67,494 matches
-
Auer nu era încă inventată. La Teatrul Național o inscripție în litere de flăcări se juca și prelingea balconul, din bătaia vântului.248 Din timp în timp veneau în București și celebrități străine. Îmi amintesc pe Adelina Patti.249 Îmi amintesc de Madame Keller, frumoasa stea a unei bucureștiul în 1871 139 244. Grădina Stavri (aparținând lui Stavri Constantinovici) se afla în anii 1870 pe vechea stradă Știrbei-Vodă (la nr. 7), în apropierea Teatrului Național (TEL., an. IV, 27 august 1874
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
germanul Auer von Welsbach), care dădeau o lumină mai puternică, albă, au fost introduse abia în 1894 (v. G. Potra, Bucureștii, pp. 106-117: Iluminatul și paza de noapte a orașului). 249. Confuzie cu Adelaida Ristori, despre turneul căreia Bacalbașa a amintit mai sus (v. p. 107, nota 88). Celebra cântăreață italiană Adelina Patti (1843-1919) a dat concerte în București ceva mai târziu, în stagiunea 1885- 1886. trupe de operetă franceză, care ne-a adus de la Paris muzica și teatrul lui Offenbach
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
multe lucruri, dar mai ales pentru Bordei și pentru dulap. Erau dulapuri mici numai cu 4 polițe, acestea n-aveau mare clientelă, dar erau și dulapurile cu 6 și chiar cu 8 polițe. Cele mai multe erau însă cu 6 polițe. Îmi amintesc de două din acestea, cari erau foarte căutate și atrăgeau o lume imensă: dulapul din capul stradei Dudești și dulapul din Șos. Ștefan cel Mare. Dar moravurile noi au desființat o întreagă și depărtată tradiție. Petrecerile bucureștene erau nedespărțite de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
precum a lui Weiss 288, a lui Cucu289 etc. farmaciile: Farmacii ținute de români nu cred să fi fost pe atunci. Comerțul farmaciei a fost introdus în România de sași. Cele mai multe farmacii, dacă nu chiar toate, erau ale sașilor. Îmi amintesc mai multe nume, precum: Brus, Thois, Turingher, Risdorfer 290. 148 bucureștii de altădată 285. Scriitorul și folcloristul Petre Ispirescu, împreună cu Petre Gorjan, C. PetrescuConduratu ș.a. a înființat în 1868 Tipografia laboratorilor români (devenită mai târziu Noua Tipografie a Laboratorilor Români
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
291 magazine: Cine mai poate recunoaște Bucureștiul? Comerțul său a luat cu totul altă înfățișare. Lipscanii, unde astăzi domină aproape exclusiv firmele evreiești, pe acea vreme era al firmelor românești sau al firmelor bulgarilor și ale grecilor românizați. Îmi mai amintesc numele: Stancu Bechianu, Radulianu, Martinovici, Păun Popescu, Dancovici, Fundescu, Coemgiopolu.292 Cele mai mari magazine cu articole de mode erau române sau franceze. Pentru pălării era Madame Volays. Pentru mătăsuri magazinele „Aux villes de France“ și „À la ville de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
bucureștii de altădată 310. Ionel Isvoranu a fost ucis de către țăranii de pe moșia sa în august 1875 și nu în 1877 („Domnul Ionel Isvoranu a fost ieri pedepsit cu moartea de toți românii domiciliați bucureștiul în 1871 161 Când îmi amintesc de epoca aceea și când mă gândesc cum că faptele lui Isvoranu, care astăzi ar ridica presa și întreaga opinie publică, pe vremea aceea erau privite ca inocente petreceri ale unui cuconaș, nu pot să nu spun că oricare ar
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
din România.327 Telegraful, imprimat Telegraphulu. Ziar cu apariție neregulată, era de nuanță liberală, dar ziar independent.328 Daracul, ziar umoristic, fondat în 1869, apărea o dată pe săptămână. Era independent.329 * În afară de aceste 11 sau 12 publicațiuni, nu mi mai amintesc să fi apărut altele pe vremea aceea.330 gazetei a fost, până în martie 1874, N.F. Bădescu. Publicația susținea într-adevăr unele idei democratice, întreținea cultul domnitorului Al.I. Cuza și îl critica pe Carol I, dar, evident, nu a fost
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Potrivit temperamentului redactorului ei, N.T. Orășanu, a fost o publicație de neobosită opoziție, promovând idei democratice și antimonarhice. 330. La București, chiar înainte de perioada de avânt a presei românești moderne, de după 1877, apăreau mult mai multe publicații periodice decât își amintește aici Bacalbașa, reținând însă corect numele principalelor gazete politice; astfel, în Anuarul general al României pe 1874 redactat de Frédéric Damé, sunt enumerate 21 de publicații bucureștene în limba română, două în franceză, una în limba germană și două în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
contimporană, 1873, pp. 46-47 (aria „La Chirița la grădină“). „Bufoneria“, după știința noastră, era terminată, Mihail Zamfirescu a murit, ca și Eminescu, într-o casă de sănătate din București, în 1878. 341. Referire la volumul Cântece și plângeri (1874); poezia amintită de Bacalbașa poartă un alt titlu - La lună și face parte din ciclul „The Spleen“; cităm integral primele versuri: „Este noapte și tăcere! Prin fereastra-mi solitară / Eu te văz, lună frumoasă. Voi să dorm, ș-a mea amară / Suferință
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
petrolul lampant pentru iluminatul stradal, încă din mai 1857, cf. Potra, Bucureștii, p. 114). 357. Bacalbașa se înșală; din cauza investițiilor prea costisitoare și a beneficiilor reduse, Societatea generală pentru iluminat și încălzit prin gaz, la care contribuiseră cu capital Îmi amintesc seara inaugurării. Elevii cei mai mari din cursul liceal am fost scoși pe Calea Victoriei ca să vedem minunea. Pedagogii ne însoțeau. Am trecut pe strada Smârdan, prin Lipscani și pe Calea Victoriei. Pe aceste străzi era iluminatul cu gaz. Deși sita Auer
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
predat concesiunea, în 1873, unei companii engleze (Potra, Bucureștii, p. 116; componența Consiliului de administrație al societății în TEL., an. I, 5 noiembrie 1871, p. 4); în continuare, istoria iluminatului stradal al Capitalei noastre e ceva mai complicat decât își amintește aici autorul Bucureștilor de altădată. III Germanismul amenință pe față țările Dunării. Presa va combate cu tărie orice încercare directă sau indirectă de colonizare a țării cu nemți. De asemenea va lupta cu energie în contra invaziunii sistematice și crescânde a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
despre lumea morală. Într-o mică odăiță din strada Armenească, odăiță mobilată cu o masă de brad și câteva scaune desperecheate, un număr de elevi din cursul superior al Liceului Sf. Sava se adunau constituiți în Societate. Nu-mi mai amintesc numele, dar îmi amintesc scopul. Un statut, al căruia întâi articol cuprindea atât de stereotipa formulă: „...spre a strânge legăturile de colegialitate între membri, a dezvolta spiritul și a îmbogăți cunoștințele...“ spunea că membrii acestei societăți se vor întruni o dată
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
o mică odăiță din strada Armenească, odăiță mobilată cu o masă de brad și câteva scaune desperecheate, un număr de elevi din cursul superior al Liceului Sf. Sava se adunau constituiți în Societate. Nu-mi mai amintesc numele, dar îmi amintesc scopul. Un statut, al căruia întâi articol cuprindea atât de stereotipa formulă: „...spre a strânge legăturile de colegialitate între membri, a dezvolta spiritul și a îmbogăți cunoștințele...“ spunea că membrii acestei societăți se vor întruni o dată pe săptămână, în fiecare
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
spunea că membrii acestei societăți se vor întruni o dată pe săptămână, în fiecare duminică, spre a ține conferințe literare și științifice. Făceau parte din această societate mai ales elevii clasei a V-a de la Sfântul Sava, printre cari îmi mai amintesc de: Gheorghe Ionescu, mai târziu Io nescu-Gion1, Grigore Andronescu, fost procuror-general sau prim-procuror în București, cu supranumele Andronescu-Dulap; trei macedoneni bursieri ai statului, Gulioti, profesor după aceea la gimnaziul din Brăila, Ionescu și Simolta, ajunși telegrafiști, Nicolae Constantinescu, un
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
trei sau patru conferințe. Însă, în schimb, comitetul a fost răsturnat cel puțin de 7 ori. Societatea a durat o iarnă. Ab ovo2, firea românului ușuratecă și pornită către patima lucrurilor mici cât și sentimentul lui destructiv se manifesta. Îmi amintesc și simt parcă și acum febrilitatea cu care așteptam ziua și ora ședinței în care era să se dezbată grava chestiune a răsturnării comitetului. Pătimaș de luptă, militant prin temperament, eram întotdeauna unul dintre cei dintâi în incinta marilor pugilate
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
propășire. 4. Altă afirmație gratuită; în perioada la care se referă Bacalbașa, cele două partide, liberal și conservator, nici nu erau constituite ca atare, existau încă unele grupări care mai oscilau între cele două „tabere“, chiar dacă ar fi să-i amintim numai pe „centriștii“ lui Vasile Boerescu și pe junimiști, și ei un fel de „centriști“. 5. Bacalbașa își amintește exact; chiar după Războiul de Independență, după ce devenise o personalitate politică recunoscută, Brătianu era considerat, într-o broșură antiliberală, cu referiri
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
nu erau constituite ca atare, existau încă unele grupări care mai oscilau între cele două „tabere“, chiar dacă ar fi să-i amintim numai pe „centriștii“ lui Vasile Boerescu și pe junimiști, și ei un fel de „centriști“. 5. Bacalbașa își amintește exact; chiar după Războiul de Independență, după ce devenise o personalitate politică recunoscută, Brătianu era considerat, într-o broșură antiliberală, cu referiri directe la „gașca roșie“, „ciracul domnului C.A. Rosetti“ (numit aici „hidoasa pocitură“, precum în Scrisoarea III a lui
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
său, inginerul Alexandru Zanne (1821-1880), și el fost revoluționar pașop tist. Bolintineanu a fost ministru de Externe și apoi ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice în timpul domniei lui Cuza-Vodă; referitor la „ingratitudinea omenească“ față de autorul Legendelor istorice, pe care o amintește, pe bună dreptate, Bacalbașa, se cuvine să facem totuși câteva precizări: în această perioadă dificilă a vieții sale Bolintineanu a fost ajutat mai mult sau mai puțin discret de foștii săi amici pașoptiști: Alexandru Ioan Cuza, Vasile Alecsandri. C. Negri
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Etc. etc. În total 16 numere.4 202 bucureștii de altădată 4. Bacalbașa reproduce programul circului Suhr din: TRC., an. XI, nr. 1069, 3/15 iunie 1873, p. 3. Dintre celelalte numere ale spectacolului - într-adevăr, 16 cu totul - mai amintim: „D. Gerard, cel mai bun călăreț de forță și de școală din zilele noastre va escela D-șoara Francesca Suhr, de care se amorezase un domn Ghica, mai târziu secretar general al Ministerului de Lucrări Publice, a fost apoi soția acestuia
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a se trimite toți înaintea justiției, conform legilor. Aceste dispozițiuni se aplică și la celelalte elemente ale puterii armate îndată ce faptul s ar fi petrecut între doi ostași pe timpul aflării lor sub arme. Ministru de Război, general Florescu“ Nu-mi amintesc ca dispozițiunile acestui ordin să fi fost aplicate vreodată, de altfel dispoziția era absurdă. Fără un text de lege, și numai pe baza unui ordin ministerial să se proceadă la arestarea martorilor, cari puteau fi și din elementul civil, era
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
situată la intrarea cartierului militar al Capitalei; ea ar fi ca Propyleele acelui șir de cazarme ce se destind pre Dealul Spirei, și ostașii români, intrând și ieșind din acel cartier, ar avea pururea dinaintea lor monumentul care le-ar aminti despre gloriile militare ale patriei. Nici un loc, credem, n-ar fi mai nemerit din punctul de vedere al pioaselor tradițiuni și al efectului moral.“21 Când ne gândim la acest proiect, avem viziunea aspectului marțial pe care l-ar fi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
școalele de aplicațiune; A. Odobescu: Arta bizantină. 218 bucureștii de altădată sub raport financiar stagiunea a constituit un dezastru pentru Mihail Pascaly, căruia, în noiembrie 1873, îi murise și soția, actrița Matilda Pascaly. Dintre piesele jucate efectiv în această stagiune, amintim: drama națională Lăpușneanu de N. Scurtescu, Radu Basarab, ban al Olteniei, „dramă națională cu mare spectacol“ de Ștefan Vellescu, Paiața, dramă de A. d’Ennery (în TRC.: Denneri!) și Marc Fournier, Hoții de codru și hoții de orașe, dramă de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Boerescu), dar unele dificultăți de ordin material și politic au împie dicat înființarea unei bănci naționale de scont și emisiune în anii 1873-1874, când pro blema a fost pusă de mai multe ori în discuție; în aceste condiții și proiectul amintit de Bacalbașa nu a putut fi pus în practică. Precizarea din text că „ministrul Mavrogheni n-a întârziat mult de a părăsi guvernul“ nu este foarte exactă; acesta a ieșit din guvernul Lascăr Catargiu abia peste un an, la 7
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fiecare a câte trei batalioane) și opt regimente de călărași (fiecare a câte 3- 5 escadroane); la sfârșitul 222 bucureștii de altădată În același timp a luat măsuri pentru ca tineretul din școli să capete o sumară pregătire militară.5 Îmi amintesc cu câtă însuflețire mergeam duminicile la cazarma Alexandria de pe strada 13 Septembrie ca să primim instrucția militară. Instructorul nostru era un domn căpitan Segărceanu din infanterie. După câteva săptămâni ni s-a cerut ca să ne uniformăm. Fiind în luna lui mai
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
nostru era un domn căpitan Segărceanu din infanterie. După câteva săptămâni ni s-a cerut ca să ne uniformăm. Fiind în luna lui mai, ne-am făcut uniformele din pânză: tunica și pantalonii dorobănțești și căciula de oaie la fel. Îmi amintesc că, cu 22 lei, mi-am plătit toată această uniformare. În sfârșit de la mișcări și cele dintâi principii din școala soldatului, am primit, în sfârșit, și pușca Peabody. Acum eram soldați de-a binelea. Într-o duminică, fiindcă instrucția se
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]