KorAP: Find »[drukola/base=verb & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...233 234 235 ...639 >

15,959 matches

Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804

exemplul (15) se exprimă proprietatea referentului din poziția subiectului de a percepe stimulii vizuali, în timp ce în exemplul (16) percepția este atribuită unui referent nelexicalizat (asimilat locutorului), iar referentul din poziția subiectului este, de fapt, obiectul percepției. Percepția exprimată de un verb ca a arăta este inerent evaluativă: (15) Andrei vede bine. (16) Andrei arată bine. 4.3. Verbele de percepție intențională Verbele prototipice care conțin în matricea semantică trăsătura [+Intențional] sunt: (17) a privi "a-și îndrepta ochii, privirea spre cineva

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
16) percepția este atribuită unui referent nelexicalizat (asimilat locutorului), iar referentul din poziția subiectului este, de fapt, obiectul percepției. Percepția exprimată de un verb ca a arăta este inerent evaluativă: (15) Andrei vede bine. (16) Andrei arată bine. 4.3. Verbele de percepție intențională Verbele prototipice care conțin în matricea semantică trăsătura [+Intențional] sunt: (17) a privi "a-și îndrepta ochii, privirea spre cineva sau ceva pentru a vedea"; (18) a se uita "a-și îndrepta privirea spre cineva sau ceva

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
unui referent nelexicalizat (asimilat locutorului), iar referentul din poziția subiectului este, de fapt, obiectul percepției. Percepția exprimată de un verb ca a arăta este inerent evaluativă: (15) Andrei vede bine. (16) Andrei arată bine. 4.3. Verbele de percepție intențională Verbele prototipice care conțin în matricea semantică trăsătura [+Intențional] sunt: (17) a privi "a-și îndrepta ochii, privirea spre cineva sau ceva pentru a vedea"; (18) a se uita "a-și îndrepta privirea spre cineva sau ceva pentru a vedea, a

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
cu un lucru sau cu o suprafață"; (22) a gusta "a lua puțin dintr-o mâncare sau dintr-o băutură spre a le afla gustul". Toate aceste unități lexicale exprimă activități controlate, orientate în direcția "obținerii" unor percepții. În cazul verbelor a privi, a se uita, a asculta 21, a mirosi 3, a gusta, componenta direcțională a sensului este prezentă în definiție prin trăsătura semantică [+Mișcare controlată]: a-și îndrepta (ochii), a-și încorda (auzul), a-și apropia (nasul), a lua

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
dintr-o mâncare). Scopul proceselor voluntare de acest tip apare specificat în definiție: "pentru a vedea", "pentru a percepe un miros", "pentru a percepe un sunet", "spre a le afla gustul". Componenta finală "pentru/spre a percepe" este trăsătura comună verbelor din această clasă. Definiția verbului a atinge este formulată diferit de a celorlalte verbe: verbul este definit prin perifraza "a lua contact direct", la care se adaugă o indicație de mod, "superficial, ușor, sau în treacăt", nespecificându-se scopul cu

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
voluntare de acest tip apare specificat în definiție: "pentru a vedea", "pentru a percepe un miros", "pentru a percepe un sunet", "spre a le afla gustul". Componenta finală "pentru/spre a percepe" este trăsătura comună verbelor din această clasă. Definiția verbului a atinge este formulată diferit de a celorlalte verbe: verbul este definit prin perifraza "a lua contact direct", la care se adaugă o indicație de mod, "superficial, ușor, sau în treacăt", nespecificându-se scopul cu care se desfășoară o astfel

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
a vedea", "pentru a percepe un miros", "pentru a percepe un sunet", "spre a le afla gustul". Componenta finală "pentru/spre a percepe" este trăsătura comună verbelor din această clasă. Definiția verbului a atinge este formulată diferit de a celorlalte verbe: verbul este definit prin perifraza "a lua contact direct", la care se adaugă o indicație de mod, "superficial, ușor, sau în treacăt", nespecificându-se scopul cu care se desfășoară o astfel de acțiune. Verbul a atinge poate desemna în română

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
vedea", "pentru a percepe un miros", "pentru a percepe un sunet", "spre a le afla gustul". Componenta finală "pentru/spre a percepe" este trăsătura comună verbelor din această clasă. Definiția verbului a atinge este formulată diferit de a celorlalte verbe: verbul este definit prin perifraza "a lua contact direct", la care se adaugă o indicație de mod, "superficial, ușor, sau în treacăt", nespecificându-se scopul cu care se desfășoară o astfel de acțiune. Verbul a atinge poate desemna în română atât

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
este formulată diferit de a celorlalte verbe: verbul este definit prin perifraza "a lua contact direct", la care se adaugă o indicație de mod, "superficial, ușor, sau în treacăt", nespecificându-se scopul cu care se desfășoară o astfel de acțiune. Verbul a atinge poate desemna în română atât acțiuni controlate (L-am atins pe umăr ca să îl fac atent), cât și acțiuni involuntare (L-am atins fără să vreau). 5. Goluri lexicale în paradigmele verbelor de percepție Prin gol lexical (engl.

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
se desfășoară o astfel de acțiune. Verbul a atinge poate desemna în română atât acțiuni controlate (L-am atins pe umăr ca să îl fac atent), cât și acțiuni involuntare (L-am atins fără să vreau). 5. Goluri lexicale în paradigmele verbelor de percepție Prin gol lexical (engl. lexical gap) ne referim la imposibilitatea unei limbi de a exprima un anumit concept printr-un lexem distinct, și nu printr-o parafrază sau printr-o construcție echivalentă semantic. Cruse (2006: 93) atrage atenția

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
acelei limbi. Golurile lexicale dintr-un anumit câmp lexico-semantic se evidențiază prin analize contrastive între mai multe limbi, opunând sisteme lexicale organizate diferit în ceea ce privește prezența/absența termenilor care lexicalizează un concept comun. Engleza 23 dispune de o paradigmă completă a verbelor de percepție, pe care o ilustrăm mai jos: Activity 24 Experience Phenomenon-based Peter was looking/looked at the birds. Peter saw the birds. Peter looked happy. Peter was listening/listened to the radio. Peter heard the radio. Peter sounded sad

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
of garlic. Din repartizarea modalităților de percepție și a realizărilor lexicale corespunzătoare, se observă că numai câmpul lexico-semantic auditiv exprimă diferit cele trei tipuri de percepții în raport cu trăsăturile semantice menționate anterior (vezi supra, 3), percepția auditivă nonintențională se exprimă prin verbul hear, cea intențională, prin verbul listen, și cea evidențială, prin verbul sound. Percepția vizuală intențională și cea evidențială se exprimă prin același verb, look (în tipare sintactice diferite), iar percepția nonintențională, prin verbul see. Fiecare dintre celelalte trei modalități de

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
de percepție și a realizărilor lexicale corespunzătoare, se observă că numai câmpul lexico-semantic auditiv exprimă diferit cele trei tipuri de percepții în raport cu trăsăturile semantice menționate anterior (vezi supra, 3), percepția auditivă nonintențională se exprimă prin verbul hear, cea intențională, prin verbul listen, și cea evidențială, prin verbul sound. Percepția vizuală intențională și cea evidențială se exprimă prin același verb, look (în tipare sintactice diferite), iar percepția nonintențională, prin verbul see. Fiecare dintre celelalte trei modalități de percepție (tactilă, gustativă, olfactivă) "dispune

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
corespunzătoare, se observă că numai câmpul lexico-semantic auditiv exprimă diferit cele trei tipuri de percepții în raport cu trăsăturile semantice menționate anterior (vezi supra, 3), percepția auditivă nonintențională se exprimă prin verbul hear, cea intențională, prin verbul listen, și cea evidențială, prin verbul sound. Percepția vizuală intențională și cea evidențială se exprimă prin același verb, look (în tipare sintactice diferite), iar percepția nonintențională, prin verbul see. Fiecare dintre celelalte trei modalități de percepție (tactilă, gustativă, olfactivă) "dispune" de un verb comun care, în

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
tipuri de percepții în raport cu trăsăturile semantice menționate anterior (vezi supra, 3), percepția auditivă nonintențională se exprimă prin verbul hear, cea intențională, prin verbul listen, și cea evidențială, prin verbul sound. Percepția vizuală intențională și cea evidențială se exprimă prin același verb, look (în tipare sintactice diferite), iar percepția nonintențională, prin verbul see. Fiecare dintre celelalte trei modalități de percepție (tactilă, gustativă, olfactivă) "dispune" de un verb comun care, în structuri sintactice diferite, exprimă opoziția percepție nonintențională - percepție intențională - percepție evidențială. Modalitatea

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
3), percepția auditivă nonintențională se exprimă prin verbul hear, cea intențională, prin verbul listen, și cea evidențială, prin verbul sound. Percepția vizuală intențională și cea evidențială se exprimă prin același verb, look (în tipare sintactice diferite), iar percepția nonintențională, prin verbul see. Fiecare dintre celelalte trei modalități de percepție (tactilă, gustativă, olfactivă) "dispune" de un verb comun care, în structuri sintactice diferite, exprimă opoziția percepție nonintențională - percepție intențională - percepție evidențială. Modalitatea de percepție Nonintențională Intențională Evidențială (Aparentă) Vizuală Tinerii văd bine

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
cea evidențială, prin verbul sound. Percepția vizuală intențională și cea evidențială se exprimă prin același verb, look (în tipare sintactice diferite), iar percepția nonintențională, prin verbul see. Fiecare dintre celelalte trei modalități de percepție (tactilă, gustativă, olfactivă) "dispune" de un verb comun care, în structuri sintactice diferite, exprimă opoziția percepție nonintențională - percepție intențională - percepție evidențială. Modalitatea de percepție Nonintențională Intențională Evidențială (Aparentă) Vizuală Tinerii văd bine. M-am uitat la un film. Privește munții. Vedem filmul la cinema. Andrei arată obosit

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
opoziție cu engleza, în română 25 anumite tipuri de percepții nu se pot exprima printr-un lexem distinct, ci printr-o parafrază cu structura [a avea/a simți + substantiv abstract care denotă o proprietate/o senzație fizică]. De asemenea, sunt verbe care, printr-o recategorizare semantică pot exprima simultan două tipuri de percepție. Funcționează astfel verbul a vedea, care poate reda atât percepția nointențională, cât și percepția intențională, prin selecția unor compliniri nominale cu proprietăți semantice interne diferite. Trei tipuri distincte

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
un lexem distinct, ci printr-o parafrază cu structura [a avea/a simți + substantiv abstract care denotă o proprietate/o senzație fizică]. De asemenea, sunt verbe care, printr-o recategorizare semantică pot exprima simultan două tipuri de percepție. Funcționează astfel verbul a vedea, care poate reda atât percepția nointențională, cât și percepția intențională, prin selecția unor compliniri nominale cu proprietăți semantice interne diferite. Trei tipuri distincte de percepție nonintențională - tactilă, olfactivă și gustativă - pot fi exprimate prin structuri care conțin verbul

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
verbul a vedea, care poate reda atât percepția nointențională, cât și percepția intențională, prin selecția unor compliniri nominale cu proprietăți semantice interne diferite. Trei tipuri distincte de percepție nonintențională - tactilă, olfactivă și gustativă - pot fi exprimate prin structuri care conțin verbul neutru senzorial a simți, urmat de un substantiv abstract care codifică o proprietate fizică 26. Această "limitare" în folosirea verbului a simți doar pentru cele trei tipuri de percepție fizică poate fi pusă în legătură cu natura lor chimică. Paradigma verbelor de

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
semantice interne diferite. Trei tipuri distincte de percepție nonintențională - tactilă, olfactivă și gustativă - pot fi exprimate prin structuri care conțin verbul neutru senzorial a simți, urmat de un substantiv abstract care codifică o proprietate fizică 26. Această "limitare" în folosirea verbului a simți doar pentru cele trei tipuri de percepție fizică poate fi pusă în legătură cu natura lor chimică. Paradigma verbelor de percepție aparentă/evidențială este incompletă, lipsind unitățile care să exprime percepția gustativă și percepția tactilă. 6. Concluzii Din ilustrarea comparativă

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
conțin verbul neutru senzorial a simți, urmat de un substantiv abstract care codifică o proprietate fizică 26. Această "limitare" în folosirea verbului a simți doar pentru cele trei tipuri de percepție fizică poate fi pusă în legătură cu natura lor chimică. Paradigma verbelor de percepție aparentă/evidențială este incompletă, lipsind unitățile care să exprime percepția gustativă și percepția tactilă. 6. Concluzii Din ilustrarea comparativă a exprimării modalităților de percepție în română și în engleză, prin includerea în comparație doar a lexemelor prototipice, se

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
tactilă. 6. Concluzii Din ilustrarea comparativă a exprimării modalităților de percepție în română și în engleză, prin includerea în comparație doar a lexemelor prototipice, se observă asimetria dintre realizarea lexicală a unor concepte comune în limbi diferite. Paradigma lexicală a verbelor de percepție din limba română este incompletă, golurile lexicale fiind "ocupate" prin mijloace compoziționale. Exprimarea anumitor tipuri de percepție se realizează prin structuri cu verbul a avea sau cu verbul senzorial neutru a simți și nominalul abstract care trimite la

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
observă asimetria dintre realizarea lexicală a unor concepte comune în limbi diferite. Paradigma lexicală a verbelor de percepție din limba română este incompletă, golurile lexicale fiind "ocupate" prin mijloace compoziționale. Exprimarea anumitor tipuri de percepție se realizează prin structuri cu verbul a avea sau cu verbul senzorial neutru a simți și nominalul abstract care trimite la proprietatea perceptuală respectivă (gust, miros, formă, calitate a formei - asprime, netezime etc.). CAPITOLUL 2 STRUCTURA INTERNĂ A VERBELOR DE PERCEPȚIE 1. Introducere În raport cu alte clase

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
a unor concepte comune în limbi diferite. Paradigma lexicală a verbelor de percepție din limba română este incompletă, golurile lexicale fiind "ocupate" prin mijloace compoziționale. Exprimarea anumitor tipuri de percepție se realizează prin structuri cu verbul a avea sau cu verbul senzorial neutru a simți și nominalul abstract care trimite la proprietatea perceptuală respectivă (gust, miros, formă, calitate a formei - asprime, netezime etc.). CAPITOLUL 2 STRUCTURA INTERNĂ A VERBELOR DE PERCEPȚIE 1. Introducere În raport cu alte clase de cuvinte, verbul se distinge

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]