5,974 matches
-
astfel tocmai diferența între regimul politic de pe vremea dramaturgului care oricât de hulit ar fi acum îi oferea întreaga libertate de a râde de toți și de toate, într-un fel de hohot revărsat, și regimul de azi, în care teroarea face de negândit cea mai slabă critică, cel mai mic surâs. De un lucru par să nu-și dea seama comuniștii sau cei ce se denumesc astfel, și anume că râsul lui Caragiale îi țintește și pe ei. Între cele
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
voit incomprehensibil, întrucât "indicibilul" problematicii sale și a modului de reprezentare este susținut și luminat indirect de cugetarea filosofică și de amintitele discipline ale științei despre om. Condiția umană existențială absurdă, singurătatea, alienarea, reificarea și masificarea în societatea de consum, teroarea cotidianului, recuzarea psihologismului și explorarea inconștientului, depozitar al angoaselor și al iraționalului oniric, degradarea funcției de comunicare a limbajului, etc. sunt teme corelate absurdului, investigate filosofic și sociologic și tratate avangardistic în teatru, nu în forma dramatică tradițională, cum au
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
prestigiu din țările din estul Europei, precum Slawomir Mrožek și Vaclav Havel, pentru care absurdul este clar conotat politic. Scrisă în 1964 ca primă tentativă de exprimare prin intermediul teatrului, Există nervi dezvăluie, din acest punct de vedere, un univers al terorii pentru care formula absurdului este cea mai adecvată. Întrucât "eroii trăiesc o zodie a suspiciunii"86, absurdul nu mai surprinde, se poate instala brutal și nu suscită proteste, însă nu din prostie sau din nepăsare, ca la eroii caragialieni, ci
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
mai apar aici drept consecințe ale unui proces treptat și natural de acută dezumanizare agravată într-un secol al științei înrobitoare, al bombei atomice și al seismelor din edificiile credinței în religie sau în rațiune, ci sunt impuse prin mecanismele terorii. Primejdia deportării, magistral redată în piesă prin amara ironie din parabola "gunoierilor", înfometarea, esențializată în cruntul paradox aparent dintr-o replică de tipul "Poate ar trebui nici să nu mâncăm în timpul mesei"88, încarcerarea în propriile case, sugerată prin străvezia
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
acest fel existența în datele concrete, recognoscibilă în ciuda depersonalizării personajelor reduse la simple funcții dramatice. Condiționat de nevoia de supraviețuire, eroul sorescian nu se poate totuși sustrage frământărilor metafizice. Lucid și extrem de abil în manevrele ironice de adaptare la absurdul terorii prin sluj verbal și plecăciune sfidătoare, eroul sfârșește prin a întrevedea mai-răul dintr-un univers fără speranță, în care omul este condamnat la un statut derizoriu: "Sandwich, ăsta sunt eu! Sandwich! Rană pe sare și sare pe rană. Stau cu
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
178, 182, 213, 218, 239, 271, 299 În aceeași serie au mai apărut (selectiv): Analiza povestirii, Jean Michel Adam, Françoise Revaz • Avangardismul românesc, George Bădărău • Caragiale sau vîrsta modernă a literaturii, Alexandru Călinescu • Comicul, Jean Marc Defays • Deimografia. Scenarii ale terorii în proza românească, Cătălin Ghiță • Dor și armonie eminesciană, Leonida Maniu • Eminescu și cultura indiană, Demetrio Marin • Fantasticul în literatură, George Bădărău • Introducere în studiile literare, Dumitru Tucan • Literatură și convertire. Steinhardt, Frossard, Wurmbrand, Adrian Vasile Sabău • Marile curente ale
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
notă informativă, cu privire la conținutul convorbirilor avute. Pe de altă parte și ele erau influențate de mass-media occidentală care scotea În evidență, nu fără o anumită exagerarea, racilele regimului totalitarist. De aceea, se așteptau la tot ce este mai rău, incultură, teroare, barbarism ideologic, ceea ce În parte era adevărat. Eram curioasă să aflu mai multe amănunte despre călătoria lor cu avionul, de circa 36 de ore, cu mai multe escale:Wellington - Sydney - Jakarta - Istanbul București, despre cultura și civilizația neozeelandeză, modul de
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Grand Slam al French Open, Wimbledon și US Open, atrage cei mai mulți jucători de tenis din lume. Concursurile hippy rămân deosebit de gustate de public. Cupa Melbourne (inaugurată În 1896), a fost câștigată În 1930, de celebrul cal Phar Lap, „Red Terror” (Teroarea Roșie), al cărui palmares este excepțional: 51 de curse din care 37 câștigate, ultima fiind la Agua Caliente Handicap, În California. Celebritatea amintirii sale continuă și după dispariție: scheletul său se află În Noua Zeelandă, țara natală, pielea sa Împăiată este
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
S.Negruț, I.Nicolae,, Enciclopedia statelor lumii, p. 230. 366 larg, intrând În contact cu chinezii și indienii, a căror cultură și civilizație i-a influențat puternic. Unii localnici erau cunoscuți ca pirați În evul mediu, precum tobelezii definiți ca „teroarea Molucelor”. Odată cu marile descoperiri geografice din secolele XV XVII, zona arhipelagului indonezian a intrat În sfera de interes europeană (portugheză, spaniolă, olandeză, franceză și britanică), timp de patru secole, până la dobândirea independenței, după cel de-al Doilea Război Mondial, În urma
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
ce nu poate fi trecută cu vederea. John Ronald Reuel Tolkien, „Stăpânul inelelor”. O altă referință pentru reflecția noastră este trilogia de inspirație creștină „Stăpânul inelelor” a lui John Ronald Reuel Tolkien. Autorul ne introduce într-o lume care provoacă teroare și teamă prin evenimentele înspăimântătoare și personajele violente precum arcașii, cavalerii negri și spectrali - armata celui rău, iar de cealaltă parte se află armata binelui, călăuzită de magul Gandalf. Pentru a-și realiza obiectivul, Sauron și un alt personaj negativ
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
această pietate îndoielnică. Represiunea a fost nemiloasă. La Roma și în toată Italia, arestările se numărau cu miile. Titus Livius povestește în De la întemeierea Romei (Ab Urbe condita libri) că execuțiile bărbaților și ale femeilor erau mai numeroase decât încarcerările. Teroarea domnea, așa cum arată o tăbliță de bronz descoperită în Calabria în secolul al XVII-lea. Aceasta amintește de decizia senatorilor: sărbătorirea lui Bachus fără consimțământul lor era o fărădelege pedepsită cu moartea. Trei secole mai târziu, textul respectiv avea să
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
M-atingeți cu o nobilă mînie, Și armele femeii, stropi de apă, nu-mi Păteze-obrajii de bărbat. Strigoaice, M-oi răzbuna pe voi în așa chip, Că-ntrega lume va... Voi face-asemeni lucruri, Care, eu încă nu știu, dar vor fi Teroarea pe pămînt! Voi credeți c-am să plîng; Nu n-am să plîng. Tot dreptul am să plîng, dar inima-asta S-o sparge-n șaptezeci de mii de părți 'Nainte ca să plîng. Nebune,-nnebunesc! (Ies Lear, Gloucester, Kent și Bufonul
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
înnobilează și-i înfrumusețează sufletul și îi oferă un model de imitare în viața sa proprie? Iată întrebări la care trebuie să răspundă literatura noastră de azi. Războiul tinde să exprime drama unei generații. Generația care a copilărit în anii teroarei fasciste. (...) Ca luare de atitudine a unui scriitor din zilele noastre, față de odiosul măcel imperialist, Războiul de Mihu Dragomir are o valoare însemnată. Cred că tradus în limba franceză sau engleză ar avea o mare putere de convingere în lupta
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
emigrînd într-o țară bogată, cu posibilități mai mari. Numărul celor care căutau să se mute în țările cu democrații mai vechi a fost mărit în ultimii ani ai secolului al XX-lea de o invazie de refugiați îngroziți de teroare, încercînd din răsputeri să scape de violență, represiune, teroarea genocidului, "epurare etnică", înfometare și de alte orori cu care s-au confruntat în țările de origine. Presiunilor interne li s-au alăturat și cele externe. Patronii au sperat să angajeze
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
Numărul celor care căutau să se mute în țările cu democrații mai vechi a fost mărit în ultimii ani ai secolului al XX-lea de o invazie de refugiați îngroziți de teroare, încercînd din răsputeri să scape de violență, represiune, teroarea genocidului, "epurare etnică", înfometare și de alte orori cu care s-au confruntat în țările de origine. Presiunilor interne li s-au alăturat și cele externe. Patronii au sperat să angajeze imigranți cu un nivel de plată și condiții de
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
se alăture. Cetățenii animați de considerente umanitare și de un spirit elementar de dreptate nu erau dispuși să-i oblige pe refugiați să rămînă în lagărele în care fuseseră cazați, și nici să-i facă să se confrunte cu mizeria, teroarea și chiar riscul de a fi uciși, dacă ar fi fost expulzați în țările de origine. Confruntate cu presiuni din exterior și din interior, țările democratice au descoperit că granițele lor erau mult mai permeabile decît crezuseră. Pătrunderea ilegală pe
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
a semnat angajamentul cu Securitatea. Totuși, Securitatea a menținut un regim pe care toată lumea l-a urât cel puțin așa credeam pe 22 dec. 1989. Iată ce scria Stelian Tănase, acum câteva zile, în "Ziua": "Toată lumea știa perfect că fără teroare, frică, fără arestări în masă și procese politice, fără delațiuni, regimul s-ar fi prăbușit. Este și motivul pentru care serviciile luaseră o mare amploare.(...) Băsescu, sesizând reacția opiniei publice, de care el depinde totuși, a început să vadă ce
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
postdecembristă, îl numeam pe Vladimir Tismăneanu, deși atunci era foarte tânăr, ca fiind omul în jurul căruia se încheagă școala noastră de politologie. Publicase deja, la noi, șapte cărți: Condamnați la fericire. Experimentul comunist în România (1991), Ghilotina de scrum, Arheologia terorii (1992), Fantoma lui Gheorghiu-Dej, Irepetabilul trecut, Noaptea totalitară (1995) și Balul mascat. Un dialog cu Mircea Mihăieș (1996). Pe d-l Lucian Boia l-am cunoscut la doctoratul colegului Florea Ioncioaia. Aș vrea să amintesc aici câteva dintre cărțile domniei sale
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
jurnal cuprinse în volumul Frica și... alte spaime (1996) oferă un tablou al traiului de zi cu zi din perioada acută a dictaturii ceaușiste, pe care autorul o atacă cu toată înverșunarea ființei îndelung umilite și jignite de minciună și teroare. Stăpânit în viața de zi cu zi, impunându-și în permanență o circumspectă autocenzură, în fapt pierdut în marea de frică ce a dominat și paralizat societatea românească în anii dictaturii comuniste, C. încredințează acestor pagini scrise pentru sertar gânduri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286379_a_287708]
-
La revedere, elefant, București, 1989; Frica și... alte spaime, București, 1996; Moda de toamnă, Râmnicu Sărat, 1999. Repere bibliografice: Florin Manolescu, Titel Constantinescu, „Numărătoarea”, RL, 1970, 13; Nicolae Bârna, „Vacanța cu lebăda”, RL, 1985, 51; Liviu Grăsoiu, Despre frică, spaimă, teroare..., LCF, 1996, 45; Carol Isac, Un jurnal din anii fricii. Viața de zi cu zi în România ceaușistă, „Orient Expres” (Tel Aviv), 1997, 106; Liviu Grăsoiu, Postume, LCF, 2000, 2; Marina Spalas, Cruciada copiilor în viziunea lui Titel Constantinescu, „Radio
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286379_a_287708]
-
literară, 3 februarie 1966. Damșa, Teodor, Biserica Greco-Catolică din România în perspectiva istorică, Editura de Vest, Timișoara, 1994. Dante, F., Storia della Civilta Cattolica (1850-1891), Edizioni Studium, Roma, 1990. De Lamennais, F., Correspondance inedite, vol. II, Paris 1863. Deletant, Denis, Teroarea comunistă în România, Gheorghe Gheorghiu Dej și statutul polițienesc 1948-1965, Editura Polirom, Iași, 2001. Démier, Francis, Istoria politicilor sociale. Europa sec. XIX-XX, Institutul European, Iași, 1998. Denzinger, H., Enchiridion Symbolorum, EDB, Bologna, 1995. De Rosa, G., Luigi Sturzo: La Croce
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
precis după Primul Război Mondial, când s-a inagurat "societatea de masă", când rolul și locul individului în gestionarea problemelor statului s-au schimbat radical. Beneficiarii mutațiilor produse în spațiul social au fost în primul rând regimurile totalitare, care prin teroare și propagandă construiau valorile unui pretins viitor, total diferit de trecutul decadent (Mioara Anton, Propagandă și război. Campania din Est 1941-1944, Editura Tritonic, București, 2007, p. 16, Jean-Marie Domenach, Propaganda politică, traducere de Dana Lungu, Dan Lungu, Editura Institutul European
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Mihai Lostun, op. cit., p. 131. 289 Ibidem. 290 Nechita Runcan, Relațiile României cu Vaticanul în perioada interbelică, Ex Ponto, Constanța, 2004, p. 180. 291 Sentinela catolică, nr. 4, 1925, p. 1. 292 Mihai Lăstun, op. cit., p. 162. 293 Denis Deletant, Teroarea comunistă în România, Gheorghe Gheorghiu Dej și statutul polițienesc 1948-1965, Editura Polirom, Iași, 2001, p. 79. 294 H. Stehle, Eastern Politics of the Vatican, 1917-1979, tradusă de Sanda Smith, Ohio University Press, 1981, p. 265. 295 Iulian Munteanu Ghercă, "Biserica
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
registrul tematic național. Poetul - profet și tribun - aduce cauza românească în fața instanțelor pământene și divine, ceartă, în poemul Între Volga și Mississippi, hedonismul, inerția și nepăsarea Occidentului față de tragedia Estului, imploră grația dumnezeiască în Psalmii revelator intitulați „psalmi românești”, evocă teroarea roșie și întreține din depărtare focul vindicativ și justițiar, lansând chemări la răscoală și așteptând ceasul mântuirii. Întru realizarea acesteia, poetul convoacă figuri emblematice ale eroismului și jertfei naționale: Mihai Viteazul, Horia și Cloșca, Avram Iancu, Andrei Mureșanu și, la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
de toate culorile și mărimile. Distopiile Desperado sunt: politice (cel mai accesibile și evidente câtă vreme a existat Cortina de Fier), științifico-fantastice (coșmarul tehnicii, spre deosebire de idealul SF), moral-filozofice (natura umană, violența adolescenților), apocaliptice (apocalipsa atomică), îmbătrânirea, criza civilizației (moartea viitorului). Teroarea imaginată de distopiile Desperado are și un rol pozitiv: ea reabilitează hidosul într-o manieră mai concretă decât o făcea T.S. Eliot prin estetica urâtului în 1922. Autorul imaginează orori cu frenezie, se lasă prins de propria imaginație, iar mesajul
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]