6,247 matches
-
toți. Și nu avea trebuință să-I facă cineva măturisiri despre nici un om, fiindcă El însuși știa ce este în om" (motivele și superstițiile care ne fac să credem în minuni). Citatul acesta exclude total credința în miracolele supranaturale. Așa-zisele miracole sînt simboluri ale vindecărilor psihice care implică meritul "facerii unei minuni". Prin cuvîntul și exemplul său, "Iisus îi vindecă "pe cei al căror suflet șchioapăta", oameni a căror privire interioară "era oarbă" sau a căror judecată "era surdă". El
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
existente anterior, spre exemplu o stare încordată a fost concretizată ; ; de etniile și națiunile care s-au redescoperit după căderea comunismului în Europa Centrală și de Est. Noua etapă, post Război Rece, este caracterizată de problema securității sau mai bine zis a lipsei unui cadru european al securității. O importanță covârșitoare o are faptul că „...majoritatea evenimentelor generatoare de instabilitate și insecuritate au avut loc în spațiul european sau în proximitatea acestuia: prăbușirea sistemelor comuniste, îngustarea sferei de influență și dezmembrarea
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
în relațiile diplomatice cu Marile Puteri. Presa europeană făcuse câteva aluzii la posibilitatea dublei alegeri. Încă înainte de alegeri Boul le considera ilegale, dar având în vedere atitudinea celorlalte puteri, acesta îl sfătuia pe Ali Pașa să „închidă ochii cu privire la așa-zisele ilegalități (...) și să evite convocarea unei reuniuni a conferinței care le-ar fi defavorabilă”. Supărarea Austriei a fost atât de mare încât consulul austriac a fost singurul dintre reprezentanții europeni care nu au fost la palat să îl salute pe
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
le sistematizez. Într-adevăr și mai departe mă voi apleca asupra acestui fapt -, cercetările mele fiind amplu mediatizate, am avut ocazia să întâlnesc o mulțime de potlogari cu practici îndoielnice, dar și jurnaliști onești, de o deontologie scrupuloasă. Acestea fiind zise, însăși situația interviului, în funcție de forma de presă și de aranjarea titlurilor sau imaginilor, poate induce derive senzaționaliste ale căror victime dezgustate sunt adesea și jurnaliștii înșiși. Titlurile și intertitlurile, iconografia, coperta unei reviste pot deforma fondul unui articol, împingând spre
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de peste Atlantic (adesea rezumate la "toleranță zero" și la locuțiunea atât de utilă și grăitoare de "criminalizare a sărăciei"). Subterfugiile pretențioase folosite în Franța pentru a critica evaluarea practicilor, programelor și politicilor de prevenire sau de reprimare în numele unei așa-zise lipse de conștiință critică a celor care practică acest tip de evaluare sunt uneori peste poate de agasante prin caracterul lor patriotard. Astfel, chiar când a avut loc prima conferință mondială a societăților de criminologie, desfășurată la Paris în 2004
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
6, r. 28 30 : „o ceapă, un usturoi ș-o bucată de mămăligă rece din poliță sunt destul pentru o nevastă tânără ca tine” privarea de la alimentele „mai bune” pe care o impune soacra nurorii are ca scop o așa zisă economisire, inutilă de fapt; această afirmație nu face decât să-i sublinieze avariția ; Textele suport sunt cele din ediția de Opere, apărută la Editura Minerva, București, 1970, sub îngrijirea lui Iorgu Iordan și a Elisabetei Brâncuși. Constatând varietatea și irepetabilitatea
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
un sat fără câni se plimbă mișeii fără băț!”nepedepsirea încălcării legii atrage după sine și alte nedreptăți; r. 25 26 : „a lua pânea din gura fiilor și a o arunca cânilor.” - din nou o aluzie biblică, ce exprimă așa-zisele sacrificii făcute irațional, sau ca gesturi gratuite, nu întotdeauna atât de bine intenționate; r. 27 : „Cred că-i destul o măciucă la un car de oale” în cazul unei structuri instabile, chiar și o acțiune infimă poate avea consecințe dăunătoare
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
corectarea acestora și numai după aceea se va face tratamentul chirurgical;- când tulburările funcționale sunt independente de afecțiunea care cere intervenția de urgență, se va corecta tulburarea funcțională până la limitele care permit intervenția chirurgicală. De obicei este vorba de așa-zisul șoc cronic, a cărui corectare completă ar cere un timp prea lung, punând în pericol viața bolnavului. În același articol menționat, prof. Țurai consideră că explorările funcționale în chirurgia de urgență trebuie să respecte anumite reguli. 1. Diagnosticul precoce își
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
catehumenilor. - „frângerea pâinii și rugăciuni” - este ceea ce se va numi, mai târziu, Liturghia Euharistică sau a credincioșilor. Sfânta Liturghie În primele veacuri creștine La mijlocul sec. II, Sfântul Iustin Martirul și Filozoful descrie astfel Liturghia primelor trei secole: „În așa-zisa zi a soarelui (duminica ), se face adunarea tuturor celor ce trăiesc la orașe sau la sate și se citesc memoriile apostolilor (Evangheliile) sau scrierile profeților (Vechiul Testament), câtă vreme Îngăduie timpul. Apoi, după ce cititorul Încetează, Întâistătătorul (episcopul sau preotul) ține un
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mihail Iustin Mitrea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92309]
-
au stabilit chiar formule fixe ale slujbei individualizându-se tradiții liturgice. Între acestea s-au impus cele specifice principalelor centre creștine: Ierusalim, Antiohia, Cezareea Capadociei, Alexandria, Roma. Cartea a opta din Constituțiile Apostolice (sfârșitul secolului al IV-lea) cuprinde așa- zisa Liturghie clementină, În care ni s-a păstrat cea mai extinsă și clară anafora din primele secole creștine. După partea cosmologică, antropologică, istorică și hristologică a rugăciunii euharistice, urmează anamneza unde sunt Încadrate și cuvintele de instituire, care nu sunt
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mihail Iustin Mitrea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92309]
-
o abilitate înnăscută de a generaliza (umbre de-ale lui Chomsky din nou?). Funcția profesorului este să capteze atenția spre un caz concret special care ascunde (și, sperăm, în cele din urmă arată) nucleul dificultății conceptuale. Odată am folosit așa-zisa metodă Moore într-o grupă de elită în algebra liniară cu aproximativ 15 studenți. În prima zi de curs am înmânat fiecărui student un set de 19 pagini capsate și le-am spus că țin în mâini cursul. Acele 19
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
mai bună deschidere alveolară ce mărește suprafața de contact alveolocapilară. Dinamica respirației în efortul submaximal comportă: Faza de angrenare în efort cu o ascendență rapidă inițială și una mai lentă către sfârșit (15-20 s); Faza de stabilitate (solicitate fizică propriu zisă) în care ventilația se menține la un nivel de echilibru față de necesități; Faza de revenire, în care curba ventilației are un aspect descendent, dar ca formă de desfășurare este mai lentă (Drăgan, 1994). Amplitudinea respiratorie: Este în raport cu frecvența respiratorie; Crește
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
a reduce această anxietate și pentru a determina persoana nou-venită să se simtă în siguranță, cu atât mai repede se va acomoda aceasta și va fi motivată să facă o treabă bună. O companie din California a alcătuit o așa-zisă listă cu „necesități”. În realitate, ea conținea lucruri pe care un angajat nou trebuia să le știe pentru a putea lucra cum trebuie, pentru a se înțelege cu oamenii și a ști ce să facă din prima zi în care
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
fețe [nr. 1 și nr. 2 aparțin foii dinspre exterior (FI) iar nr. 3 și nr. 4 aparțin foii dinspre interior (FII)]. Pentru a face geamul cât mai bun izolator unele dintre aceste fete se „vopsesc” cu substanțe speciale (așa-zisele suprafețe cu emisivitate scăzută). De exemplu, pentru ferestrele fixe cu 2 foi, coeficienții de transfer termic variază Între 1,67 W/(m2 - K) [fereastră cu emisivitatea 0,05 pe fața 2 sau 3, distanțier de 12,7 mm, spațiul interfoi
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Doina-Cătălina COZARIUCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93119]
-
sau reducerea forțelor ce descresc viteza de deplasare a sprinterului, se realizează în primul rând prin modalitatea de luare a contactului cu solul, nu prea departe față de proiecția centrului de masă al corpului, în al doilea rând printr-o așa zisă mișcare de agățare-tracțiune a părții anterioare („pingea”) a tălpii, în momentul luării contactului cu solul și în al treilea rând prin amplificarea forțelor verticale de propulsie. Toate acestea contribuie la mărirea vitezei de deplasare a alergătorului, printr-un traseu sinusoidal
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
conform opiniei lui l. Mendoza și Schollborn, în 1992, diferența constă în formularea ”accelerare și atingerea vitezei maxime”. Aceeași autoare îl citează pe Seagrave, L. (1996) care a „identificat” 9 componente, dintre care numai 6 se încadrează în structura propriu zisă și anume: - startul - timpul de reacție și aplicarea forței pe primii pași de alergare; - accelerația pură - faza accelerației, care face legătura între start și faza de tranziție (primii 8 - 10 pași) - tranziția, durează 8 pași și completează faza accelerației pure
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
de spectacole „deșănțate” ale Vestului, dar până atunci ele erau criticate fără măcar a fi văzute. Absolut surprinzător este schimbul de replici între repor terița plină de ifose (Liliana Tomescu) și Kid (Radu Beligan) ; reporter : „Ce părere aveți despre așa- zisul realism socialist ? Comuniștii pretind că...”. Kid deschide un dicționar și citește cu glas tare : „Roșiii lucrează la comandă. Dacă un scriitor de dincolo de cortină refuză să scrie pe tema impusă de editor, e ridicat noaptea din sînul familiei și aruncat
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
trupelor Pactului de la Varșovia. Mihai Viteazul s-a ferit să ridice gloatele la luptă. Înaintea atacării Transilvaniei, el a instigat cu cinism, prin agenții săi, populația română la răscoală, după care, odată instalat la Alba Iulia, a înăbușit cu cruzime zisa răscoală. În Țara Românească a legat țăranii de moșiile boierești prin legea „Așezământului lui Mihai”, legarea de glie. Masele largi românești din Ardeal și Moldova n- au cunoscut vreo îmbunătățire semnificativă a stării lor în timpul domniei lui Mihai - dimpotrivă, dările
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
mari fiind luminate doar străzile principale. Ceaușescu lansează programe - consfințite prin legi - îndreptate direct împotriva populației. „Trebuie să reducem radical numărul de sate, de la circa 13.000 în prezent, la 5.000, cel mult 6.000.” Astfel a început așa-zisa sistematizare rurală, pe 3- 4 martie 1988, operațiune care presupunea raderea satelor de pe fața pământului și împingerea țăranilor într-un soi de rezervații pseudourbane, numite centre agroindustriale. Sistematizarea satelor venea după distrugerea cartierului Uranus din Capitală, 40.000 de bucureșteni
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
exhiba cugetări tipice apparatcikului român : să ne plecăm în fața înțelepciunii poporului, care de mii de ani bea apă din Dunăre și cunoaște leacuri naturale care fac de râs medicina. Intelectualii nu au decât să se adape din această înțelepciune. Altfel, zișii intelectuali, reprezentați de doctor, nu se pricep cu adevărat la nimic, sunt niște paraziți. Muncitorul este un soi de divinitate, dacă n- o iei tot timpul în serios, comiți o blasfemie. Conducătorul „vasului amiral”, „cârmaciul” de partid - un impostor. Teribilă
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Printre săteni nu există personaje pozitive. Toți sunt ascunși, alunecoși, reci, nesinceri. Tânărul milițian al satului e un tembel care îi trăgea clopotele Anei Draga, dar după moartea ei nu face absolut nimic ca să afle ce s-a întâmplat. Așa-zisul ei logodnic, soldat în termen, e un om fără inimă. În premieră absolută, oamenii Partidului nu intervin salvator - dimpotrivă, mușamalizează totul. E posibil, e reprezentativ, e realist așa ceva în societatea noastră socialistă, tovarăși ? Da, răspunde sec și zgrunțuros filmul lui
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Bachus (1984) sau Miliția în sacou alb Realismul socialist în cinema este un generator de lumi artificiale, având slabe legături cu realitatea. Problema lui etico- estetică este că pretinde, spre deosebire de fantastic sau SF, alte generatoare de universuri artificiale, a reprezenta zisa realitate. Contractul de ficțiune încheiat corect între creatorul și consumatorul de film sună așa : „Ceea ce vei vedea nu este realitatea lumii de zi cu zi în care trăiești. Este o închipuire ; intră în ea, dacă vrei, și poate vei găsi
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
baro receptor și chemoreceptor (sau chiar ale răspunsului ischemic central). 13.3. Controlul de durată al presiunii arteriale Controlul rapid al presiunii arteriale se realizează în special prin reflex baroreceptor, care este mai sensibil față de modificări decât față de valoarea propriu zisă a presiunii arteriale și se resetează rapid. In general orice mecanisme nervoase de control presional sunt eficace pe termen scurt și mediu. Pe termen mediu și mai ales lung presiunea arterială este reglată prin controlul lichidelor corpului, mecanismele efectoare principale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Controlul microcirculației de către sistemul nervos vegetativ Arterele prezintă la nivelul adventicei un plex “perivascular” (mai slab reprezentat în peretele venos), format din fibre subțiri ne mielinizate, cu numeroase varicozități, sediul eliberării de neuro-transmițători. Cu toate că nu există o membrană post-sinaptică propriu zisă (bine delimitată, specializată) în cazul acestei joncțiuni neuro-efectoare, termenul de sinapsă și cele derivate sunt folosite în descrierea controlului nervos al mușchiului neted vascular la acest nivel. Fibrele menționate sunt terminații axonale ale neuronilor simpatici cu corpul celular plasat în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
și sângele din capilarele pulmonare, prin “bariera alveolo-capilară”; transportul gazelor respiratorii de câtre sângele circulant ; transferul de gaze respiratorii între capilarele sistemice și celule; respirația celulară, adică utilizarea oxigenului de către celule și producera de bioxid de carbon de către acestea. Așa-zisul aparat respirator asigură, în mod pasiv, numai primele două procese, adică ventilația și schimbul de gaze la nivel alveolar. 18. Ventilația alveolară Mecanica ventilației se referă la forțele care intervin în menținerea plămânilor solidarizați de cutia toracică și mișcarea acesteia
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]