58,766 matches
-
o prezentatoare TV de succes, gazda unei apreciate emisiuni de investigații, care va fi prinsă în strânsoarea unei uriașe și periculoase mașinării care demască cele mai controversate personaje politice ale momentului. Joi 24 Noiembrie 2016 orele 20.00 - la Institutul Francez din Roma (Largo Toniolo 20/22, între Piața Navona si Pantheon) va fi proiectat filmul “Concertul” de Radu Mihăileanu, un film cu 6 nominalizări Cesar in 2009 si 4 premii Gopo pentru “cea mai buna scenografie, fotografie și coloană sonoră
PROCULT CINEMA FESTIVAL. A VII-a ediție a Festivalului de Film Românesc de la Roma () [Corola-website/Journalistic/105966_a_107258]
-
și Imperiul Habsburgic sunt subiecte care îi convin. Și le cercetează cu plăcere." - Vincent Meylan, Point de vue Născut la Paris în 1943, JEAN DES CARS (pe numele întreg, Jean Marie de Pérusse des Cars) este un scriitor și jurnalist francez, colaborator la Paris Match, Figaro Magazine și Jours de France. Istoric reputat și autor prolific, el și-a creat un nume ca pasionat cronicar al marilor case dinastice europene și al destinelor celor mai iluștri reprezentanți ai acestora. Printre lucrările
Întâlnire cu reputatul jurnalist, istoric și scriitor JEAN DES CARS by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105964_a_107256]
-
etc. Institutul Cultural Român de la Paris va organiza, cu ocazia Zilei Naționale a României, un concert extraordinar susținut de Maxim Quartet. Evenimentul va avea loc pe 8 decembrie 2016 la Sala Bizantină a Palatului Béhague, reședința Ambasadorului României în Republica franceză, un spațiu simbolic pentru un concert dedicat Zilei Naționale, cunoscut și apreciat de publicul parizian. Cvartetul va reuni artiști de prim rang ai scenei concertistice românești: Horia Maxim (pian), Mihaela Anica (flaut), Fernando Mihalache (acordeon) și Săndel Smărăndescu (contrabas). În
Manifestări dedicate Zilei Naționale a României organizate în rețeaua ICR din străinătate by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105950_a_107242]
-
templu. Iar în teatru nu există scene mari și scene mici, ci doar spectacole foarte bune și spectacole proaste. Cum a fost turneul la Veneția? Am prezentat un spectacol la Teatrul Goldoni unde mai dansasem și înainte alături de o companie franceză. Teatrul este o minune. Înainte am fost invitat la Teatrul Parioli Peppino De Filippo din Roma, cu Un minut de dans sau... UF!". Muzica îi aparține omului orchestră Paul Ilea căruia i-am cerut să plece de la temele cele mai
Claviatura timpului în viziunea lui Gigi Căciuleanu: "Când dansezi, îl iei pe Dumnezeu de un picior” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105958_a_107250]
-
dansului în arta contemporană, dar și unul dintre actanții lui pasionați. Sunt mândru de a fi luat parte la explozia dansului contemporan în Franța unde, alături de Dan Mastacan, un sclipitor actor, regizor, scenograf, am condus unul dintre primele Centre Coregrafice Franceze la Rennes. Am fondat Compania Gigi Căciuleanu la Paris. La Santiago, în Chile, am contribuit activ la viața artistică a acestei țări conducând Baletul Național Chilian. Și iată-mă acum, de niște ani buni, aproape 11, conducând Gigi Căciuleanu Romanian
Claviatura timpului în viziunea lui Gigi Căciuleanu: "Când dansezi, îl iei pe Dumnezeu de un picior” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105958_a_107250]
-
de Iosif Iser (1881, București - 1958, București), pictată în 1938, provine din colecția din anii 40 a lui Leon Laserson. Personajele lui Iser, cele care nu suferă travestiuri (arlechini, odalisce, spaniole), transmit un suflu modernist, ce amintește de formația sa franceză. Modelul profesionist este folosit de Iser în marile compoziții cu personaje ale deceniului 4 și 5, realizate în România. Turcoaica în veșmânt specific nu mai apare ca la începutul carierei, atunci când familiile tipic dobrogene erau analizate în pânzele artistului. Acel
Licitație Artmark: Paradă a operelor de artă de patrimoniu de la Nicolae Grigorescu la Adrian Ghenie by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105942_a_107234]
-
4.500 de euro. Joie de vivre (Duminica în La Grande Jatte) de Eustațiu Stoenescu (1885, Craiova - 1957, New York) este marcată de studiile pariziene ale artistului. Chiar dacă a studiat în atelierul lui Jean Paul Laurens, pictor reprezentativ pentru stilul academist francez, Stoenescu se va simți toată cariera un modern. În așa-numitul Depot des Marbres, unde îi cunoaște pe Rodin și Bourdelle, Clemenceau și Cottet, alături de care descoperă și se preocupă de noile "probleme" ale artei moderne, Stoenescu va depăși lecția
Licitație Artmark: Paradă a operelor de artă de patrimoniu de la Nicolae Grigorescu la Adrian Ghenie by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105942_a_107234]
-
la 23 noiembrie/6 decembrie 1916, trupele inamice au ocupat Capitala și, o dată cu ea, aproximativ 2/3 din teritoriul României, frontul stabilindu-se la începutul anului 1917, pe linia Siretului, de-a lungul Dunării și a brațului Sf. Gheorghe. Generalul francez Henri Mathias Berthelot, unul dintre cei mai importanți lideri ai conducerii militare a Franței, în prima parte a războiului, a fost trimis în România, în toamna lui 1916, în fruntea unei misiuni militare în calitate de șef al Comandamentului aliat al Dunării
14 august, zi intrată în istoria României. Au trecut 100 de ani by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105990_a_107282]
-
mai importanți lideri ai conducerii militare a Franței, în prima parte a războiului, a fost trimis în România, în toamna lui 1916, în fruntea unei misiuni militare în calitate de șef al Comandamentului aliat al Dunării. Între ianuarie și mai 1917, generalul francez a fost cel care a luat, la Iași, majoritatea deciziilor pentru refacerea armatei române, au fost mobilizați noi recruți și s-a primit echipament modern de luptă din Franța. S-a ocupat personal de instalarea legăturilor telefonice între punctele de
14 august, zi intrată în istoria României. Au trecut 100 de ani by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105990_a_107282]
-
armata română reîncepe operațiile militare împotriva Puterilor Centrale. Cu mari eforturi s-a reușit mobilizarea armatei, adunându-se cca 90 000 de oameni. Trupele române au primit ordin să treacă simultan în Transilvania, Muntenia și Dobrogea. În același timp, trupele francez din corpul expediționar, comandat de generalul Franchet d'Esperey au forțat Dunărea pe Giurgiu, îndreptându-se spre București. Totodată, armata germană, comandată de mareșalul August von Mackensen, a început retragerea spre Transilvania. La 30 octombrie/12 noiembrie, armata română a
14 august, zi intrată în istoria României. Au trecut 100 de ani by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105990_a_107282]
-
pe tronul României a regelui Carol I (1839-1914), orașul Curtea de Argeș, fosta capitală a Țării Românești, a reintrat în atenția istoriei. Biserica Mănăstirii Curtea de Argeș a fost refăcută în forma de astăzi, între 1875-1886, la inițiativa regelui Carol I, după planurile arhitectului francez Andre Lecomte de Nouy. Această refacere, absolut necesară, a avut însă parte și de critici, mai ales datorită faptului că a modificat ansamblul mănăstirii, prin înlăturarea zidului fortificat de la exterior și prin demolarea marii clopotnițe ridicată de Matei Basarab. Pictura
Mănăstirea Curtea de Argeș - necropola regilor României by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/106016_a_107308]
-
Este vorba despre un băiat în vârstăde 10 ani, care locuiește împreună cu familia în Guyana Franceză de aproape doi ani. Copilul a sosit în România în data de 12 iulie în vizită la rude. O zi mai târziu a manifestat următoarele simptome: febră, erupții pe piele și mialgii. Simptomele au dispărut în termen de 24 de
Ministerul Sănătății confirmă: Al doilea caz de infectare cu Zika în România by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/106036_a_107328]
-
îmblînzit refuzul a fost oferit de nevoia de a interpreta unele fenomene ce par nu doar să dezmintă legile naturii, dar să implice o anumită ordine de lucruri foarte asemănătoare cu aceea divină. Nimic mai caracteristic decît discuțiile bătrînului filosof francez Jean Guitton cu un biolog și un fizician despre structura și limitele universului. Au existat în știință, mai ales în secolul din urmă, adevărate șocuri care au redus în explicarea fenomenelor ideea de Dumnezeu. Unul dintre ele a fost produs
Marele Acordor by Nicolae Manolescu () [Corola-website/Journalistic/14497_a_15822]
-
s-a apropiat de speța pamfletului ca de o "matrice democratică" a expresiei literare. Căci pamfletul reflectă o anume "democratizare" a spiritului în epoca modernă, mai precis o mișcare centrifugă în raport cu canoanele, de "emancipare", din plin probată de impactul Revoluției franceze, dar și prin ceea ce a precedat-o nemijlocit (efervescența polemică a "Secolului luminilor"), ca și, mai înainte, prin războaiele verbale din timpul Reformei și al Contrareformei. Să precizăm că autorul Manualului de morală practică nu s-a simțit însă un
Pamfletul arghezian (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Journalistic/14624_a_15949]
-
informatul istoric literar, este scăparea din vedere a greșelii din scrisoarea lui Th. Solacolu, referitoare la Rimbaud: "bateau rose", în loc de "bateau ivre". Baremi, în ceea ce mă privește, nu-l știu sensibil pe Rimbaud la paleta coloristică, și nici istoriile literare franceze, consultate, nu mă încurajează în a accepta îmbogățirea sumarului volumului de poezie al poetului francez. În privința contribuției la cunoașterea lui Baudelaire a "regretatei noastre colege, Liliana Țopa", am bucuria să contribui la ștergerea acestei amărăciuni existențiale a domnului Mihai Apostol
Viața documentelor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-website/Journalistic/14597_a_15922]
-
la Rimbaud: "bateau rose", în loc de "bateau ivre". Baremi, în ceea ce mă privește, nu-l știu sensibil pe Rimbaud la paleta coloristică, și nici istoriile literare franceze, consultate, nu mă încurajează în a accepta îmbogățirea sumarului volumului de poezie al poetului francez. În privința contribuției la cunoașterea lui Baudelaire a "regretatei noastre colege, Liliana Țopa", am bucuria să contribui la ștergerea acestei amărăciuni existențiale a domnului Mihai Apostol, asigurându-l că, atât colega domniei-sale, cât și a mea, poartă numele lui Sorin Alexandrescu
Viața documentelor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-website/Journalistic/14597_a_15922]
-
Tot aici este și un studiu. "Luptătorul" din 1922, la rubrica "Viața culturală" reproduce după " Ideea Europeană", câteva catrene. Sub titlul Rabayatele lui Omar Khayyam, "Universul literar" în 1925 publică 13 catrene în traducerea lui Gilbi (Anghel Pomescu) după versiunea franceză a lui Toussaint, în vreme ce cu doi ani mai înainte, în 1923, "Adevărul literar și artistic", la rubrica "Literatura străină", apropie cititorul român de lirica persană, prin traducerea în proză de către Zaharia Stancu, a altor șapte catrene. Nu consider necesar să
Viața documentelor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-website/Journalistic/14597_a_15922]
-
mare parte inedită în Occident. Cu cîteva excepții: tînăra autoare sîrbă Bljana Srbanovici, a cărei Istorie de Familie a fost jucată și în România, dar mai ales în Germania, Anglia și Franța, sau Matei Vișniec, integrat de acum în peisajul francez și prezent cu un text scris pe vremea studenției sale și a dictaturii, Sufleurul fricii; apoi Dușan Kovacevici, scenarist al filmului lui Kusturica Underground, autor al piesei Profesionistul, jucată și la București, urmat de foarte tînărul macedonean Dejan Dukovski, scenarist
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
Franța a fost mai bine primit decît în Germania. M.N.-P.: Problema a devenit foarte sensibilă și în Franța, pentru că valul acestei emigrații clandestine și al traficului uman a ajuns pînă aici și a pus multe probleme de conștiință publicului francez. De altfel cred că aceasta a fost și reacția publicului internațional: în seara cînd am asistat la spectacol erau în sală mulți participanți la colocviul din țările balcanice și pentru ei, cred că a fost un act salutar de conștiință
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
influențat pe toți cei din generația mea, dar cu vremea a devenit mai interesant pentru mine să mă ocup de poeții care la rândul lor l-au influențat pe el: poeții clasici latini, Milton, poeții metafizici englezi și bineînțeles poeții francezi ai secolului 19, cum ar fi Baudelaire, Corbière, simboliștii etc. Cât despre alți poeți care m-au influențat, cred că orice poet bun pe care-l citesc îmi arată un nou mod de a exprima, de a privi și de
Ruth Fainlight: Scriitorii pot schimba lumea by Lidia Vianu () [Corola-website/Journalistic/14609_a_15934]
-
Enache, e un critic literar cunoscut (a primit Premiul României literare pentru debut pe anul 2001). Din păcate, d-sa n-are decît o contribuție modestă cantitativ în economia manualului. A propos de plagiat: un număr dublu (663-664) din revista franceză Critique se ocupă de istoria, formele și aspectele legislative ale plagiatului. Dacă tot sîntem într-o epocă de interes național pentru folosirea limbii române, să semnalăm și buletinul intitulat Limba română la radio și la televiziune care reproduce dezbaterile din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/14639_a_15964]
-
Crimă și pedeapsă, Don Quijote, Hedda Gabler (întâmplarea de a fi dat tocmai peste "acest" Ibsen!), Etzel Andergast de Jakob Wasserman, Neamul Șoimăreștilor și Zodia cancerului, Răscoala (nu însă Ion, care, la prima confruntare, m-a plictisit!) etc. Prima mea lectură franceză a fost La chartreuse de Parme, descifrată, cu mari eforturi, prin clasa a patra de liceu. Cartea m-a încântat atât de mult, încât, sforțându-mă s-o duc la capăt, cu ajutorul unui dicționar, am sfârșit prin a învăța acceptabil
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
Moldova sa natală, scriind chiar un testament în care își exprima dorința de a fi înmormântat la Tescani. A păstrat pașaportul românesc și cetățenia română, deși zecile de ani petrecuți la Paris i-ar fi dat demult dreptul la cetățenia franceză. Mai mult, nu a dorit să accepte înlocuirea vechiului său pașaport care purta însemnele regalității nici când Ambasada României i l-a anulat, oferindu-i noul model de pașaport, eliberat de autoritățile republicane pro-bolșevice. Nu a acceptat un asemenea document
George Enescu by Mihai Cosma () [Corola-website/Journalistic/296294_a_297623]
-
noul model de pașaport, eliberat de autoritățile republicane pro-bolșevice. Nu a acceptat un asemenea document modificat pe modelul Republicii Populare, iar pentru a nu-și pierde libertatea de circulație a apelat la utilizarea unui permis de călătorie emis de autoritățile franceze. Și totuși, din patriotism, nu a retezat orice comunicare cu țara, intervenind prin scrisori adresate la cel mai înalt nivel în favoarea unor măsuri reparatorii: a cerut eliberarea din arest a soției compozitorului Mihail Jora, întemnițată pentru vina de a fi
George Enescu by Mihai Cosma () [Corola-website/Journalistic/296294_a_297623]
-
un respectat și apreciat istoric: Adrian Cioroianu.Reacțiile nu au întârziat. „Știu domnii noștri - Ioan Stanomir și Adrian Cioroianu, cei doi acuzatori în emisiune și alții ca dânșii - că și în lucrările în care se manifestă influențele muzicii germane sau franceze, cum ar fi «Suita I» în stil clasic pentru pian sau opera «Oedip», se vădește legătura cu folclorul nostru prin utilizarea formelor modale, ritmice, internaționale ale acestuia?”, se întreabă Emil Stratan, critic de artă. În ce privește atacul la statura morală și
S-au găsit şi denigratori… () [Corola-website/Journalistic/296296_a_297625]