64,222 matches
-
epuizează într-o singură zi. Lucrarea a stârnit încă de la apariție polemici imense între susținătorii teoriei și adversarii ei. Printre adversari s-a numărat și Robert FitzRoy, capitanul vasului „Beagle”, meteorolog și cartograf, care l-a atacat vehement pe Darwin. Teoria evoluționistă a fost susținută de numeroși naturaliști printre care Thomas Huxlez, Ernst Haeckel, Alexander O. Kovalevski, Vladimir O. Kovalevski, A.V. Severțov . Și în România, concepția evoluționistă a avut numeroși susținători printre care: Grigore Ștefănescu, Ștefan Mihăilescu, N. Leon, Grigore
Originea speciilor () [Corola-website/Science/302052_a_303381]
-
"'Ruimii "rușilor" este controversată. Deși vastă majoritate a istoricilor consideră valabilă "teoria normanda", unii savanți (în special școală sovietică de istoriografie) au emis teorii ale unor origini alternative. Astfel, ei consideră că este vorba mai degrabă de denumirea unei ocupații specifice (negustor/pirat/mercenar) anumitor popoare scandinave (vikingi, normanzi, varegi) la început
Rusii () [Corola-website/Science/302073_a_303402]
-
"'Ruimii "rușilor" este controversată. Deși vastă majoritate a istoricilor consideră valabilă "teoria normanda", unii savanți (în special școală sovietică de istoriografie) au emis teorii ale unor origini alternative. Astfel, ei consideră că este vorba mai degrabă de denumirea unei ocupații specifice (negustor/pirat/mercenar) anumitor popoare scandinave (vikingi, normanzi, varegi) la început, iar mai apoi ale slavilor. Până la urmă, miza acestei controverse este culturală
Rusii () [Corola-website/Science/302073_a_303402]
-
apoi ale slavilor. Până la urmă, miza acestei controverse este culturală și de moștenire istorică. Problema este dacă civilizația slavilor de răsărit are la origine elemente scandinave ale războinicilor nordici din secolele al IX-lea și al XI-lea, așa cum susține teoria normanda, sau dacă acesta civilizație se bazează pe fundații locale. "Teoria normanda" afirmă că Rusia Kieveana a fost fondată și și-a primit numele după numele stăpânilor războinici scandinavi, tot așa cum ei au dat numele Normandiei. În conformitate cu însemnările compilației Povestea
Rusii () [Corola-website/Science/302073_a_303402]
-
de moștenire istorică. Problema este dacă civilizația slavilor de răsărit are la origine elemente scandinave ale războinicilor nordici din secolele al IX-lea și al XI-lea, așa cum susține teoria normanda, sau dacă acesta civilizație se bazează pe fundații locale. "Teoria normanda" afirmă că Rusia Kieveana a fost fondată și și-a primit numele după numele stăpânilor războinici scandinavi, tot așa cum ei au dat numele Normandiei. În conformitate cu însemnările compilației Povestea timpurilor care au fost, o cronică care se presupune că a
Rusii () [Corola-website/Science/302073_a_303402]
-
tarziu, cronică afirmă că varegii au cucerit Kievul și au fondat Rusia Kieveana. Teritoriul pe care l-au ocupat a primit numele lor, așa cum rudele lor, normanzii au dat numele Normandiei. ("Vezi și: "Etimologia cuvântului rus și a derivatelor sale). Teoria normanda se bazează și pe scrierile lui Ibn Fadlan, care folosește numele "rusiyyah" pentru un grup de popoare care sunt considerați a fi vikingii de lângă Astrahan, ca și pe însemnările călătorului persan Ibn Rustah care se spune că ar fi
Rusii () [Corola-website/Science/302073_a_303402]
-
își spuneau rhos ("Rhos vocari dicebant"). Louis i-a întrebat despre originea lor și i s-a răspuns că sunt suedezi. Temându-se că sunt spioni ale rudelor lor nordice, danezii, împăratul i-a încarcerat imediat pe cei doi. Această teorie afirmă că numele "ruși" este derivat dintr-un cuvânt din limba nordică veche, "rods-", care ar fi însemnat "vâslași". Și cum vâslitul era principala metodă de propulsare a bărcilor care navigau pe râurile rusești, cum există o provicie suedeză "Roslagen
Rusii () [Corola-website/Science/302073_a_303402]
-
limba nordică veche, "rods-", care ar fi însemnat "vâslași". Și cum vâslitul era principala metodă de propulsare a bărcilor care navigau pe râurile rusești, cum există o provicie suedeză "Roslagen" (legea-rus) sau "Roden", regiune din care erau originari cei mai multi varegi, teoria pare foarte credibilă, iar numele "ruși" ar avea astfel aceiași origine cu denumirea suedezilor în limbile finlandeză și estona, anume ruotsi și rootsi. În surse contemporane scandinave, Europa Răsăriteana era numită uneori "Suedia Mare" sau "Suedia cea Rece", în afară
Rusii () [Corola-website/Science/302073_a_303402]
-
împrumut "яабеда (iabeda)" - "petiționar" (din "aembaetti" - "birou"), "скот (skot)" - "bovine" (din "skattr" - "taxa") și "кнут (knut)" - "bici" (din "knutr" - "lemn noduros"). De asemenea, trei nume vikinge ale unor conducători au devenit foarte populare: Oleg (Helgi), Olga (Helga) și Igor (Ingvar). Teoria normanda a fost elaborată prima dată de istoricul german Gerard Friedrich Miller (1705-1783), care a fost invitat să lucreze în 1748 în cadrul Academiei Ruse de Stiinte. La începutul faimosului său discurs din 1749, Miller a declarat că "glorioșii suedezi au
Rusii () [Corola-website/Science/302073_a_303402]
-
Krașeninnikov și a altor academicieni, l-au obligat pe Miller să-și înceteze muncă asupra acestui subiect până după moartea lui Lomonosov. Deși textul tipărit al discursului original a fost distrus, Miller l-a retipărit în 1768. Unii ruși susțin "teoria normanda", printre ei numărându-se Nicolai Karamzin (1766-1826) și Mihail Pogodin (1800-75), care, considerând însemnările din "Povestea anilor care au fost" demne de încredere, cred ca este adevărat că slavii de răsărit i-au chemat pe varegi să-i conducă
Rusii () [Corola-website/Science/302073_a_303402]
-
-se Nicolai Karamzin (1766-1826) și Mihail Pogodin (1800-75), care, considerând însemnările din "Povestea anilor care au fost" demne de încredere, cred ca este adevărat că slavii de răsărit i-au chemat pe varegi să-i conducă și să instaureze ordinea. Teoria avea implicații politice evidente. În scrierile lui Karamzin, teoria normanda forma baza justificării autocrației ruse, iar Pogodin a folosit teoria în cauză pentru a afirma că Rusia este imuna la prefacerile sociale și la revoluții, deoarece statul rus își avea
Rusii () [Corola-website/Science/302073_a_303402]
-
considerând însemnările din "Povestea anilor care au fost" demne de încredere, cred ca este adevărat că slavii de răsărit i-au chemat pe varegi să-i conducă și să instaureze ordinea. Teoria avea implicații politice evidente. În scrierile lui Karamzin, teoria normanda forma baza justificării autocrației ruse, iar Pogodin a folosit teoria în cauză pentru a afirma că Rusia este imuna la prefacerile sociale și la revoluții, deoarece statul rus își avea originile într-o înțelegere voluntară între cetățenii Novgorodului și
Rusii () [Corola-website/Science/302073_a_303402]
-
cred ca este adevărat că slavii de răsărit i-au chemat pe varegi să-i conducă și să instaureze ordinea. Teoria avea implicații politice evidente. În scrierile lui Karamzin, teoria normanda forma baza justificării autocrației ruse, iar Pogodin a folosit teoria în cauză pentru a afirma că Rusia este imuna la prefacerile sociale și la revoluții, deoarece statul rus își avea originile într-o înțelegere voluntară între cetățenii Novgorodului și conducătorii varegi. Oamenii de știință din Europa Răsăriteana au criticat teoria
Rusii () [Corola-website/Science/302073_a_303402]
-
teoria în cauză pentru a afirma că Rusia este imuna la prefacerile sociale și la revoluții, deoarece statul rus își avea originile într-o înțelegere voluntară între cetățenii Novgorodului și conducătorii varegi. Oamenii de știință din Europa Răsăriteana au criticat teoria normanda. În secolul al XIX-lea, teoria normanda era subiect de dispută între rușii mai liberali și unii istorici polonezi. Mai devreme chiar, Mihail Lomonosov a scris despre problematică acestei teorii. Sigismund von Herberstein, Dmitri Ilovaiski, Boris Rîbakov și alții
Rusii () [Corola-website/Science/302073_a_303402]
-
Rusia este imuna la prefacerile sociale și la revoluții, deoarece statul rus își avea originile într-o înțelegere voluntară între cetățenii Novgorodului și conducătorii varegi. Oamenii de știință din Europa Răsăriteana au criticat teoria normanda. În secolul al XIX-lea, teoria normanda era subiect de dispută între rușii mai liberali și unii istorici polonezi. Mai devreme chiar, Mihail Lomonosov a scris despre problematică acestei teorii. Sigismund von Herberstein, Dmitri Ilovaiski, Boris Rîbakov și alții au postulat teorii ale originii nenormande a
Rusii () [Corola-website/Science/302073_a_303402]
-
varegi. Oamenii de știință din Europa Răsăriteana au criticat teoria normanda. În secolul al XIX-lea, teoria normanda era subiect de dispută între rușii mai liberali și unii istorici polonezi. Mai devreme chiar, Mihail Lomonosov a scris despre problematică acestei teorii. Sigismund von Herberstein, Dmitri Ilovaiski, Boris Rîbakov și alții au postulat teorii ale originii nenormande a cuvântului "ruși". Faptul că vikingii foloseau un nume special pentru zona, si anume "Gardarike" ("castele" sau "forturi"), este prezentat că un argument împotriva teoriei
Rusii () [Corola-website/Science/302073_a_303402]
-
secolul al XIX-lea, teoria normanda era subiect de dispută între rușii mai liberali și unii istorici polonezi. Mai devreme chiar, Mihail Lomonosov a scris despre problematică acestei teorii. Sigismund von Herberstein, Dmitri Ilovaiski, Boris Rîbakov și alții au postulat teorii ale originii nenormande a cuvântului "ruși". Faptul că vikingii foloseau un nume special pentru zona, si anume "Gardarike" ("castele" sau "forturi"), este prezentat că un argument împotriva teoriei normande. Cu exceptia Gutasaga, nici o șaga nordică nu aduce aminte de teritoriile locuite
Rusii () [Corola-website/Science/302073_a_303402]
-
teorii. Sigismund von Herberstein, Dmitri Ilovaiski, Boris Rîbakov și alții au postulat teorii ale originii nenormande a cuvântului "ruși". Faptul că vikingii foloseau un nume special pentru zona, si anume "Gardarike" ("castele" sau "forturi"), este prezentat că un argument împotriva teoriei normande. Cu exceptia Gutasaga, nici o șaga nordică nu aduce aminte de teritoriile locuite de slavii răsăriteni. În plus, nordicii nu considerau Kievul ("Kaenugardr"), ci Novgorodul ("Holmgardr") ca fiind capitala țării rușilor. Conform afirmațiilor lui F. Donald Logan, "În 839, rușii erau
Rusii () [Corola-website/Science/302073_a_303402]
-
salivare, pe când "Papillae foliatae" (papilele lamelare) dezvoltate la cabaline, nu sunt prezente la toate mamiferele.Mucoasa limbii conține mai ales la baza limbii numeroase glande salivare.Mai demult s-a căutat zonarea limbii după simțul gustativ (sărat, acru, dulce,amar) teoria lui "David Hänig" (1901) teorie ce azi este considerată falsă. Limba are rolul de prehensiune (la unele animale) transport, amestec cu saliva și ajutor în masticația și deglutiția hranei la nivelul faringelui.La om are un rol important în vorbire
Limbă (anatomie) () [Corola-website/Science/302080_a_303409]
-
lamelare) dezvoltate la cabaline, nu sunt prezente la toate mamiferele.Mucoasa limbii conține mai ales la baza limbii numeroase glande salivare.Mai demult s-a căutat zonarea limbii după simțul gustativ (sărat, acru, dulce,amar) teoria lui "David Hänig" (1901) teorie ce azi este considerată falsă. Limba are rolul de prehensiune (la unele animale) transport, amestec cu saliva și ajutor în masticația și deglutiția hranei la nivelul faringelui.La om are un rol important în vorbire, formarea sunetelor articulate.De asemenea
Limbă (anatomie) () [Corola-website/Science/302080_a_303409]
-
Catolică) a declarat că spovada e validă, chiar dacă molitva se omite. În practică, molitva se omite în toate riturile, destul de des, îndeosebi când nu sunt mulți credincioși de spovedit, mai ales în afara mănăstirilor. Mărturisirea se desfășoară în mod interactiv. În teorie, la slavi și armeni, preotul pune întrebarea penitentului, enumerând liste de păcate. "Pentru detalii, vezi articolul Canon de spovedanie." Canonul e un remediu pentru penitent, care să-l ajute atât să se îndrepte, cât și să repare urmările păcatelor comise
Spovedanie () [Corola-website/Science/302095_a_303424]
-
tradițiilor, tabuuri, etc. Nerespectarea acestor instituții atrage pedepse informale, sub forma oprobriului public. W. Richard Scott consideră că ar fi eficientă o anumită sistematizare a instituțiilor. Identificarea presupozițiilor, a mecanismelor și a indicatorilor precum și prezentarea caracteristicilor instituțiilor care generează diverse teorii instituționale este aspectul pozitiv al clasificării și are ca rezultat identificarea erorilor teoretice care ar putea apărea în viitor. Această sitematizare are la bază „cei trei piloni ai instituțiilor” văzuți ca: "sisteme de reglementare", "sisteme normative" și "sisteme cultural-cognitive". Instituțiile
Instituție () [Corola-website/Science/302097_a_303426]
-
statut sunt valorile socio-culturale existente în comunitate sau societate și însușite de indivizi. Orice discuție despre instituții trebuie să aibă în vedere problema libertății. De ce avem nevoie de constrângeri instituționale? este una din întrebările la care trebuie să răspundă o teorie a instituțiilor. Noul instituționalism are în vedere comportamentul uman și influența pe care o au instituțiile asupra acestuia, dar și asupra costurilor de tranzacție și a producției de bunuri. Ronald Coase și Douglass North au în vedere elementele amintite anterior
Instituție () [Corola-website/Science/302097_a_303426]
-
generală a genului ne trimite la accepția din logică, valabilă atât în științele naturii, cât și în arte, filosofie, ziaristică: "Clasă de obiecte care au note esențiale comune și cuprind cel puțin două specii" (Dicționarul explicativ al limbii române). In teoria literaturii, "genul trebuie conceput ca o grupare de opere literare bazată, teoretic, atât pe forma externă (structura) cât și pe forma internă (atitudinea, tonul, subiectul și publicul cărora ele se adresează)." Genul ziaristic este o grupare de opere ziaristice, având
Jurnalism () [Corola-website/Science/302093_a_303422]
-
în biologie, care explică apariția diferitelor tipuri de plante și animale (ca și a altor forme de viață ale Terrei) prin modificarea altor tipuri pre-existente, diferențele între acestea fiind datorate unor modificări produse în generațiile succesive. Explicarea evoluției constituie o teorie științifică, adică o ipoteză testabilă pe calea experimentală, care a fost dovedită. Primele dovezi în sprijinul teoriei evoluției au fost acelea provenind din studiile comparative de morfologie ale speciilor existente și din studiul fosilelor (paleontologie). De atunci, dovezile provenind din
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]