9,918 matches
-
și Țara Ungurească" a adoptat Rezoluția de la Alba Iulia prin care se decreta unirea acestora cu România, nu apare deloc în manualul lui Roller. Alături de data de 24 ianuarie (1859), ziua de 1 decembrie reprezintă cheile de boltă ale ordinii temporale naționale construită în ceea ce am numit a fi secolul naționalismului românesc. Punctul focal este deplasat până pe data de 13 decembrie 1918, în jurul căreia se va configura noua martirologie proletară. Cu această ocazie este martirizat în panteonul proletar I.C. Frimu, conducătorul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
546). Prin această comutare, calendaristica simbolică națională este substituită cu o calendaristică proletară. Nu doar ziua de 1 decembrie, ci și anul 1918 este descentrat din memoria națională românească, printr-o dublă dislocare: i) prin externalizare sovietică, în urma căreia borna temporală este coborâtă în 1917, anul "Marii Revoluții Socialiste din Octombrie"; ii) prin pecerizare internă, în urma căreia momentul cu adevărat important al epocii este refixat în 1921, anul creării Partidului Comunist din România. Planurile lui Roller includeau re-semnificarea în cheia socialistă
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
urâtă de popor, formă de stat care constituia o mare piedică în drumul desvoltării revoluționare a României (Roller, 1952, p. 747). Am văzut cum semnificațiile monarhice asociate zilei de 10 mai (1866, 1877, 1881) au fost evacute odată cu repilonarea ordinii temporale a memoriei naționale pe ziua de 8 mai (1921), data înființării Partidului Comunist Român. Avem așadar o înlocuire a principiului monarhic cu principiul partinic în privința rolului conducător al societății românești. Regalitatea, dinastia și figurile umane asociate lor nu sunt abordate
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
8 mai (1921), data înființării Partidului Comunist Român. Avem așadar o înlocuire a principiului monarhic cu principiul partinic în privința rolului conducător al societății românești. Regalitatea, dinastia și figurile umane asociate lor nu sunt abordate doar pe planul simbolistic al ordinii temporale, ci sunt și țintele atacului frontal orchestrat de noile autorități ale republicii populare. Atunci când sunt, de altminteri, pomenite. Lectorul naiv al manualului lui Roller, neînzestrat cu cunoștințe istorice prealabile care să îi activeze spiritul critic, nici nu poate bănui trecutul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Este vorba despre apariția protocronismului românesc, curent cultural sub care s-a reorganizat autohtonismul național, cu rădăcini adânci în tradiția culturală românească. Lansat în 1974 prin articolul omonim semnat de Edgar Papu în revista Secolul 20, "Protocronismul românesc" se sincroniza temporal perfect și cadra ideologic armonic cu directivele enunțate de Programul... adoptat la Congresul al XI-lea al PCR ținut în noiembrie 1974. Conceptul s-a dovedit a avea un potențial enorm, fiind mulabil pe noua întorsătură ideologică operată dinspre sovietismul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de regalitate. După cum s-a văzut, data de 10 mai, cu tripla sa conotație regalistă (1866 - intrarea lui Carol în București, 1877 - proclamarea de către Carol a independenței, 1881 - ridicarea statului la rang de regat), a fost pilonul central al ordinii temporale construite în România până la 1947. Prima fază a socialismului a încercat să destabilizeze semantica regalistă a datei de 10 mai cu semantica partidistă a datei de 8 mai (ziua în care, la 1921, a fost înființat PCR). Național-comunismul a revalorizat
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
p. 114). Prin această manevră, independența națională a fost efasată de orice element monarhic. Înlăturând ultimele rămășite monarhice, regalitatea a fost complet eliminată din memoria națională. Data de 9 mai a fost consolidată în statutul său de pilon al ordinii temporale prin adăugarea încă a unui strat semantic: sărbătorirea sfârșitului celui de-al Doilea Război Mondial, 9 mai 1945 fiind data capitulării celui de-al Treilea Reich (Almaș și Petric, 1966, p. 155; Almaș și Fotescu, 1979, p. 156; Petric și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
instituția regalității prin concentrarea a trei straturi semantice în data de 10 mai, tot așa a procedat și ordinea național-comunistă în sensul aglutinării a două semnificații în data de 9 mai. Merită subliniată în acest context legea halbwachsiană a concentrării temporale, de data aceasta reperabilă în manevrele operate pe frontul imaginarului simbolic de către regimul național-comunist. Addendum: Cultul personalității. Moartea prematură a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej în 1965 a pus capăt cultului personalității început deja să se coaguleze în jurul figurii sale. Programa școlară
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Ir-sen. Doar că puțin după moartea sa, survenită în 1953, noul lider sovietic, în persoana lui Nikita Hrușciov, a denunțat furibund cultul personalității în celebrul său discurs "secret" rostit la cel de-al 20 congres al PCUS din 1956. Racordat temporal mai degrabă la evoluția comunismului asiatic decât la cel est-european, cultul românesc al personalității ceaușiste a cunoscut o înflorire spectaculară cu mult timp după denunțul său pronunțat de Hrușciov. Debutul cultului ceaușist al personalității este convențional datat ca survenind în urma
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cuvântările președintelui, iar restul de o pagină fiind rezultatul cumulat al unor multiple eliminări punctuale. Cosmetizările superficiale aduse textului reflectă supraviețuirea discursului comunist în regimul postrevoluționar, reprezentând o axă a continuității istoriografiei comuniste care, încetul cu încetul, pe măsura îndepărtării temporale de vechiul regim, se va estompa. Manualele succesoare, care spre deosebire de cel al lui Daicoviciu et al. (1991) au fost construite pe fundații noi, au preluat de la acesta sistemul "epocal-cronologic" de periodizare, acela de segmentare a timpului istoric în epoci generice
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
românilor este reinstalată pe coordonatele timpului religios. O a doua revenire vizează reluarea sintagmei "Istoria românilor" în detrimentul "Istoriei României" din titlurile manualelor școlare. Apoi, din nou cu excepția manualului lui H. Daicoviciu et al. (1991), care aparține structural perioadei comuniste chiar dacă temporal a fost publicat după prăbușirea regimului, numele autorilor textului reapar pe copertele manualelor. Nu în ultimul rând, semnificativă este importanța simbolică acordată celor două momente de unitate națională, 1600, respectiv 1918. Prin marcarea temporală a momentelor unificatorii, fibra naționalistă este
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
care aparține structural perioadei comuniste chiar dacă temporal a fost publicat după prăbușirea regimului, numele autorilor textului reapar pe copertele manualelor. Nu în ultimul rând, semnificativă este importanța simbolică acordată celor două momente de unitate națională, 1600, respectiv 1918. Prin marcarea temporală a momentelor unificatorii, fibra naționalistă este din nou întrețesută în narațiunea istorică românească, devenind firul roșu care străbate epopeea colectivă a poporului român. II. Discursul polifonic (post-1998). În jurul anului 2000, metastructura istoriei românești pare să își fi terminat cariera. Reformele
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Multitudinea de modalități de sistematizare, ordonare și categorizare a istoriei arată că realitatea trecutul nu poate fi "decupată la încheieturi", din simplu motiv că aceasta pur și simplu nu are o structură articulară care să marcheze punctele în care continuitatea temporală să fie despicată. Spectrul întins de alternative ce stau la dispoziția istoricului relevă faptul că nu există, și nici nu poate exista, un sistem unic de organizare categorială a trecutului. Însă această constatare nu schimbă faptul că recurgerea la o
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de periodizare a istoriei oglindește fidel "spiritul timpului" (Zeitgeist) în general, și cu deosebire interesele clasei sociale aflate la cârma politică a societății. Ideea axială rezultantă în urma acestei analize indică faptul că schema de periodizare a trecutului, precum și selecția bornelor temporale investite ca momente de cotitură în istoria unei colectivități, sunt colorate de ceea ce P. Iluț (2009, p. 197) numește "structurile mentale macrogrupale" prevalente în sistemul de credințe specific comunității respective. Ca atare, logica periodizării trecutului face parte din ansamblul de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
se manifestă începînd cu secolul al IX-lea e.n., se altoiesc nu pe limba latină, ci pe limba protoromânească este extrem de important. El dovedește că poporul român se formase înainte de manifestarea acestor influențe" (Daicoviciu et al., 1992, p. 73). Limita temporală până la care este datată finalizarea etnogeniei românești este stabilită în secolul al VIII-lea, deci înainte de primele contacte cu popoarele slavice. II. Discursul polifonic (post-1998). Pluralizarea discursivă antrenată de introducerea manualelor alternative nu a schimbat radical asumpția sintezei duale a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
întruchipa un sens unificator" (ibidem, p. 151). Acesta a fost reconfirmat istoric în 1918, când celelalte mădulare teritoriale s-au alipit Patriei-Mamă a Regatului, al cărei nucleu central a fost Țara Românească. Evenimentele revoluționare din 1848 din țările române, desincronizate temporal și având destine istorice diferite în funcție de conjucturile specifice Moldovei, Țării Românești și Transilvaniei, au fost integrate în "Revoluția Română de la 1848" (Almaș, 1994, p. 84; Cristescu et al., 1994, p. 30). Avem astfel o unificare revoluționară a pașoptismului românesc, prin
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
istorice diferite în funcție de conjucturile specifice Moldovei, Țării Românești și Transilvaniei, au fost integrate în "Revoluția Română de la 1848" (Almaș, 1994, p. 84; Cristescu et al., 1994, p. 30). Avem astfel o unificare revoluționară a pașoptismului românesc, prin care mișcările desincronice temporal, disparate teritorial și disjuncte programatic (în special în cazul Transilvaniei) sunt fuzionate în același cadru temporal, spațial și revendicativ în care dominantă este ideea unificării naționale. II. Discursul polifonic (post-1998). Tema unității, sacralizată în mitologia națională, este deconstruită odată cu noua
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de la 1848" (Almaș, 1994, p. 84; Cristescu et al., 1994, p. 30). Avem astfel o unificare revoluționară a pașoptismului românesc, prin care mișcările desincronice temporal, disparate teritorial și disjuncte programatic (în special în cazul Transilvaniei) sunt fuzionate în același cadru temporal, spațial și revendicativ în care dominantă este ideea unificării naționale. II. Discursul polifonic (post-1998). Tema unității, sacralizată în mitologia națională, este deconstruită odată cu noua programă școlară pe baza cărora au fost redactate manualele alternative. Programa școlară de Istorie pentru clasa
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
civilă. Memoria istorică românească s-a conturat începând de la mijlocul secolui al XIX-lea în cadrele fixate de ideea națională. Națiunea a furnizat cadrul politic al memoriei istorice românești, iar naționalismul a structurat ideologic conștiința istorică românească. Pe fondul îndepărtării temporale de comunism, a diluării pasiunilor etnice resurgente în anii '90 și a intensificării eforturilor politice de integrare în structurile europene, națiunea a încetat să mai fie ideea motor a conștiinței istorice românești. În locul ideii naționale, democrația liberală a fost instalată
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
deținea înainte vreme în memoria istorică românească. Spiritul belic al paradigmei naționaliste de conceptualizare a trecutului se exprima în cel puțin două ipostaze: a) în primul rând, prin învestirea bătăliilor care au punctat istoria românească cu titlul simbolic de bornă temporală (ex: Posada, Rovine, Vaslui, Călugăreni etc.); b) în al doilea rând, sub aspect stilistic, genul literar în care este relatată narativa istorică a românilor sugerează o poetică belică. Metafore impregnate cu o puternică semantică războinică, cum ar fi spre exemplu
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
100 și +1); b) neutralii (indivizii care au evaluat fostul regim comunist cu valoarea 0); c) prezentiștii (indivizii care au apreciat negativ fostul regim comunist, adică l-au situat în intervalul dintre -1 și -100). Iată care a fost dinamica temporală a răspunsurilor oferite la această întrebare: Tabel 34. Evoluția opiniei publice românești cu privire la evaluarea fostului regim comunist, N=7.064 Anul Prezentiștii (%) Neutralii (%) Nostalgicii (%) Total (%) 1991 66,9 6,8 26,3 100 1992 55,6 9,0 35,3
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
raportul dintre prezentiști și nostalgici s-a echilibrat progresiv, ajungându-se în anul 2004 la o egalitate aproape perfectă (42% vs. 44%), dar în favoarea nostalgicilor. Tendința observabilă pe termen lung este una de revalorizare a trecutului comunist pe măsură ce ne îndepărtăm temporal de momentul zero al răsturnării regimului comunist. Datele indică o crescândă pozitivare retrospectivă a vechiului regim. În general, aprecierile pozitive la adresa fostului regim comunist (i.e., nostalgia comunistă) tind să crească în amploare odată cu trecerea timpului. Chiar dacă aproape jumătate din respondenți
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
girau moral executarea foștilor dictatori ca măsură necesară pentru închiderea capitolului totalitar din istoria țării. De atunci, opinia publică și-a schimbat radical cursul, în 2009 doar 12 la sută dintre respondenți justificând necesitatea execuției. În paralel, pe măsura îndepărtării temporale de momentul 1989, s-a configurat un tot mai puternic consens în cadrul opiniei publice românești, în 2009, un procent de 73,4 la sută dintre respondenți considerând că soții Ceaușescu nu și-au meritat soarta. Desigur, ca indicator al nostalgiei
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
societății românești, care este deocamdată scindată. Trecerea timpului, alături de incursiuni de cercetare mai puțin pasionale în realitatea trecutului comunist ar putea, mai departe, să deschidă calea unei asumări critice-reflexive a trecutului. Iar într-un viitor mai îndepărtat, la o distanță temporală considerabilă de perioada comunistă, va fi posibilă "normalizarea" trecutului. Până atunci, memoria comunismului va continua să fie împărțită între o narativă elitistă care a dobândit hegemonie interpretativă în sfera publică, a comunismului ca traumă culturală, și o contra- memorie subterană
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
memoriei colective, refractaritatea sa la a se lăsa manipulată de antreprenorii politici ai momentului și forța trecutului de a se impune în prezent chiar și în contra voinței actorilor contemporani. Analiza pe care am derulat-o asupra genezei culturale și dinamicii temporale a memoriei istorice românești autorizează, în primul rând, o concluzie negativă: facțiunile radicale atât ale paradigmei prezentiste (de ex: "teoria tradițiilor inventate", Hobsbawm și Ranger, 1983) cât și ale paradigmei conservatoriste (de ex: "teoria rezistivă a memoriei colective", Shils, 1981
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]