59,329 matches
-
a calității serviciilor de sănătate oferite. Pe de altă parte, experiențe de succes ale unor țări au demonstrat că și unele tipuri de politică socială, precum o strategie de investiție în educație în general și în educația pentru prevenție și comportament sanogen în particular duce, pe termen lung, la un impact pozitiv asupra sănătății populației. Țări în curs de dezvoltare care au făcut investiții crescute în educație, așa-numiții tigri asiatici (Malaysia, Singapore etc.), au demonstrat deja prin indicatorii obținuți în
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
produc bunuri și servicii pe care migranții le cumpără. Problema esențială, după părerea noastră, atunci când discutăm despre efectele migrației manifestate prin trimiterea banilor din străinătate este de a conștientiza că nu orice tip de migrație este asociat cu un asemenea comportament și că există variații importante asociate ciclului migrației. Migrația pentru muncă cu o componentă preponderent clandestină și migrația pentru muncă în baza unui contract legal sunt asociate cu trimiterea banilor. În mod paradoxal, tocmai migrația către segmentul secundar al pieței
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
forței de muncă a țării de destinație (slujbele mai prost plătite) este cea care antrenează sumele cele mai mari. Migrația definitivă, a celor înalt calificați, care se bucură de sprijinul țărilor de destinație, nu este, de regulă, asociată cu un comportament puternic de trimitere a banilor în țara de origine. Migrația pentru întregirea familiei este un tip a cărui apariție semnalează maturizarea unui flux și indică orientarea interesului (cel puțin temporar) către țara de destinație, cu o reducere concomitentă a comportamentului
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
comportament puternic de trimitere a banilor în țara de origine. Migrația pentru întregirea familiei este un tip a cărui apariție semnalează maturizarea unui flux și indică orientarea interesului (cel puțin temporar) către țara de destinație, cu o reducere concomitentă a comportamentului de economisire și trimitere a banilor către origine. Abordarea în termeni de tipuri de migrație ne permite și o altă observație interesantă. Întrebarea esențială legată de efectele banilor trimiși din străinătate este: De ce nu sunt investiți în activități generatoare de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
esențială legată de efectele banilor trimiși din străinătate este: De ce nu sunt investiți în activități generatoare de profit? Există însă o serie de circumstanțe general asociate cu contextul în care apare și se dezvoltă migrația care nu favorizează un asemenea comportament. În primul rând, viziunea pe care o propunea economia neoclasică (migrația ca răspuns la dezechilibrele de pe piața forței de muncă) a început să fie abandonată pentru o perspectivă mai largă, care asociază fenomenul cu imperfecțiunile de funcționare asociate și altor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
nesigure, statutul clandestin presupune suportarea costurilor perioadelor de șomaj din propriile resurse etc.). Trecerea la un statut legal în țara de destinație, asociat cu o poziție mai sigură și venituri mai mari, angajează, de regulă, migrația familiei și, implicit, diminuarea comportamentului de economisire. Este cumva paradoxal, dacă ne gândim la cine sunt și ce resurse acumulează migranții, să ne așteptăm să se descurce într-un mediu de reguli și regulamente și să investească banii pe care îi câștigă în urma unui sejur
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mediu de reguli și regulamente și să investească banii pe care îi câștigă în urma unui sejur de muncă extenuantă și economii drastice în altceva decât bunuri asociate cu un nivel ridicat de „siguranță” (casă, bijuterii, mașină). Mai mult decât atât, comportamentul de remitere este asociat, în primul rând, cu plecarea. Prin urmare, dacă ne așteptăm ca banii care vin din străinătate să fie investiți, ar trebui să fie administrați și investiți de cei ce rămân în țară (deciziile să fie luate
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
economic al gospodăriei (venituri, consum, locuința, utilarea gospodăriei, averea/proprietatea), calitatea percepută a vieții (condițiile de viață - personale, familie, habitat; evaluarea resurselor economice; condițiile de muncă; timpul liber; mediul social; serviciile economice; serviciile sociale; participarea socială și politică), perceperea schimbării, comportamentul de timp liber, munca, mediul uman, îngrijorări (temeri), satisfacția față de viață și față de anumite componente ale acesteia (Mărginean, 2002). În același timp, a existat o preocupare sporită pentru măsurarea sărăciei și a problemelor sociale. Au fost elaborate instrumente de măsură
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ce-și propune să măsoare. Se presupune aici că nu au fost lăsate pe dinafară elemente care să inducă erori sistematice în măsurare. În al doilea caz, este necesar ca indicii să respecte cerințele de agregare a indicatorilor, ca și comportamentul lor la teste succesive. De aceea, la evaluarea acestor indecși trebuie urmărite cu atenție: selecția variabilelor; scalarea lor; ponderarea și agregarea componentelor indicilor; modalitatea specifică de validare ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>Booysen</Author><Year>2002</Year><RecNum>10
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
reprezintă o reluare prescurtată și îmbunătățită a lucrării Sociologia problemelor sociale, publicată în 1977. Este o încercare nu de a se rezuma la o simplă definire a problemelor sociale, ci, după câte știu eu, de dezvoltare a unei teorii a comportamentului social de formulare și soluționare a problemelor sociale. Epistemologia problemelor cu soluție unică/soluții multiple este dezvoltată în lucrarea Critica sociologică a tranziției (Zamfir, 2004). Neoiobăgia, în viziunea fondatorului ei, constituie o expresie sintetică a structurii agrare de clasă a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și constrângerii acestora de a purta un semn distinctiv și se solicită dispoziții în acest sens. 51. 23 iulie 1941. Nota nr. 22.591 adresată de Armata a 3-a unităților din subordine, prin care se comunică informațiile referitoare la comportamentul nedemn de "numele de ostaș român" al militarilor din unitățile ce operează în Ucraina și se cere comandanților măsuri drastice împotriva celor care comit abuzuri. 52. 24 iulie 1941. Ordinul nr. 61 emis de Guvernământul Basarabiei cu privire la strângerea și internarea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Alexander Dallin, Odessa, 1941-1944. A Case Study of Soviet Territory under Foreign Rule, p. 44. 57 Jean Ancel, Contribuții la Istoria României. Problema evreiască 1933-1944, volumul II, partea întâi, p. 174; Un martor ocular, Rubin Udler, descrie în felul următor comportamentul militarilor români în primele zile de ocupație: " Teroarea a început încă din primele ore. În grup sau câte unul în parte ei dădeau buzna în apartamente sub motiv că erau în căutarea soldaților sovietici, a comuniștilor și evreilor. Loviturile cu
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în mass-media începutului de secol XXI”. 3.4. Metode descriptive 3.4.1. Metode centrate pe analiza conduitei: observația, studiul de caz Observația este o metodă de culegere a datelor, comună aproape tuturor științelor, care în context educațional permite studiul comportamentului spontan al subiecților, care se produce fie în mediul natural al acestora, fie în condiții de laborator. Putem distinge mai multe tipuri de observație, în funcție de cel puțin trei criterii (McMillan, 1992): a)observația se poate realiza în mediul natural al
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
Ce spune și ce face fiecare participant? -Care este contextul în care se desfășoară evenimentele? -Care este implicarea fiecărui participant în activitatea observată? Cine este rezervat? Cine manifestă interes? -Cum este organizat grupul? Ce valori, atitudini, credințe etc. transpar din comportamentele participanților? -Ce interacțiuni par neobișnuite sau semnificative? -Cum se încheie activitatea? Acestea sînt direcții orientative de observare în contexte educaționale naturale și implică atît notițe neutre, narative, cît și note reflective. Este indicat ca cercetătorul să înregistreze în mod distinct
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
activitatea? Acestea sînt direcții orientative de observare în contexte educaționale naturale și implică atît notițe neutre, narative, cît și note reflective. Este indicat ca cercetătorul să înregistreze în mod distinct firul narativ al activității observate și reflecțiile personale, subiective. Observația comportamentului uman într-un cadru natural este dificil de realizat, în multe cazuri din considerente de etică a cercetării: subiecții nu trebuie să cunoască intențiile observatorului, așadar ei nu consimt la realizarea cercetării; se poate încălca dreptul la intimitate al subiecților
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
subiecților. Pe de altă parte, observația naturală conduce la colectarea unui volum imens de date cu caracter în general narativ, greu de cuantificat și de prelucrat. Datele obținute în urma unor asemenea observații nu pot oferi informații credibile despre cauze ale comportamentului, iar subiectivitatea observatorilor intervine în realizarea cercetării. Observația participativă este o variantă a observației naturale, în care observatorul își asumă un rol în cadrul social pe care îl cercetează. Într-o lucrare recentă, Mucchielli și colaboratorii săi (2002) afirmă că în
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
în care identitatea și intențiile observatorului nu sînt deloc cunoscute de către subiecți, acesta nu poate decît să spere că va fi acceptat ca membru cu drepturi depline al grupului pe care îl studiază. Observația sistematică permite studiul riguros, planificat al comportamentului atît în mediul natural, cît și în condiții de laborator. Acest tip de observație are atît valențe exploratorii, putînd sugera ipoteze de lucru ce vor fi verificate prin intermediul altor metode (Radu, Miclea și Szamoskozy, 1993; Havârneanu,2000b), cît și calitățile
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
rafinate asemenea instrumente de cercetare includ scale de măsurare a variabilelor studiate, astfel încît datele observațiilor să permită prelucrări statistice ulterioare. Pentru a exemplifica, vom încerca să construim un ghid de observație pentru o cercetare ce-și propune să surprindă comportamentul preșcolarului în timpul jocurilor didactice. Presupunem că pe baza unei documentări prealabile și a unei anchete preliminare am identificat o serie de variabile de studiat; modalitățile de construire a ghidului de observație pot include sau nu scale de măsurare (vezi exemplul
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
și să poată înregistra date concludente. Numărul de observații necesare pentru clarificarea aspectelor studiate, precum și numărul subiecților depind de natura problemei de cercetat, de obiectivele și ipotezele cercetării. Observația are o serie de avantaje evidente: oferă posibilitatea descrierii exacte a comportamentelor și permite investigarea comportamentului în mediul natural al subiecților. De asemenea, permite cercetătorului surprinderea detaliilor de tipul discrepanței între declarații și acțiuni în cazul unor subiecți. Observația este o metodă ce implică subiectivitatea observatorului, iar în lipsa unei planificări riguroase și
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
date concludente. Numărul de observații necesare pentru clarificarea aspectelor studiate, precum și numărul subiecților depind de natura problemei de cercetat, de obiectivele și ipotezele cercetării. Observația are o serie de avantaje evidente: oferă posibilitatea descrierii exacte a comportamentelor și permite investigarea comportamentului în mediul natural al subiecților. De asemenea, permite cercetătorului surprinderea detaliilor de tipul discrepanței între declarații și acțiuni în cazul unor subiecți. Observația este o metodă ce implică subiectivitatea observatorului, iar în lipsa unei planificări riguroase și a unor instrumente de
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
de bunăvoie. Respectă regulile doar dacă i se atrage periodic atenția asupra acestora. Își construiește propriile reguli de joc. Schimbă regulile în timpul jocului. Contestă verbal regulile jocului. Refuză să se mai implice în joc dacă nu îi plac regulile. Descrierea comportamentului preșcolarului Se implică intens în joc, indiferent dacă crede că pierde sau cîștigă. Se implică intens în joc doar dacă crede că va cîștiga. Se implică intens în joc doar dacă crede că va pierde. Plînge sau vociferează atunci cînd
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
acestora. Își construiește propriile reguli de joc. Schimbă regulile în timpul jocului. Contestă verbal regulile jocului. Refuză să se mai implice în joc dacă nu îi plac regulile. informați cu privire la scopul cercetării în care vor fi implicați, conceptele centrale ale studiului, comportamentele relevante și nerelevante ale subiecților, modalitățile de înregistrare a datelor (grila/ghidul de observație). De asemenea, este recomandabilă utilizarea a doi sau mai mulți observatori pentru același grup de subiecți, astfel încît influența pozițiilor subiective ale acestora asupra datelor s.
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
cercetărilor prezintă perspectiva majoritarilor. -Este una dintre cele mai utile și mai folosite metode în studiile cu caracter evaluativ (de exemplu, impactul unor reforme curriculare asupra unei/unor instituții educaționale). -Avînd un caracter descriptiv și explicativ, contribuie la studierea unor comportamente, realități greu de măsurat (de exemplu, în studiul unor organizații și instituții în care rețeaua de relații interpersonale este complexă). -Validitatea și fidelitatea studiilor de caz poate fi asigurată prin strategii specifice: multiplicarea surselor de date, a tehnicilor de culegere
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
directă la un indicator ce poate fi ușor identificat de către respondent. Conținutul întrebărilor indirecte nu orientează spre un indicator sau acesta derivă din conținutul întrebării într-o manieră mai elaborată. Exemple: „Cît timp petreceți vizionînd emisiuni educative despre viața și comportamentul animalelor?” (întrebare directă, fără interpretări greu de prevăzut ale răspunsului); „Obișnuiți să spuneți minciuni?” (întrebare indirectă; răspunsul afirmativ indică nesinceritatea subiectului, iar răspunsul negativ indică sinceritatea). Întrebări factuale, de opinie, de cunoștințe, de control Întrebările factuale solicită răspunsuri care se
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
directă, fără interpretări greu de prevăzut ale răspunsului); „Obișnuiți să spuneți minciuni?” (întrebare indirectă; răspunsul afirmativ indică nesinceritatea subiectului, iar răspunsul negativ indică sinceritatea). Întrebări factuale, de opinie, de cunoștințe, de control Întrebările factuale solicită răspunsuri care se referă la comportamentul subiecților sau al altor persoane, la situații trăite de subiecți sau de alte persoane din jurul lor. Întrebările de opinie încearcă să surprindă poziția subiectului în raport cu situații, evenimente sau fenomene reale sau ipotetice, din universuri temporale diferite (trecute, prezente sau viitoare
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]