60,397 matches
-
spune ceea ce cred eu de fapt despre c]s]toria ta. Aceast] cunoaștere este o cunoaștere relevant] pentru situația dat]. Dar ne d]m seama imediat c] ceea ce conteaz] aici trebuie s] conteze în același fel în oricare alt] situație; pornind de la cazul inițial, descoperim un principiu moral prin inducție intuitiv]. Ross susținea c] principiile pe care ajungem s] le cunoaștem sunt evidente prin ele însele pentru noi, dar pentru el această înseamn] doar c] nu este nevoie de nimic mai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
decât o modalitate complicat] de a spune c] atitudinea corect] din punct de vedere moral este aceea aprobat] de c]tre o persoan] complet rațional]. S-ar putea spune c] ne-am îndep]rtat de ideea simpl] de la care am pornit, dar acesta este lucrul cel mai apropiat de acea idee inițial] care poate fi adev]rât]. Este încurajator faptul c], ad]ugând modific]ri subiectivismului etic pentru a-l face corespunz]tor, acesta a c]p]țâț un caracter mai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
forme ale descriptivismului, în feluri diferite, sunt destinate c]derii în relativism. Deși relativismul are suporterii lui (printre aceștia, ni se spune adesea, majoritatea tinerilor dintre studenții americani - deși este o exagerare), nu este ceea ce descriptiviștii încearc] s] stabileasc]. Aceștia pornesc cu scopul de a ar]ta mai degrab] c] poate exista cercetare moral] rațional], concluzii maleabile la care trebuie s] consimțim pe bun] dreptate. Naturalismul cade în relativism în felul urm]tor. Dac] sensurile cuvintelor morale sunt explicate în termeni
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
logice pe care le realizeaz] între credințe care cer justificare și credințe care nu au nevoie de justificare. S] lu]m un exemplu. S] presupunem c] John crede c] nu este bine s]-l ucid] pe vecinul lui pe nedrept, pornind de la principiul c] este greșit s] ucizi o persoan] pe nedrept, si de la credință c] vecinul lui este o persoan]. Ceea ce s-a oferit este o justificare fundaționalist] pentru acest fragment al sistemului de credințe al lui John. Oamenii au
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
măi degrab] decât creația special] a unui Dumnezeu bun, dup] chipul s]u, în cea de-a șasea zi. Din fericire, progresele înregistrate în ultimii ani în domeniul științei biologice ne permit s] d]m un contur intuițiilor noastre. S] pornim deci din acest punct. Noile revendic]ri științifice sunt simple. Știm, în prezent, c] în ciuda unui proces evoluționist centrat pe lupta pentru existent], organismele nu se g]sesc într-o stare conținu] de conflict, pe poziție de atac sau de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o capacitate neexercitat]) este doar capacitatea de a acționa astfel dac] situațiile din trecut ar fi fost altele decât au fost de fapt dac] mi-aș fi exercitat aceast] capacitate. Dac], cu anumite prilejuri, m-aș fi purtat diferit atunci, pornind de la ipoteza potrivit c]reia determinismul este adev]rât, trecutul ar fi fost diferit. O a doua strategie compatibilist] a fost aceea de a l]să deoparte analizele ipotetice ale unor afirmații de tipul „ea ar fi putut face altfel
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
analiz] ipotetic] sofisticat] ar putea fi suplimentat] cu explicația condițiilor prohibitive (Young, 1979; Dennett, 1984.) iii. Câteva tentative contemporane de a reorientă dezbaterea Într-o contribuție contemporan] celebr] la aceast] dezbatere, Peter Strawson susține c] atitudinile și comportamentele noastre interpersonale pornesc de la ideea c] oamenii (maturi) sunt liberi și sunt responsabili pentru acțiunile lor (Strawson, 1962). El argumenteaz] c], într-o foarte mare m]sur], reacțiile și sentimentele noastre personale depind de (sau presupun) convingerile noastre privind atitudinile și intuițiile altora
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
despre identitate readuce în prim plan chestiunea clasificării teoriilor. Horațiu Rusu părăsește clasificarea îndeobște utilizată, care împarte teoriile în invenționiste și primordialiste, după accentul pus pe istoricismul comunităților omenești sau pe stratul de perenitate. Autorul optează pentru o diviziune care pornește de la strategiile cunoașterii, convins fiind că nucleul oricărei atitudini este dat de experierea cunoscătoare. Or trăsătura dintâi a oricărui act de experiere este deconstrucția și reconstrucția întregului câmp experiențial. Este evident, așadar, că trebuie să distingem între teoriile care operează
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
este determinată în primul rând de "o legătură psihologică ce unește și diferențiază oamenii", de sentimentul înrudirii ancestrale (Connor, 1994:197). 3.4. Perspectiva constructivistă Concepțiile constructiviste, dominante în prezent, apar ca reacție la teoriile precedente care-și derivă explicațiile pornind de la asumpția existenței unor stări finale și la limitările impuse astfel actorilor sociali. Accentul este mutat de pe suprastructură (esențe) pe actorul social și pe abilitățile sau potențele lui acționale. Răspunsul la întrebarea "cine suntem?" nu trebuie să fie neapărat o
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Blaga le identifică în cultura populară românească sunt: Miorița, Meșterul Manole, legenda pământului transparent, grâul cristoforic, cerul megieș, slujba vântului 35. Perspectiva sofianică se regăsește în orice creație imaginară sau reală care poartă semnificația unui "torent de transfigurare a transcendentului, pornită de sus în jos" (Blaga, 1936:126). Dragostea de pitoresc reiese din estetica vieții cotidiene. "Dragostea de pitoresc a răsăriteanului este aceea a unui om care, solidar cu natura, vrea o îmbogățire și o întrecere debordantă a ei printr-o
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
obîrșia nobiliară, dar într-un răspăr niciodată ogoit, tras din același sînge orgolios a practicat o boemă care nu era numai una mondenă, în vogă la început de secol, ci și în spirit, în felul de a judeca artistic lumea. Pornind cu studii inginerești la Dresda, nu fără urme în profilul viitorului pictor al rigorilor, tînărul curios mergea la Paris, Meccă a celor care voiau să trăiască deplin. Tot printr-o Cantacuzină, sora bunicului dinspre mamă, grande dame într-o lume
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
încă bărbat în plină forță, pictînd la șevalet, asistat de Henriette, frumoasa lui soție (și model permanent), în acel atelier care nouă, ăstora de azi, ni se pare de o vetustețe de iatac, deși, iată, din acest interior bătrînicios a pornit juna modernitate. Evident, cochetul Matiz e doar o glumiță pe lîngă prospecțiile ce se conturează în prezent, ca fiind determinante în civilizația post-industrială ce ne-așteaptă. Fiți, rogu-vă, atenți cum sună avertismentele de Casandră ale celor ce întrevăd clar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Ardealului de către unguri, în momentul Kosovo. Că Ardealul nu a mai fost ocupat și că rubiconda Cassandră nu și-a mai cerut scuze nici măcar în familie pentru gogoriță, chestiunea rămîne uitată în tomberonul cu pedeserisme. Recitativul cu dictatura gata-gata să pornească era destinat ziariștilor, cărora prim-vicele le cînta aria vulpoiului către cioroiul cu șvaițeru-n cioc, vezi doamne, aceștia, unicii apărători ai democrației ateniene de tip Dîmbovița, de alertat urgent la ceas de cumpănă. Ca să vedeți, boieri dumneavoastră, cine vorbește de dictatură
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
tot, nu și numele sacrosanct al șefului cel mare și al celor de la sfînta mînăstire Secu. Schizofrenie curată. Repetînd, în mic, schizofrenia generalizată a unei țări cu regim de împrumut. Cînd, strict la zece, TBC-ul se închidea, pîlcul rezistent pornea în podghiaz și se oprea la gara internațională (adică de legătură doar cu popoarele marii Uniuni Sovietice) Nicolina, unde, cu voie de la... miliție, se putea sta pînă în zori la o cinzeacă multiplicată. La boemăăă, la boemăăă, șansoneta lui Aznavour
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
clinica "specializată". Ce lume! Cu humorul său rugos, Alexandru George povestește, în una din paginile... amintiriste (vorba lui Bedros Horasangian), cum prin anii '50, întîlnindu-se cu un amic pictor, stau de vorbă pînă la sosirea tramvaiului; cînd tramvaiul vine și pornește, amicul îi strigă de pe scară: S-a dat drumul la peisaj! Într-o lume picturală cu forjori, sudori și ciobănițe, tractoriști, Eroi ai Muncii Socialiste, Maestri Emeriți ai Artei și Sportului, scutiți cu totul de orice impozit pe venit, cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
goale, băiat și fată (Mirtil și Chloe?), prinse într-un dans doar de ele știut, pe o muzică doar de ele auzită. Faptul că frînez și că le urmăresc de la 20 de metri unduioasa mișcare nu schimbă nimic. Dansul continuă. Pornesc excitat. Viteză maximă pînă la viaductul de la Coada Lacului. Din nou cîrcotașul demon: cu ce parșivă plăcere trec iar peste fantoma secată a lui Ilici! Geologica stîncă, vacile păscînd în acea Românie... eminamente agricolă, atît de urîtă de neamurile proaste
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
da o minimă explicație. Mai exact, a numi cele cîteva etape care mi-au marcat traiectoria, de la debutul expozițional din, oho, 1961, pînă ieri. (Pentru că și ieri, deși tirul încărcat cu lucrări aștepta în curtea atelierului din Armeană, gata să pornească spre Palat, deci și ieri mai descopeream, cu stupoare, că Păsării Paradisului de fapt o pempantă damă-pasăre îi lipsea din ureche cercelul otrăvitor. I l-am pus.) Vernisajul de diseară se va consuma în Sala Voievozilor, spațiu oarecum inhibant prin
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pe viroaga rîului Colentina pînă la calea ferata de centură (șoseaua Odăi); - spre nord limită sectorului urmează traseul căii ferate de centură (șoseaua Odăi) pînă la liziera vestică a pădurii Tunari; - spre est limită o constituie o linie convențională care pornește de la liziera vestică a pădurii Tunari pînă la stradă Vadul Moldovei, continuă pe această stradă cuprinzînd și grădină zoologică Băneasa și continuă spre sud pînă la intersecția căii ferate București-Constanța cu șoseaua Pipera. De la această intersecție, limită urmează traseul: șoseaua
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
inclusiv), pînă la intersecția cu calea ferata a Uzinei chimice Dudești ICECHIM, pe această cale ferată pînă la bulevardul Ion Sulea, apoi pe bulevardul Ion Sulea spre est pînă la marginea estică a Întreprinderii "9 Mai"; de aici spre sud pornește o linie convențională pînă la rîul Dîmbovița; - spre sud limită este formată de rîul Dîmbovița pînă în dreptul caii Victoriei, urmează pe calea Victoriei (inclusiv), pînă la intersecția cu bulevardul Republicii. SECTORUL 5 Situat în partea de sud a municipiului, cuprins
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
convențională cu direcția sud-vest pînă în drumul Cheile Turzii, se continuă pe această și pe strada Pechiu Ion pînă la intersecția cu șoseaua Berceni, (Uzina de mașini grele București inclusiv); - limită sudică este convențională, fiind constituită de o linie care pornește din dreptul străzii Pechiu Ion, cu direcția vest pînă la Drumul Bercenarului, continuîndu-se pe aceasta pînă la șoseaua Giurgiului; - limită vestică urmează traseul: șoseaua Giurgiului (inclusiv), pînă la intersecția cu calea ferata București-Giurgiu, calea ferata Dealul Spirei-Progresul, pînă la intersecția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
strada General Culcer (ambele exclusiv), strada Compozitorilor (inclusiv), pînă la intersectarea cu strada Bucsenesti, strada Bucsenesti (exclusiv) pînă la bulevardul Ghencea și bulevardul Ghencea (exclusiv), pînă la intrarea Floarea Galbenă (inclusiv); - spre vest limită o constituie o linie convențională, care pornește din dreptul intrării Floarea Galbenă, se continuă pe calea ferată care servește zona industrială din cartierul Militari, pînă la intersecția cu calea ferata de centură, apoi pe această linie ferată pînă la intersecția cu canalul Argeș, canalul Argeș pînă la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
evaluarea capacităților de producere a energiei necesare Programul de dezvoltare pentru capacitățile de productie pentru perioada 2003-2015 Propuneri de capacități care să fie reabilitate și de capacități noi care să fie implementate Program de scoatere din exploatare de capacități termo (pornind de la unitățile în funcțiune la data de 01.01.2003) Consumul de combustibil și producția de energie termică pe perioada 2003-2015 Evoluția prețului la combustibili Costul mediu al energiei electrice Nevoile de investiții în sectorul energetic și prezentarea lor grafică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153200_a_154529]
-
energia de care au nevoie, bazat pe mecanisme de piață stabile și transparente supravegheate de autoritățile de reglementare și operatorii comerciali. Evaluarea nevoii de energie s-a făcut pe baza consumului de energie. Proiecția consumului de energie s-a făcut pornind de la necesitatea asigurării energiei necesare pentru: - susținerea programelor de dezvoltare a țării - nevoia de a îmbunătăți eficiența energetică, protecția mediului și utilizarea optimă a resurselor. În această ordine de idei, proiecțiile de consum de energie au fost bazate pe următoarele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153200_a_154529]
-
de energie pentru a acoperi această cerere, pentru perioada 2003 - 2015, si care este prezentată sintetic în graficul următor: STRUCTURA PRODUCȚIEI BRUTE DE ENERGIE ELECTRICĂ ÎN PERIOADA 2003 - 2015 ÎI. ASIGURAREA RESURSELOR ENERGETICE Criteriile de bază de la care s-a pornit în proiecțiile făcute, privind asigurarea resurselor energetice sunt bazate pe principiul meritului (costului cel mai eficient). Pornind de la acest criteriu au fost considerate secvențial și alte criterii că: - Siguranță în furnizare prin folosirea la maximum a resursele interne disponibile și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153200_a_154529]
-
graficul următor: STRUCTURA PRODUCȚIEI BRUTE DE ENERGIE ELECTRICĂ ÎN PERIOADA 2003 - 2015 ÎI. ASIGURAREA RESURSELOR ENERGETICE Criteriile de bază de la care s-a pornit în proiecțiile făcute, privind asigurarea resurselor energetice sunt bazate pe principiul meritului (costului cel mai eficient). Pornind de la acest criteriu au fost considerate secvențial și alte criterii că: - Siguranță în furnizare prin folosirea la maximum a resursele interne disponibile și care răspund la ordinea de merit; - Necesarul de import de resurse energetice să fie asigurat prin diversificarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153200_a_154529]