58,730 matches
-
al mării, metafore ale elementelor primordiale; aerul și apa la greci. 6. Cea de a doua metamorfozare a Luceafărului oferă alte sugestii metaforice. S-a afirmat că În această ipostază el aparține orizontului plutonic. Ca metaforă a zeității supreme infernale, privirile Îi sunt aprinse de o patimă arzătoare, În calitatea de stăpân peste infern, peste adâncimile subterane. Făptura sa stranie, ca și Înaintarea sa este o caracteristică a visului și se asociază cu efectul produs asupra fetei de Împărat. 7. Iubirea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
camașă subțire și albă cu floricele, pieptar cu bumbi de argint și bici de carmajin... cu codoriștea de os Împodobit cu flori tăiate și cu ghintulețe de aur”. După ce s-a uitat la cele două femei, Lică a aruncat o privire În jur și a Întrebat autoritar, cine e cârciumarul. Ana Îl privea cu uimire. Întrebat de cei trei porcari care ospătaseră dimineața și nu plătiseră, Ghița spune că un cârciumar vede și aude multe, dar trebuie să uite totul imediat
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
țărănesc. Satul este hărțuit de lipsuri și greutăți materiale, de conflicte și anchete pentru furturi imaginare, de zvonuri privitoare la vânzări de moșii, ori privitoare la Împărțirea pământului, colportate de călăreți pe cai albi, care poartă porunca lui Vodă etc. Privirea largă asupra societății, mai cu seamă asupra imaginii satului și țăranului, dă prilej scriitorului să pregătească pe cititor pentru Înțelegerea evenimentelor tragice din partea a doua a romanului, intitulată „Focurile”. Capitolul „Scânteia” este dedicat sfaturilor și măsurilor luate de proprietari În vederea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
numai românească nu-i”. Într-adevăr, autorul are suficiente motive să considere acest lucru ca fiind ciudat. Având vocația teatrului În suflet, Caragiale face câteva observații menite din nou să stărnească râsul, mai ales atunci când afirmă că la unele spectacole, privirea nu mai joacă, așa ca de obicei, pentru că un artist „părea că vorbește dintr-o pivniță iar altul din podul casei... iar când vorbeau mai mulți, era și mai ciudat”. Observații se fac și În legătură cu figuranții coriști sau În rolurile
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
perioada de timp este relativ scurtă, în cei 15 ani de „normalitate” a circulației internaționale, schimbările s-au succedat cu repeziciune, iar tabloul actual al migrației reproduce tendințele globale: creștere ca număr, diversificare ca forme, dinamică accentuată. Chiar și o privire succintă asupra celor 15 ani ne permite să constatăm că forme de circulație internațională cu o dezvoltare importantă la începutul anilor ’90 s-au diminuat până la dispariție, țări de destinație predilecte pentru aceeași perioadă au fost „abandonate” în favoarea unora noi
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
noului an, Administrația a susținut cauza României în Congres. În ianuarie, senatorul George McGovern a prezentat Comitetului pentru Relații Externe un raport privind vizita pe care o făcuse în vară în România 1972. Acest rezumat de zece pagini oferea o privire de ansamblu asupra istoriei României, punînd accentul pe naționalismul și năzuința ei către independență economică și politică. McGovern atribuia României meritul de a fi "deschis drumul către destindere" prin vizita lui Nixon, din 1969, și sublinia dezideratul lui Ceaușescu de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
tablouri, pereți de biserică sau predând lecții de pictură. Am observat că începuse să scape pensula destul de des în timpul orelor. Într-o zi, am așteptat să plece toată lumea și l-am întrebat ce se întâmplă. El mi-a aruncat o privire îngrijorată și mi-a spus: „Nu știu ce-i cu mine. Mi-am pierdut dintr-odată controlul la mâna dreaptă și nu știu de ce. Dacă n-o să-mi mai pot folosi mâna, sunt terminat! Mi-am dedicat viața artei și asta este
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
rinichiul va funcționa normal și nu veți mai avea dureri de cap. Sfaturi importante: Stingeți luminile și îndepărtați-vă de computere sau de alte surse puternice de lumină care deranjează ochii. Faceți câteva exerciții de relaxare a mușchilor oculari. Schimbați privirea de la un obiect îndepărtat la unul aflat în apropiere. Rotiți apoi ochii în sensul acelor de ceasornic și invers o dată sau de două ori. Nu exagerați. Prevenția este importantă. Când ieșiți, purtați ochelari de soare. Lumina solară puternică vă poate
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
îndepărtat la unul aflat în apropiere. Rotiți apoi ochii în sensul acelor de ceasornic și invers o dată sau de două ori. Nu exagerați. Prevenția este importantă. Când ieșiți, purtați ochelari de soare. Lumina solară puternică vă poate face să încordați privirile, poate cauza oboseala mușchilor feței și ai gâtului, iar toate acestea duc la dureri de cap. Migrenele. Circulația defectuoasă spre creier, alergiile alimentare sau stările grave de tensiune pot genera migrene. Masați toate punctele reflexe din degete pentru a reduce
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
care o nutream față de tradiția culturală din care, cu sau fără voia mea, fac până la urmă parte. Doamnele prof. univ. dr. Maria Roth și prof. univ. dr. Livia Popescu m-au sensibilizat față de problemele sociale, ajutându-mă să-mi focalizez privirea și dincolo de construcțiile conceptuale, către miezul naturii dramatice a existenței socio-umane. Iar d-lui conf. univ. dr. Rudolf Poledna îi sunt recunoscător pentru că mi-a stat alături atunci când eu însumi am fost zguduit lăuntric în trecerea printr-o experiență socială
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
socială decisivă în procesul de reproducere a sistemului de valori (a consensului axiologic) autorizat de autoritățile statale. În realizarea acestui deziderat, o importanță supremă o are literatura didactică, cea care întrupează conținutul informațional și ideologic al procesului educativ. O succintă privire istorică asupra evoluției literaturii didactice românești apare ca o prefață necesară a capitolului metodologic. 1.2.1. Literatura didactică românească: de la bucoavnă, prin abecedar, către manual Manualul școlar de istorie este principalul instrument prin care se realizează "pedagogia națională", fiind
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Istoria Românilor nu cuprinde decĭ istoria uneĭ singure țărĭ, ci istoria unuĭ popor, unui ném care are aceiașĭ origină, aceiaș limbă și aceléșĭ obiceiurĭ. Dacă poporul român nu forméză un singur tot în privința teritoriului, el este unul și nedespărțit în privirea morală și intelectuală; este acelaș corp, acelaș suflet și trebue decĭ studiat în întregimea luĭ, de și este îmbucătățit politicește, adecă împărțit sub maĭ mult stăpânirĭ. De aceea istoria Românilor va cuprinde expunerea destinelor, prin care a trecut întregul grup
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
contemporan a schimbat regulile jocului legitimării politice. În expresia consacrată deja a lui J. Olick, paradigma actuală de gestiune a trecutului în memoria națională a statelor poate primi denumirea de "politicile regretului" (Olick și Coughlin, 2003; Olick, 2007). Aruncând o privire scrutătoare asupra istoriei recente, spectatorul interesat nu se poate să nu remarce o turnură semnificativă în atitudinea oficială a statelor naționale față de propriul lor trecut. Un întreg cortegiu de regrete exprimate oficial, penitențe publice și declarații de nostra culpa s-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
trăit mai bine dacă Revoluția nu avea loc în decembrie 1989. Și mai sugestiv este faptul că, într-un scenariu electoral în care Nicolae Ceaușescu ar candida astăzi la președinție, 41 la sută dintre români l-ar vota. Iar cu privire directă la condamnarea regimului comunist ca ilegitim și criminal, rezistența nostalgiei populare se reflectă în faptul că doar 37 la sută dintre români împărtășesc ideea că regimul a fost criminal, în timp ce 41 la sutăse împotrivesc acestei sentințe. În privința ilegitimității regimului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
anĭ, culése și după aniĭ dela nașterea Domnuluĭ Isus Hristos alcăruite. Edițiunea a doua Tipărită de Ministeriul Cultelor și al Intrucțiuneĭ Publice. Bucuresci: Tipografia Academieĭ Române. Stăniloae, D. (1939). Ortodoxie și românism. Sibiu: Tiparul Tipografiei Arhidiecezane. Stoicescu, N. (1980). Continuitatea românilor. Privire istoriografică. Istoricul problemei, dovezile continuității. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Stoicescu, N. (1983). Unitatea românilor în Evul Mediu. București: Editura Academiei Republicii Socialiste România. Teodorescu-Braniște, T. (1936). Doctrina bâtei: naționalism, reacționism, antisemitism. București: Editura "Cuvântul Liber". Ureche, G. (1955). Létopisețul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dupre metód'a Catiheticâ, pentru classa a II-a li a III-a primarii, si scólele sâtesti, d'in Principatele-Unite. Iassiĭ: Tipografia Buciumuluĭ Romanǔ [Text cu alfabet de tranziție]. 1864. Rusu, Ioan V. Compendiu de Istori'a Transilvaniei cu distincta privire la romani. Sibiiu: Tiparitu si in comisiune la S. Filtsch. 1865. Rusu, Ioan V. Elemente de istori'a Transilvaniei pentru învețiatorii și școalele popularie romane. Sibiiu: Tipariu si in comisiune la S. Filtsch. 1866. Moldovan, Ioan Micu. Istoria Ardealului, pentru
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de susținere a mâinilor, ușor înaintea acesteia. * așezarea picioarelor în contact cu blocstartul - atingând solul cu vârful; genunchiul piciorului din spate atinge solul; trunchiul are o poziție obișnuită, fără flexie sau extensie; gâtul și capul se țin în prelungirea trunchiului; privirea este orientată la 1 - 1,5 m pe pistă, în jos și înainte. Poziția corespunde unei repartiții egale a greutății corpului pe cele 5 puncte de sprijin. * poziția corpului la comanda ,,gata” a starterului se realizează în principal prin eliminarea
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
atenuarea șocului la aterizare; * trecerea ușoară și rapidă în faza de impulsie; * genunchiul piciorului pendulant este tras înainte; în această mișcare antrenează și bazinul; * corpul are o poziție ușor înclinată înainte; * gâtul și capul au o poziție în prelungirea corpului; * privirea este orientată înainte și peste linia de sosire; * brațele execută o mișcare amplă, interdependentă de cea a picioarelor; aceasta e caracterizată de unghiurile în articulația cotului: 90o când brațul este dus înainte; 100 - 140 când este dus înapoi; Sosirea este
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
se face pe pingea, impulsia piciorului de sprijin este completă și viguroasă, iar direcția impulsiei este pe un unghi mai deschis decât alergările pe plat; brațele pendulează viguros, îndoite din cot la un unghi de 900; trunchiul grăbește ridicarea și privirea este îndreptată înainte. Lungimea pașilor până la primul gard crește progresiv, cu excepția ultimului, care este mai scurt, aceasta pregătind acțiunea de trecere a gardului. Prin scurtarea ultimului pas, condiție pentru trecerea eficientă a gardului, se realizează: * un șoc de amortizare mai
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
de plecare, ușor îndoit din genunchi; piciorul din spate, ușor îndoit, se așează la 1,5-2 tălpi înapoia liniei de start (35- 50cm); trunchiul este aplecat înainte, greutatea corpului este trecută pe piciorul din față; capul este în prelungirea trunchiului, privirea îndreptată în jos și înainte, după linia de plecare; brațele sunt îndoite din articulația cotului, cel opus piciorului din față fiind dus înainte, iar celălalt înapoi. La pocnetul pistolului sau la comanda ,,start” începe alergarea prin împingere energică pe piciorul
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
și permanent pe pingea; * pasul este mai lung decât cel lansat în tempo moderat, cu o ridicare relativ înaltă a călcâiului piciorului din spate, fără o pendulare prea evidentă a gambei se decât la pasul alergător în tempo moderat; nchiului, privirea i r, nu și a trunchiului. * alternări de accelerări și alergări libere în linie dreaptă, fără pauze, după modelul accelerare alergare liberă, accelerare, etc., s sus. * alergare lansată pe distanțe de 10-20m, precedate de o accelerare până la atingerea r lansat
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
ce d spatele la ștachetă în timpul zborului. Capul se întoarce, în finalul avântării, în sens opus rotației longitudinale și împreună cu brațul de pe aceeași parte controlează continuarea rotației în ax longitudinal pentru a nu se depărta mai mult decât trebuie și privirea reperează ștacheta. III. Zborul În momentul desprinderii de pe sol începe faza de zbor. Prin forțele de avântare și de impulsie, ia naștere și o rotație reală în ax transversal ce are rol în trecerea ștachetei cu corpul într-o poziție
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
45°, proiectând umărul drept înapoia bustului, cu tendință de coborâre; * cotul brațului drept (aruncător) coboară puțin sub nivelul axilei și începe o mișcare de intindere a brațului spre înapoi; * brațul stâng, îndoit din cot, se ridică în fața pieptului; * capul și privirea rămân orientate spre direcția aruncării; * axa bazinului se menține perpendicular pe direcția elanului. Al doilea pas de aruncare, executat de pe piciorul drept pe piciorul stâng, este mai scurt decât precedentul cu aproximativ 1 și ½ lungimi de talpă. Impulsia pe piciorul
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
nivelul tâmplei drepte sau puțin mai sus de aceasta; * brațul stâng, semiîntins în direcția deplasării atletului, ridicat la nivelul pieptului, cu o ușoară pronație a antebrațului, contribuie la echilibrul general al aruncătorului; * capul, în prelungirea trunchiului, se menține orientat cu privirea spre locul de aruncare. Al treilea pas sau pasul încrucișat, penultimul din seria pașilor de aruncare, reprezintă “cheia de boltă” a întregului sistem de mișcări care compun elanul. Se mai numește și “pas încrucișat” deoarece coapsa piciorului drept, printr-o
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
mișcare de pendulare circulară, depășind marg ui drept de axa de rotație provoacă o reducere a vitezei de rotație, ușurând sarcina atletului în mișc * când genunchiul piciorului stâng ajunge pe direcție asemănătoare startului în alergare, pivotul se transform * capul și privirea sunt îndreptate spre înaintea trunchiului Faza fără sprijin este de scurtă durată. După desprinderea piciorului stâng de pe sol acesta ajunge prin încrucișare celălalt picior, îl depășește și se îndreaptă spre dinainte a cercului. Datorită mișcărilor rapide ale picioarelor, trenul inferior
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]