto
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]