67,494 matches
-
Cinci sau șase hectare de pământ. Ați avut simpatii politice Înainte de venirea comuniștilor? Eu cu țărăniștii am fost. Tatăl meu a fost cu țărăniștii de la Început, el a votat, și eu atuncea În ’46 am votat prima dată... Vă mai amintiți când au apărut pentru prima dată comuniștii În Bârsești? În 1944 s-a Înființat prima dată Frontul Plugarilor și au făcut ei ședințe, și au obligat președintele Frontului Plugarilor să se pregătească pentru alegerile din ’46. Și atunci, În ’45-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ei (cu comuniștii - n.n.), am Început cu bolovani, cu pietre. Ei cu noi, noi cu noi... așa. Și fiind noi mai mulți, ei s-au retras, au fugit la școala veche... Și cum s-a Întâmplat cu arestarea, vă mai amintiți? În noiembrie 1957 o fost... Ne-a luat pe mine și pe Încă un băiat... Uite, tăiasem un porc aici la un vecin, când ne-a luat și ne-a dus la Galați. La ora zece am fost În Securitate
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
câte am aflat pe urmă, am fost la zece ani și el m-a băgat la cinșpe ani... A făcut dosaru’ și m-a dat Înapoi acolo la celula mea, nu mai știu nici ce număr a fost... Vă mai amintiți cum a fost la proces? Cum să nu? La Galați a fost. Stați că vă spun și cu asta! Ne-a judecat Tribunalu’ 1 Militar București. Când ne-a dus acolo, era colonelu’, procuroru’ Roșu, dracu’ să-l ieie... Eu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ăla care țâne evidența... Bă, și dacă fugeai pe dulapu’ ăla, Îți dădea cu o vergea de fier, te plesnea golanu’ cela cu vergeaua... Da’ de ce? Că zicea că fugi de al dracului, ca să pice el În apă... Vă mai amintiți cum se chema colonia? Secția Stoenești, prima dată, În Balta Mare a Brăilei. Acolo a fost moarte de om... Era o clădire mare, cu pereții de stuf presat, de cincizeci de metri de lungă, cât e de la stâlpu’ ăsta la
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
memorialistice din literatura română, Bucureștii de altădată, al cărei prim volum avea să apară în 1927. Bacalbașa a fost membru fondator al Societății Presei și al Sindicatului Ziariștilor, al cărui președinte a fost ales în 1919. Dintre scrierile sale mai amintim: Chestia cârciumarilor (1908), Răvașe de plăcintă (1908), Capitala sub ocuptia dușmanului (1921), 1001 feluri de măncări (1934), Dictatura gastronomică. 1501 feluri de măncări (1935). cincizeci de ani din istoria bucureștilor - studiu introductiv - Constantin Bacalbașa s-a născut la 21 august
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
număr, Drepturile omului își încetează apariția din lipsă de fonduri, majoritatea tinerilor care-l scriau fiind săraci lipiți pământului. Aici, la gazeta social-democrată, Constantin Bacalbașa și-a dovedit pentru prima oară talentul real de ziarist, așa cum menționează același Nicolae Iorga amintindu-și, în 1922, că la Drepturile omului se afla „în rândul întâi un ziarist de foarte mare talent care, lipsit de logica adeseori silită, de admirabila sofistică a lui Panu ca și de ușurătatea reprezintanților zilnici ai intereselor de partid
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
românești moderne, de certă ținută europeană. Cuvintele pe care Nicolae Titulescu, în anii aceia ministru de Externe al României, le-a transmis redacției Universului cu prilejul morții lui Bacalbașa, îi relevă acestuia meritele reale și nu putem să nu le amintim aici, în încheierea acestor repere biografice, desigur incomplete: „Independența de gândire, talentul lui și combativitatea lui, care nu a călcat niciodată regulile curteniei vor rămâne de-a pururi pilde pentru greaua profesiune de ziarist.“37 * În afara unei opere ziaristice masive
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Popa Soare / Moda bate din picioare / Și cât ține Delea Veche / Moda ne-a băgat în streche“) sau la lipsurile generate de pregătirile pentru război și mai ales de afacerile veroase ale speculanților, versurile cele mai bune ale lui Bacalbașa amintind de acelea ale unui „cupletist“ care peste puțin timp va entuziasma publicul bucureștean, Constantin Tănase: „Toate sunt de-o modă nouă, / Jumările fără ouă, / Lămâile fără de miez, / Pilaful fără orez, / Birjele sunt fără cai, / Plă tești studiu introductiv 21 39
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
15 ani, s-a concretizat, în activitatea literar publicistică a lui Bacalbașa, prin ela borarea uneia dintre cele mai prețuite lucrări memorialistice referitoare la Bucureștii anilor 1871-1914. Încă din 1914 el se arăta preocupat de istoria mai veche a orașului, amintind - poate cu secretă invidie - de memoriile prin cipelui Carol care ofereau, în primele file, o imagine colorată a Bucu reștilor din 1866.41 Ocupația Capitalei i-a prilejuit, înce pând din 1918, rememorări cu un caracter foarte personal și prea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
noastre social-democrate, Bacalbașa nu ne oferă asupra acestora decât unele informații destul de vagi, pe care, în notele de subsol am avut grijă să le verificăm cu multă atenție, pentru a le data mai exact și a le confirma. El nu amintește, de altfel, nici unele 28 studiu introductiv 50. Constantin Bacalbașa, Bucureștii de altădată, 1885-1900, vol. II, 1928, p. 188. momente mai importante din evoluția socialismului românesc la care el însuși a luat parte. Bacalbașa a înfățișat, respectând cronologia, evenimentele legate de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
alta, partidele liberal și conservator au colaborat strâns în afirmarea unei politici de independență reală a țării, mai ales în problema națională. Dacă viața politică a Capitalei (și, implicit, a țării) este urmărită de Bacalbașa cu o atenție deosebită, fiind amintite și multe amănunte nesemnificative în perspectiva selectivă a istoriei, referirile la aspectele culturale sunt mult mai sărace; sunt menționate, cu scăpări, principalele evenimente teatrale, turneele unor mari artiști de peste hotare, sporadic se înregistrează apariția unor reviste etc. Gustul său literar
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fiecărei afirmații a autorului cu presa timpului și Monitorul oficial, cu lucrări de sinteză din diferite domenii (istorie, literatură, teatru, muzică, economie etc.), cu alte volume de amintiri și de documente etc. Credem că nu este lipsit de interes să amintim, mai ales pentru cititorul de azi, mai puțin informat despre condițiile de lucru inumane de la Biblioteca Academiei din București, ca de altfel și din case; în sălile bi bliotecii, iarna, temperatura cobora deseori la 4-5 grade și se studia cu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cercul conștient al omenirii, de aci dorința veșnic deșteaptă de a nu fi uitați. Și atunci când simt că fugaciul timp a întors pagina pe care era înscris numele lor și că nimenea nu mai vorbește despre ei, se grăbesc să amintească că trăiesc încă. Dorul eternizării, care este un atribut al materiei veșnic în transformare și veșnic nemuritoare și care a născut religia vieții viitoare, este acela care a pus la modă intensa publicitate a Memoriilor. Cartea însă, pe care o
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
anii 1851 și 1881 în „casele de la Măgureanu“, construite de Șerban Cantacuzino în preajma bisericii Măgureanului, demolată în 1897, acolo unde mai târziu s-a deschis strada Râureanu; aceeași clădire adăpostise „Academia“ grecească de la Sf. Sava între anii 1803 și 1821, amintită de Ion Ghica în scrisorile către Vasile Alecsandri (Școala acum 50 de ani; dascăli greci și dascăli români). 8. Mazetă, aici cu sensul de: nepriceput, nedescurcăreț. Elevii erau obligați să vorbească în timpul recreațiilor numai în limba franceză. Acela care era
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
presă să fie judecate nu de juriu, care le achitează totdeauna și agravează prin aceasta încă injuria făcută persoanei atacate, ci să fie judecate de tribunalele corecționale, ca în țările civilizate. Pentru ca să adopți această măsură binefăcătoare, este îndestul să vă amintiți atacurile infame făcute de o parte a presei noastre nu numai în contra persoanei domnitorului, dar și în contra familiei sale, până și în contra copilului din fașă. Prin urmare, propunem ca alineatul al 2 lea din articolul 24 al Constituțiunii, care rostește
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
îl acuzau că este ieșit de sub bătaia din picior a consulului bucureștiul în 1871 83 39. „Petiția de la Iași“, redactată din inițiativa prințului Grigore Sturdza (Maiorescu susține chiar că documentul ar fi „opera personală a lui beizadea Grigorie Sturdza“), este amintită în presa vremii la începutul lunii mai 1871 (Programa politică din Iași, TRC., an. IX, nr. 909, 2/14 mai 1871, p. 2). Textul citat de Bacalbașa a fost verificat de noi cu acela reprodus în vol.: Discursuri parlamentare cu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
refacerea ei. 62. Adolphe Crémieux (1796-1880), om politic francez, fruntaș al Revoluției din 1848, președinte al Alianței israelite universale, creată în mai 1860, alianță care milita pentru recunoașterea drepturilor social-politice ale evreilor în țările în care aceștia se stabiliseră. Broșura amintită de Bacalbașa nu am aflat-o la Biblioteca Academiei, probabil că a apărut nesemnată. Francia va fi totdauna cu dânsul, pre cât timp va căuta să susțină principiile de libertate religioasă și de egalitate a cetățenilor înaintea legii, contra spiritului
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mari aptitudini pentru aplicările sportive. În București, o veche tradiție făcea ca în ziua de Sf. Toader să se facă la Tei întrecerea sau încurarea cailor, dar tradiția a slăbit până ce a pierit. Exercițiul armelor era iarăși în obiceiuri; îmi amintesc, de pe timpul când eram copil, bunul obicei al tragerilor la semn, pe județe, cu premii. Dar și aceste concursuri au fost părăsite. În 1871, pentru întâia oară, se organizează la Societatea de tragere la semn95 trageri în țintă militare. Aceste
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
bloc) a aparținut o vreme avocatului Barbu Păltineanu. 101. Casa poetului Ienăchiță Văcărescu, ajunsă prin 1820 în stăpânirea logofătului Ștefan Bellu, a fost transformată pe la 1887 în magazin de blănuri de negustorul bucureștean Sigmund Prager. Barbu Bellu (1825-1900), despre care amintește Bacalbașa, era nepotul baronului Dumitru Bellu, fiul lui Ștefan Bellu. Casa există și astăzi (1987), lângă fostul ma gazin Sora (Calea Victoriei 9) (v. Potra, „Casa poetului Văcărescu“, în Bucureștii, pp. 318-336). 102. Magazinul universal Sora, familiar bucureștenilor între cele două
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
7), alături de casa baronului Meitani, în care se afla Prefectura Poliției Capitalei (astăzi sediul Poliției Capitalei); pe locul librăriei s a ridicat după Primul Război Mondial marele magazin universal „Socec - Galeriile Lafayette“, (Calea Victoriei nr. 17). Strada „care nu fusese deschisă“, amintită de Bacalbașa era „Lipscanii noi“, considerată azi o continuare a străzii Lipscani. 106. Grădina Colos se afla pe Calea Victoriei nr. 21, dincolo de clădirea Poliției Capitalei. 107. Legația Rusiei țariste (în clădirea donată imperiului rus de fostul domnitor sârb Miloș Obrenovici
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
parter magazinul Muzica și, în colț, librăria Humanitas (Calea Victoriei nr. 41); se termina în strada Câmpineanu. În Pasagiul Român se aflau, prin 1870, redacțiile unor ziare (Ro mânul lui C.A. Rosetti), res taurante, cafenele, magazine despre care Bacalbașa va aminti mai încolo; în 1871 Pasagiul Român era „învelit cu sticlă“. 115. Casele marelui logofăt Dinicu Golescu, construite între anii 1812 și 1815 au de venit reședință domnească din 1837, în timpul domniei lui Alexandru Ghica Vodă; tot aici și-a avut
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
jumătate, Hanul Constantin Vodă, ridicat de Constantin Brâncoveanu, han distrus parțial de ma rele incendiu care a pustiit Bucureștii în 1847; tot aici, în săli improvizate au dat spec tacole circul Huttemann și apoi, până în 1877, circul Suhr, despre care amintește și Bacalbașa; după 1877, în Piața Constantin Vodă aveau loc întruniri publice. 128. Berăria Carul cu bere a funcționat la început pe Podul Mogoșoaiei, ceva mai departe, în Hanul Zlătari (aflat în casele bisericii Zlătari, de lângă Muzeul de Istorie de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Piața Romană - secțiune a marii artere care urma să străbată orașul de la nord la sud - a început în 1894. 163. Strada Lipscani exista de la începutul secolului al XVIII-lea, sub numele de „Ulița cea mare de lângă Curtea domnească“. Bacalbașa va aminti clădirile care se aflau în deceniul al treilea al secolului al XIX-lea pe secțiunea principală a străzii Lipscani, pornind dinspre Calea Victoriei către Piața Sf. Gheorghe. 164. Clădirea Băncii Naționale a fost ridicată între anii 1883 și 1885 pe locul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
vâlvă a restaurantului acestuia care avea bucătăria curat românească a început din ziua în care umoristul Nae Orășeanu a compus nostima lui listă de bucate care, în parte, a rămas până la noi și se va perpetua. Iată, atât cât îmi amintesc, o parte din poreclele lui N.T. Orășeanu: Pâinea era numită o abondență. Gheața: cremă de Siberia. Scobitoarea: o baionetă. Tacâmul: un regulament. Țuica: o idee. Socoteala: protocolul. Cârnații mici: mititei. Cârnații mari: patricieni. Un ardei roșu: o torpilă. Varza acră
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
instalația era, pesemne, primitivă, iar sita Auer nu era încă inventată. La Teatrul Național o inscripție în litere de flăcări se juca și prelingea balconul, din bătaia vântului.248 Din timp în timp veneau în București și celebrități străine. Îmi amintesc pe Adelina Patti.249 Îmi amintesc de Madame Keller, frumoasa stea a unei bucureștiul în 1871 139 244. Grădina Stavri (aparținând lui Stavri Constantinovici) se afla în anii 1870 pe vechea stradă Știrbei-Vodă (la nr. 7), în apropierea Teatrului Național
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]