67,494 matches
-
iată ce-mi permit a-i spune: Iubiți libertatea, nu aceea de azi, dobândită prin avânturi violente, ci aceea care se dobândește prin ordine, prin stăruință, prin progres susținut și care sin gură dăinuiește pentru că singură este meritată. Iubiți independența, amintindu-vă însă întotdeauna că pentru națiuni ca și pentru indivizi nu este nici o siguranță de a căuta buna starea sa aiurea decât în buna stare generală; pentru acest motiv respectați pacea lumii atât de prețioasă, mai cu seamă pentru popoarele
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Spectacolul anunțat pentru duminică 17 noiembrie, amânându-se din cauza răului timp, se va reprezenta joi 21 corent și care este piesa lupta pentru credință Dramă cu mare spectacol în 5 acte.“ 23 anul 1874 233 20. „Afișul“ pe care-l amintește Bacalbașa a fost tipărit în TRC. (an. XII, nr. 1152, 29 septembrie 1874, p. 3); în el se preciza că „Teatrul român - compania dramatică reprezen tată și dirijată de M. Pascaly a început repetițiunile sale duminică la 15/27 septembre
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
preocuparea redusă pentru literatură a unor cercuri mai largi, semicultivate, și nu la valoarea în sine a producției literare românești, ilustrată în deceniul 1870-1880 de operele unor scriitori care vor deveni curând mari clasici: Eminescu, Creangă, Slavici, Caragiale - ca să-i amintim numai pe aceștia. 3. Scurta retrospectivă a lui Bacalbașa asupra jocului de interese al marilor puteri în această parte a Europei este destul de exactă. Rusia țaristă - care obținuse încă din 1871 anu larea prevederii din tratatul de la Paris (1856), prin
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și unul dintre cei mai activi membri ai cabinetului a fost nevoit să-și dea demisia, acuzat, pe nedrept, și de fraude, atât de deputații liberali (N. Ionescu), cât și de către unii conservatori (Chr. Tell, Manolache Costache Epureanu). 8. Bacalbașa, amintindu-și cu aproximație de evenimentele anului 1875, se referă, de fapt, la redeschiderea, în acel an, a „chestiunii orientale“, după o perioadă de relativă liniște în această parte a Europei, determinată de înțelegerea reacționară dintre Rusia țaristă și Austro Ungaria
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
240 bucureștii de altădată represive turcești, unii dintre conducătorii răscoalei, printre care și Ștefan Stambulov revenind în România (Curs de istorie modernă a Bulgariei de prof. dr. Constantin Velichi, Universitatea din București, Facultatea de Istorie, 1974). În textul său Bacalbașa amintește de „bandele bulgare“, după denumirea obișnuită în epocă (și care nu avea un sens peiorativ), de fapt cetele revoluționare bulgare care luptau împotriva stăpânirii otomane; una dintre ele, condusă de poetul revoluționar Hristo Botev, organizată în România, va trece Dunărea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
la viața politică a țării - valabilă până în iunie 1884 -, fusese votată de Adunarea electivă a României la 6/18 iulie 1866; potrivit acestei legi corpul electoral era împărțit în patru colegii pentru Camera deputaților, componența lor fiind, în general, aceea amintită de Bacalbașa, cu următoarele precizări: din colegiul al treilea, al orașelor, făceau parte comercianții și industriașii, profesiunile libere, ofițerii în retragere, profesorii, precum și pensionarii statului; colegiul al patrulea, „țărănesc“, îi cuprindea pe cei care nu se încadrau în primele trei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
din 1866 - v. MOF., nr. 153, 14/26 iulie 1866, p. 670). Mai târziu, ca urmare a noii legi electorale adoptate în 1884, birourile electorale erau prezidate de primii președinți sau de consilierii Curților de Apel, deci de magistrați, așa cum amintește și Bacalbașa în text. 12. Coaliție a tuturor grupărilor liberale la care se va alătura și conservatorul disident Manolache Costache Epureanu, în vederea răsturnării guvernului Lascăr Catargiu. V. mai departe p. 243 și urm. 13. Bacalbașa își amintește exact: primul număr
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de magistrați, așa cum amintește și Bacalbașa în text. 12. Coaliție a tuturor grupărilor liberale la care se va alătura și conservatorul disident Manolache Costache Epureanu, în vederea răsturnării guvernului Lascăr Catargiu. V. mai departe p. 243 și urm. 13. Bacalbașa își amintește exact: primul număr al gazetei Alegătorul liber a fost lan sat la 23 ianuarie/4 februarie 1875 într-un tiraj mare pentru vremea aceea: 3 000 de exemplare. Publicația apărea la început de două ori pe săptămână (joia și duminica
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
să ne dea / Vodă Car... / Vodă Car... / Crudul Vodă... Caragea.“), poezia a provocat mânia autorităților, a ministrului conservator de Justiție, Alexandru Lahovary, care a dat dispoziție să fie reactivată acuzația - rămasă până atunci fără urmări - din iulie 1874, pentru articolul amintit din gazeta Oltul, acuzație în temeiul căreia Macedonski a fost arestat la Craiova și „depus“ la închisoarea Văcărești la 24 martie/5 aprilie 1875 (Adrian Marino, op. cit., p. 529, nota 35). de Mazar-pașa. Maiorul Lakeman era liberal, el își pusese
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
C.A. Rosetti, partidul cu tradițiile în anul 1848, partidul care fusese revoluționar la Paris și purta încă ponosul ideilor răsturnătoare. Acest partid reprezenta în România toată democrația și, venind la cârmă după revoluția din 186618, adusese câteva reforme care aminteau opera revoluționarilor francezi de la 1848, între altele și garda națională.19* 244 bucureștii de altădată 17. Fostul maior englez Stephen Bertlett Lakemann (1825-1897), care servise în armata turcească sub numele de Mazar-pașa în timpul războiului Crimeii (în 1854 fusese șeful poliției
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
bătăuși mă lovește în creștetul capului. Pierd cunoștința și cad. Când îmi vin în fire, un ipistat în haine civile, un biet om mărunt, oacheș și slab, se afla lângă mine. Cum mă scol încep să vociferez! Nu-mi mai amintesc ce am spus, dar știu că am perorat în contra guvernului, a bandelor și a asasinilor. Omul a încercat să mă liniștească cu vorbe blânde, apoi, fiindcă sângele îmi curgea pe pardesiul meu gris-fer, m-a dus într-o cârciumă din
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
localul plin. O luptă disperată s-a dat. Biroul fiind la etaj, oamenii poliției în cap cu bătăușii s-au urcat sus în iuruș, dar cei de sus, înarmați cu bastoane și cu ardei pisat, răspundeau chiorând pe asaltatori. Îmi amintesc că se vorbea atunci de un fierar care făcuse minuni de vitejie respingând el singur atacul bătăușilor celor mai dârji. Bătăușii, văzând că nu pot izbuti să ocupe biroul, au schimbat tactica: s-au dat jos și au început să
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
locului șeful suprem al bandelor, vestitul Popa Tache. Dar marele elector a avut o soartă destul de tristă, li beralii îl pândeau și îl așteptau. De îndată ce Popa Tache apăru, agenții li be ralilor îl anul 1875 259 40. După cum am mai amintit, birourile provizorii și apoi cele definitive ale secțiilor electorale se formau din rândurile alegătorilor prezenți în dimineața primei zile a scrutinului în localul de vot (Art. 55 și 56 ale legii electorale din 1866). atacară aruncându-i cu ardei în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
multe arestări spre a se descoperi acela care trăsese cu revolverul în Geambașul, dar fără rezultat.44 Nicolae Fleva fu arestat ca instigator al omorului și al dezordinii. Iată ce scria Românul asupra acestei arestări: răspuns însă cu argumente indubitabile, amintind (cu date concrete) zecile de procese de viol, scandal, vătămare corporală pe care acesta le avusese în perioada 1870-1875 (Ion Dendrino și Ciru Oeconomu, „Ilie Geambașul“, TEL., an. V, 5 iunie 1875, p. 3). 42. Poetul Demetru Nicolae Saphir (1847-1883
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
către centru, că alte mase se îndreaptă către Văcărești spre a libera pe Fleva. Din minută în minută surescitarea creștea. Se țineau cuvântări înflăcărate și se discuta în ce chip am putea libera pe Fleva chiar în noaptea aceea. Îmi amintesc că cel mai înflăcărat era un domn Zăgănescu. Acesta propunea lucruri extreme. El era de părere ca să pornim in corpore către Văcărești; el, care era un bun gimnastic, se va urca pe stâlpii telegrafului și va tăia firul pentru ca cei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
liber (an. I, nr. 49, 4 iunie 1875, p. 1), precum și în celelalte jurnale liberale, marchează, de fapt, actul de naștere al partidului liberal, ca urmare a colaborării realizate înainte și în timpul alegerilor din 1875 între liberalii din toate grupările amintite de noi în paginile precedente, la care s-a alăturat pentru scurt timp și conservatorul disident Manolache Costache Epureanu („coaliția de la Mazar-pașa“). Principalele puncte ale „programei“ propuse de opoziția parlamentară la înce putul lunii iunie 1875 se refereau la adoptarea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a înjosi caracterele, a corupe conștiința umană, a înăbuși în țară orice independență, orice activitate, orice viață“ etc. („Programa“, TEL., an. V, nr. 954, 5 iunie 1875, pp. 2-3). Celelalte faze ale constituirii partidului liberal unitar în 1875 vor fi amintite de Bacalbașa la locul cu venit în paginile următoare. Lupta a fost crâncenă și numai faptului că Calinic era mitropolit al Moldovei i-a dat reușita.64 În ziua de 1 iunie s-a făcut alegerea Consiliului de disciplină al
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
care anunță păcălitura trasă revistei junimiste din Iași, Convorbiri literare, căreia i-a trimis spre publicare bucata versificată cu titlul La noi și având acrostihul: „La Convorbiri literare“. Această păcălitură iscălită „P.A. Călescu“ a produs anul 1876 283 10. Episodul amintit de Bacalbașa cu destulă exactitate a contribuit și el la șubrezirea regimului conservator; în cadrul discuțiilor asupra rectificării bugetului Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice Titu Maiorescu propusese, printre altele, desființarea catedrelor de economie politică și de economia dreptului de la Universitatea din
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Iași și a uneia dintre catedrele de drept roman de la Universitatea din București ai căror profesori erau adversari politici ai conservatorilor (Nicolae Ionescu de la Iași și G. Daniileanu de la București); amendamentul propus în Cameră de către A. Pascal, despre care am amintit mai sus, privind menținerea catedrelor respective, a fost respins de către aceasta, la 13/25 decembrie 1875, cu 26 de voturi pentru și 72 contra („Adunarea Deputaților. Ședința de la 13 decembrie 1875“, MOF., nr. 284, 24 decembrie 1875/5 ianuarie 1876
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
literare - mai cu osebire.“ V. mai sus, p. 89, nota 52. 13. Generalul Ion Em. Florescu a fost ministru de Război în cabinetul Lascăr Catargiu, până la căderea acestuia (4/16 aprilie 1876). 14. Neînțelegerile din rândurile echipei guvernamentale de care amintește Bacalbașa au continuat prin demisia, la 16/28 februarie 1873, a lui D. Ghica din funcția de președinte al Adunării Deputaților, acesta fiind nemulțumit de faptul că guvernul nu se consultase cu el înainte de a propune Camerei votarea unui împrumut
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mai bun Vernescu? Fiindcă Rosetti trecea drept un revoluționar zvăpăiat, franțuzit și cu idei nepotrivite pentru țara românească, pe când Vernescu era un liberal moderat, așezat și mai ales om cu o avere însemnată. anul 1876 287 24. Cum am mai amintit, răscoala din Bosnia și Herțegovina izbucnise în vara anului 1875; Serbia și Muntenegru vor declara război Imperiului Otoman la 18/30 iunie și respectiv la 20 iunie/2 iulie 1876, după înăbușirea în sânge a răscoalei antiotomane din Bulgaria (aprilie-mai 1876), „chestiunea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Buzău: N. Păcleanu, Cahul: G. Dimitriu, Covurlui: N. Vlaicu, Dâmbovița: Isaia Lerescu, Dolj: G. Chițu, Dorohoi: P. Cazimir, Fălciu: colonel N. Iamandi, Gorj: T.Moscu, Ialomița: Șt. Petrovici, Iași: Antoniadi, Ilfov: G. Vernescu, Ismail: colonel Costa-Foru, 25. Întrunirea despre care amintește Bacalbașa a avut loc în sala Bossel de pe Calea Victoriei; candidatura lui G. Vernescu - care „a fost admisă de alegători“ - a fost propusă de C.A. Rosetti (TEL., an. VI, 28 martie 1876, p. 1); comentariile lui Bacalbașa sunt, în parte
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
298 bucureștii de altădată Camera e dizolvată.51 D-rul Obedenaru scrie din Montpelier presei din România că un alt român a trecut în mod strălucit examenul de doctorat în medicină la Paris, unde a fost intern de spitale. D-rul Obedenaru amintește că la Paris internul îndeplinește aceeași funcțiune ca medicul secundar la București. Numai trei români au mai putut fi interni la Paris, aceștia sunt doctorii Marcovici, Kalenderu și Obedenaru. În ziua de 8 mai, un mare doliu pentru societatea înaltă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Daniileanu ar fi părăsit gruparea al cărei președinte era (Stindardul, 26 mai 1876, p. 1). 51. Adunarea Deputaților a fost dizolvată la 3/15 mai 1876, pe baza unui raport al Consiliului de Miniștri către șeful statului în care se amintea faptul că „vederile Senatului“ sunt „opuse celor ale majorității Camerei Deputaților“ (MOF., nr. 98, 4/16 mai 1876, pp. 2456-2457), aceasta din urmă fiind dominată de o majoritate conservatoare ostilă noului guvern liberal. 52. ROM., an. XX, 9 mai 1876
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pripită de obținere a independenței naționale, care ar fi putut primejdui viitorul României, considerând, pe bună dreptate, că în primăvara anului 1876 nu erau create condițiile necesare pentru dobândirea acesteia, prin război sau prin tratative (despre una dintre propunerile Serbiei amintesc memoriile principelui Carol, la data de 25 martie/6 aprilie 1876: „Al. Catargiu, un unchi al prințului Milan sosește din Belgrad și comunică prințului, în numele nepotului său, că războiul Serbiei contra Turciei e un lucru hotărât și că prințul Milan
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]