64,222 matches
-
imperialism american". McDonald's este ținta mișcărilor anti-globalizare în multe dintre țările lumii . Thomas Friedman a făcut remarca că nici o țară care posedă restaurante McDonald's nu a avut un război cu o altă țară cu restaurante McDonald's. Această teorie a fost infirmată de invazia SUA în Panama în 1989 și de bombardarea Serbiei de forțele NATO în 1999. Unii analiști sugerează că nivelul de prestare al serviciilor din țările în care McDonald's deschide restaurante crește odată cu intrarea companiei
McDonald's () [Corola-website/Science/307448_a_308777]
-
Warburg și Rothschild au finanțat revoluțiile din 1848 în Europa, pe Lenin și pe Hitler. Cartea a fost apoi tradusă în germană și tipărită în această limbă în Argentina, a fost adoptată și de Anthony Sutton, autor britanic adept al teoriilor conspirației mondiale și popularizată în ultimii ani și pe internet.
Cristian Racovski () [Corola-website/Science/307455_a_308784]
-
ai dinastiei ca o figură importantă, ca un faraon fondator. Narmer a fost faraonul cu cele mai vechi asocieri la simbolurile puterii asupra celor două țări . Prin urmare, consensul actual este că "Menes" și "Narmer" se referă la aceeași persoană.Teorii alternative susțin că Narmer a fost faraonul final al perioadei Protodinastice și că Hor-Aha ar putea fi identificat cu "Menes ". Urmașul lui Narmer, Hor-Aha, considerat ca fiind primul faraon al dinastiei I, i se atribuie formarea primelor colonii egiptene de pe
Istoria Egiptului Antic () [Corola-website/Science/302979_a_304308]
-
Vechiul Regat se încheie odată cu moartea acestuia. O perioadă întunecată marcată de tulburări a urmat sfârșitului celei de a șasea dinastii. Uniunea celor două regate s-a destrămat, iar conducătorii regionali au avut de înfruntat perioade de foamete. Una din teorii susține că o scădere bruscă și catastrofică a revărsărilor Nilului întinsă pe două-trei decenii, cauzată de o răcire climatică globală ce a redus cantitatea de precipitații in Egipt, Etiopia și Africa de Est, a contribuit la marea foamete și implicit
Istoria Egiptului Antic () [Corola-website/Science/302979_a_304308]
-
arie de interes pentru mulți egiptologi este particularitatea aspectului fizic al lui Akhenaten. Mulți faraoni sunt portretizați într-o manieră stilizată, însă Akhenaten este înfățișat în picturi și gravuri cu trăsături deosebit de feminine, șolduri largi și trăsături faciale delicate. Unele teorii presupun că acestea s-ar datora de fapt malformațiilor de care suferea faraonul (destul de des întâlnite în familiile dinastice) deci nu ar fi vorba de reprezentări stilizate. Spre sfârșitul celui de al șaptesprezecelea an al domniei, Akhenaten și-a luat
Istoria Egiptului Antic () [Corola-website/Science/302979_a_304308]
-
După această dată nu se mai vorbește de ea nimic. S-au emis diferite ipoteze în legatură cu soarta ei. Ar fi murit subit în urma unei epidemii ce lovise orașul ori de o altă cauză de moarte naturală. O alta teorie, care presupunea o cădere a ei în dizgrație, este astăzi afirmată, deoarece ștergerile deliberate de pe monumente ale unei regine-soții ale lui Akhenaten sunt astăzi demonstrate ca referindu-se la regina Kiya. Împrejurările dispariției lui Nefertiti sunt așadar pierdute în negura
Nefertiti () [Corola-website/Science/303012_a_304341]
-
Nefertiti ar fi luat măsuri pentru a își pregăti urmașii - fiica, numită de acum înainte Ankhsenamun și fiul ei vitreg Tutankhamon - pentru perioada de după moartea ei. Aceștia ar fi fost educați în spiritul religiei tradiționale a vechilor zei. După această teorie, după doi ani de domnie, lui Neferneferuaten i-a urmat pe tron Tutankhamon. În februarie 2010 au fost publicate rezultatele unor teste DNA care au confirmat ca Tutankhamon era fiul lui Akhenaten. Tutankhamon era căsătorit cu fiica lui Nefertiti, Ankhesenpaaten
Nefertiti () [Corola-website/Science/303012_a_304341]
-
regală era tânără și neexperimentată, după toate estimările de vârstă făcute. Ankhesenpaaten era însărcinată cu doi feți feminini prematuri care s-au născut morți și ale căror mumii au fost găsite de Howard Carter în mormântul lui Tutankhamon. După unele teorii, Nefertiti ar fi fost, totuși, încă în viață și ar fi avut o influență asupra tânărului cuplu regal. Daca era așa, această influență și probabil și viața lui Nefertiti s-au încheiat în al treilea an de domnie a lui
Nefertiti () [Corola-website/Science/303012_a_304341]
-
Smenkhkare și Kiya, documentarea vremii și vieților lor e în mare măsură incompletă. Și în ceea ce privește locul, rămas necunoscut, în care a fost înmormântată Nefertiti, s-au elaborat numeroase ipoteze. Viitoare descoperiri arheologice și cercetări istorice vor conduce, poate, la noi teorii în legătură cu Nefertiti și dispariția ei precipitată din scena publică. După Cleopatra, Nefertiti a ajuns să fie regina egipteană cea mai renumită în constiința occidentală și e calificată adesea drept „cea mai frumoasă femeie din lume".
Nefertiti () [Corola-website/Science/303012_a_304341]
-
Primele concepte de supradotare, ca și primele modele de inteligență apar legate de conceptele tradiționale de genialitate. Modelul Galton abordează tema sub aceeași denumire și se preocupă de aspectele ereditare. Galton atribuia inteligenței o origine de tip genetic și ereditar, teorie ce va fi susținută, deși ulterior alți autori îi vor aduce unele nuanțări. Ceea ce definea prin „abilitate naturală" era o abilitate care nu implică doar capacitate, ci și entuziasm. İn lucrarea sa „Geniul ereditar”, Galton atrage atenția asupra problemei pe
Inteligență () [Corola-website/Science/303019_a_304348]
-
efectuate diferite investigații asupra inteligenței, fiecare pornind de la alte concepții, în funcție de autorii lor, dintre care unii au fost pionieri în ultimii aniai secolului al XlX-lea. Cele mai relevante contribuții aduse în acest sens au fost grupate în patru mari teorii, în funcție de structura inteligenței. Inteligența monolitică face parte din concepția teoretică a inteligenței, ca unica variabilă demnă de luat în seamă. Această abordare a fost prima estimare care s-a făcut asupra inteligenței. Din concepția monolitică derivă trei dintre principalele concepte
Inteligență () [Corola-website/Science/303019_a_304348]
-
luat expunerea acestuia drept punct de referință, adoptând ideea că inteligența constă într-un factor general g, comun tuturor operațiilor realizate, și o serie de factori numiți specifici, care reprezintă aptitudini pentru anumite domenii sau soluții la probleme determinate. După teoria „monolitică" a inteligenței a apărut teoria factorială, având o metodologie mai sofisticată, ale cărei criterii răspund unei mai bune raționalități de utilizare. Această concepție se bazează pe ideea existenței unor componente intelectuale multiple, dependente sau nu una de cealaltă, care
Inteligență () [Corola-website/Science/303019_a_304348]
-
referință, adoptând ideea că inteligența constă într-un factor general g, comun tuturor operațiilor realizate, și o serie de factori numiți specifici, care reprezintă aptitudini pentru anumite domenii sau soluții la probleme determinate. După teoria „monolitică" a inteligenței a apărut teoria factorială, având o metodologie mai sofisticată, ale cărei criterii răspund unei mai bune raționalități de utilizare. Această concepție se bazează pe ideea existenței unor componente intelectuale multiple, dependente sau nu una de cealaltă, care constituie ansamblul inteligenței. Conceptualizarea funcționării intelectuale
Inteligență () [Corola-website/Science/303019_a_304348]
-
aptitudinale specifice prin care diferă subiecții. Thurstone (1938) a definit o serie de componente intelectuale implicate în explicarea diverselor tipuri de comportament inteligent-prin modelul de aptitudini mentale primare. Conceptul și modelul erau net distincte de ale precursorilor săi, adepți ai teoriilor monolitice, prin existența unui lot de componente care împărțeau factorul g în aptitudini mai elementare. Thurstone a luat în considerație în mod special cinci factori pe care îi numește aptitudini mentale primare specifice : factorul V (înțelegere verbală), factorul W (fluiditate
Inteligență () [Corola-website/Science/303019_a_304348]
-
Binet riscă să recurgă la presupuneri exagerate, dat fiind faptul că, în lucrările lui Piaget și mai ales în cele ale colaboratorilor săi, nu este suficient de clară relația dintre viteza de atingere a unui stadiu determinat și inteligența generală. Teoria lui Piaget viza diverse aplicații educative, cele mai importante fiind următoarele : În momentul în care, în SUA, teoria lui Jean Piaget a fost confruntată cu cea a învățării, s-au descoperit „scăpările" primei teorii și pe cele din lucrările succesorilor
Inteligență () [Corola-website/Science/303019_a_304348]
-
în cele ale colaboratorilor săi, nu este suficient de clară relația dintre viteza de atingere a unui stadiu determinat și inteligența generală. Teoria lui Piaget viza diverse aplicații educative, cele mai importante fiind următoarele : În momentul în care, în SUA, teoria lui Jean Piaget a fost confruntată cu cea a învățării, s-au descoperit „scăpările" primei teorii și pe cele din lucrările succesorilor lui Piaget. Teoria inteligenței fluide și cristalizate a atins deja un nivel înalt de dezvoltare. Prin inteligența cristalizată
Inteligență () [Corola-website/Science/303019_a_304348]
-
unui stadiu determinat și inteligența generală. Teoria lui Piaget viza diverse aplicații educative, cele mai importante fiind următoarele : În momentul în care, în SUA, teoria lui Jean Piaget a fost confruntată cu cea a învățării, s-au descoperit „scăpările" primei teorii și pe cele din lucrările succesorilor lui Piaget. Teoria inteligenței fluide și cristalizate a atins deja un nivel înalt de dezvoltare. Prin inteligența cristalizată înțelegem valoarea educației verbale, iar inteligența fluidă desem¬nează valoarea gândirii analitice, mai ales în situații
Inteligență () [Corola-website/Science/303019_a_304348]
-
viza diverse aplicații educative, cele mai importante fiind următoarele : În momentul în care, în SUA, teoria lui Jean Piaget a fost confruntată cu cea a învățării, s-au descoperit „scăpările" primei teorii și pe cele din lucrările succesorilor lui Piaget. Teoria inteligenței fluide și cristalizate a atins deja un nivel înalt de dezvoltare. Prin inteligența cristalizată înțelegem valoarea educației verbale, iar inteligența fluidă desem¬nează valoarea gândirii analitice, mai ales în situații noi. Există ipoteza că inteligența fluidă este cea care
Inteligență () [Corola-website/Science/303019_a_304348]
-
percepției vizuale și cu modelul Stanford-Binet, se constată că, niște măsuri atât de simple, ca timpul de reacție și variabilitatea,sa pot corela până la 0,7 și 0,8 cu masurile QI ale lui Binet. Aceste rezultate sprijină cu fermitate teoria lui Galton asupra existenței unui factor general al inteligenței (Eysenck, 1988). </div>
Inteligență () [Corola-website/Science/303019_a_304348]
-
abundent element din univers. Gazele rare formează molecule monoatomice. Acest fapt s-a stabilit pe baza raportului dintre căldura molară la presiune constantă și căldura molară la volum constant, C/C, care este egal cu 5/3=1,666, în conformitate cu teoria cinetică a gazelor. În consecință, la gazele rare, masele atomice sunt egale cu cele moleculare. Acestea au fost determinate din densități, prin aplicarea legii lui Avogadro. Gazele rare sunt incolore și inodore. Punctele lor de topire și de fierbere sunt
Gaz nobil () [Corola-website/Science/303056_a_304385]
-
secretarul acestei prestigioase instituții, marchizul de Condorcet, spunea: „"... il cessa de calculer et de vivre"” („el a încetat să mai calculeze și să trăiască...”). Euler a lucrat în aproape toate ramurile matematicii, printre care geometrie, calcul infinitesimal, trigonometrie, algebră și teoria numerelor. El este o figură reprezentativă în istoria matematicii, iar operele sale, multe dintre ele de interes fundamental, dacă ar fi tipărite integral ar umple între 60 și 80 volume. Numele lui Euler este asociat cu numeroase subiecte. Printre altele
Leonhard Euler () [Corola-website/Science/303072_a_304401]
-
al XVIII-lea, iar matematicienii din familia Bernoulli, prieteni de familie ai lui Euler, au fost printre cei responsabili pentru progresul în acest domeniu. Datorită influenței lor, calculul infinitesimal a devenit obiectul de studiu principal al lui Euler. Chiar dacă unele teorii ale lui Euler nu sunt acceptate de standardele moderne ale matematicii, ideile sale au condus la mari progrese. Astfel, el a rămas foarte cunoscut în analiza matematică pentru utilizarea frecventă a seriilor de puteri - exprimarea unor funcții cu ajutorul unor sume
Leonhard Euler () [Corola-website/Science/303072_a_304401]
-
În 1988, cititorii revistei de specialitate "Mathematical Intelligencer" au votat această identitate ca fiind „cea mai frumoasă formulă matematică din toate timpurile”. Euler apare de altfel cu trei dintre primele cinci formule din acest clasament. În plus, Euler a elaborat teoria funcțiilor transcendentale superioare prin introducerea funcției gamma și a introdus o nouă metodă pentru rezolvarea ecuațiilor polinomiale de gradul IV. El a găsit, de asemenea, o modalitate de a calcula integralele cu limite complexe, prefigurând astfel dezvoltarea analizei complexe moderne
Leonhard Euler () [Corola-website/Science/303072_a_304401]
-
modalitate de a calcula integralele cu limite complexe, prefigurând astfel dezvoltarea analizei complexe moderne și a inventat calculul variațiilor, inclusiv bine-cunoscuta ecuație Euler-Lagrange. De asemenea, Euler a fost primul matematician care a utilizat metode analitice pentru a rezolva probleme de teorie a numerelor. În acest sens, el a unit două domenii diferite ale matematicii (teoria numerelor și analiza), introducând un nou domeniu de studiu: teoria analitică a numerelor. În acest nou domeniu, Euler a creat teoria seriilor hipergeometrice, teoria funcțiilor trigonometrice
Leonhard Euler () [Corola-website/Science/303072_a_304401]
-
și a inventat calculul variațiilor, inclusiv bine-cunoscuta ecuație Euler-Lagrange. De asemenea, Euler a fost primul matematician care a utilizat metode analitice pentru a rezolva probleme de teorie a numerelor. În acest sens, el a unit două domenii diferite ale matematicii (teoria numerelor și analiza), introducând un nou domeniu de studiu: teoria analitică a numerelor. În acest nou domeniu, Euler a creat teoria seriilor hipergeometrice, teoria funcțiilor trigonometrice hiperbolice și teoria analitică a fracțiilor continue. De exemplu, el a demonstrat infinitatea numerelor
Leonhard Euler () [Corola-website/Science/303072_a_304401]