67,494 matches
-
a lui S. și eu cu al lui Cs. „Vasile - continuă S. - s-a prins imediat, motivînd că se apropie de pensie și are un salariu mai mic decît mine și decît Nanianu”. în schimb el (S.) le-ar fi amintit că am doi copii de ținut în facultate și că, din acest motiv, n am să mă las împins unde vor. *Ca de obicei, Traian Moroșanu lucrează cu ușa deschisă. Acum cere la telefon primăria din Tamași. I se face
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cine!” „înainte de a fi cronicar, sînt om”, mi-a răspuns ea nostalgic. „Omul (dacă de asta ți-e teamă) se poate (e drept, cu efort) obiectiva”, am insistat eu. „Ușor de zis, dar am un bărbat actor acolo”, mi-a amintit ea. Văzînd că se fandosește, am renunțat la „munca de lămurire”. Credeam, în fine, că pot să-mi văd de treabă, dar în birou a intrat Eugen Verman, care, îndată ce s-a așezat în fotoliu, ne-a povestit pe nerăsuflate
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pe care l-a pus la vedere în biroul lui. A promis să i-l arate cu degetul lui G. ori de cîte ori acesta va intra la el cu intenția de a-l lua la rost. * Cineva mi-a amintit vorba rusului care spunea că „viața noastră e alcătuită din victorii zilnice: azi victoria de a fi făcut rost de carne, mîine de fasole sau de cartofi, și tot așa.” Zîmbind, am început să socotesc zilele mele fără nici o victorie
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
nici unul nu beneficiază de un respect unanim. Zici de bine de cutare, imediat sare cineva să-ți demostreze că „ăla” e curajos „cu voie de la Securitate” ori că are asigurată „plasa de protecție” de către străinătate. Legat de acest aspect, mi-amintesc felul în care profesorul Petru Pînzaru (trimis, probabil, de la Centru) a încercat să-l minimalizeze în fața noastră, a redactorilor celor două publicații băcăuane, pe Mircea Dinescu. „Cine atacă partidul?”, a întrebat el disprețuitor. Și a răspuns: „Acest «Boabă de piper
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
la unele din propunerile lor. „Puturoșii” (cum le zicea pînă mai ieri) deveniseră dintr-odată un fel de „eroi ai muncii socialiste”. Curios, nici unul n-avea aerul că se amuză de această metamorfoză. Uleiul laudelor îi înmuiase. Nu-și mai aminteau locurile din suflet ulcerate de „înjurături” și „mojicii”. Nici unul nu părea să se gîndească la capcana unui divide et impera. Am privit liniștit „spectacolul”, știind că asemenea „luni de miere” au mai fost, dar n-au durat. Liniștit, dar și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
nu doar într-o epocă și într-un loc, ci aproape oricînd și cam peste tot. Realismul e un magnet a cărui forță de atracție crește pe măsură ce înaintăm în vîrstă și experiența noastră de viață devine mai bogată. Nu-mi amintesc de cineva la care drumul să fi fost invers. *Dezamăgire în „tabăra” noastră: Nanianu și Mitocaru îmi comunică, mai întîi separat, apoi împreună, că Bălțătescu a primit sarcina să redacteze un răspuns ambiguu, în care se va recunoaște valabilitatea „sesizărilor
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
atunci aș merita să fiu disprețuit. *Ca să dau tonul așteptat, m-am înscris primul la cuvînt. N-am pornit în iureș, ca să nu mă sufoc de „nervi”. Am luat-o dinspre literatură (cam de depărtișor și, poate, nu tocmai adecvat) amintind, mai întîi, anecdota în care Voltaire se indigna și se înduioșa de atitudinea și, respectiv, soarta lui Jean Jacques Rousseau, adăugînd că, în intervalul dintre „discuțiile individuale” și ședința de azi, stările mele sufletești au oscilat: cînd a dominat hotărîrea
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
bun”, i-a răspuns profesorul. „Dar, mă rog, de ce întrebați?”, l-a chestionat la rîndul său. „Pentru că am un element foarte bun, fiul meu, și vreau să știu dacă liceul e pe măsura lui”, i-a precizat G. „După cum vă amintiți - a adăugat A. - «elementul» a intrat cu nota 1,85!” între timp, el a isprăvit școala și s-a căsătorit. „Cu cea mai frumoasă mireasă pe care am văzut-o”, a sărit de la locul său Eugen Verman. „O fată sănătoasă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
rîndurile acestora. În perfectă reciprocitate, eu i-am fost ostil mereu, dar unii dintre cei ce au contribuit la căderea lui i-au stat alături. Ei n-ar trebui să aibă procese de conștiință? Să mediteze la „sugestiile” victoriei? *„Mai amintește-ți cîți oameni ți-au irosit viața fără ca tu să-ți fi dat seama de pagubă” (Seneca, „Despre viața scurtă”, în Scrieri filosofice alese, p. 45). *Tulburată, D.Cm. Își găsește cu greu cuvintele cînd îmi descrie „ticăloșia” lui M.S., care
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Fructele unei asemenea educații - arată, mai departe, autoarea - se văd și azi. Ea citează exemplul recent al unui copil care s-a adresat presei pentru a întreba cui trebuie să spună faptul că părinții lui au semănat mac în grădină. Amintește, apoi, că, după adoptarea Legii asupra veniturilor ilicite, în cutiile de scrisori s-au găsit în repetate rînduri foi cu îndemnuri la spionarea vecinilor, compuse probabil de cei care au crescut cu mitul lui Pavlik Morozov în față. Spre deosebire de Abdiuhanova
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ei, probabil plantați de mîinile sale, sînt opt brazi și doi tei, iar în grădină e un alun cu cea mai groasă și mai înaltă tufă din cîte am văzut. De aceasta e legată o mică poveste, de care-mi amintesc, contrariat, ori de cîte ori trec pe acolo. Pe scurt, iat o. La ultima vizită a Ceaușeștilor în Bacău, seara, ei i s-a făcut, nitamnisam, poftă de alune sălbatice. De la Casa de Oaspeți, securiști și activiști au sunat în
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
e inospitalieră. „Cum să inviți pe cineva, cînd știi că la tine (spune mînioasă) «pute a sărăcie»?” Pereții din baie au prins (din cauza frigului) mici pete de mucegai; mobilele s-au demodat; instalațiile sanitare s-au uzat. „Nici nu-mi amintesc (continuă reproșul) de cînd n-am cumpărat un lucru pentru gospodărie”. Aproape întreg cîștigul nostru (două salarii) a fost orientat către altceva, mai important: educația copiilor. „Ai socotit vreodată (sînt întrebat din nou) cît ne rămîne pentru supraviețuire?” N-am
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
aspect ce poate nici nu va stat În intenție, a dat lucrării o culoare deosebită, alertă 5. A fost pentru mine, parcurgerea paginilor, ca un film serial de epocă, În care oamenii trăiesc, se mișcă, trecând pe străzile despre care amintiți, intrând sau ieșind din casele despre care vorbiți. Iată pentru ce vă mulțumesc din suflet pentru ocazia ce mi-ați oferit ca, evadând câteva ore din realitatea cotidiană, să merg pe urmele unor personalități despre care auzisem, știam câte ceva, dar
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Iată că o dată cu apropierea toamnei, cu trecerea perioadei de concediu și revenirea la „normal”, Încerc să-mi pun ordine În multe din restanțele ce s-au aglomerat, printre care și relațiile, cel puțin În scris, cu cei despre care Îți amintești adeseori dar pe care Îi vezi atât de rar. Discutăm de multe ori cu Gabriela despre Dvs. cu regretul că distanța este totuși atât de mare. Așa s-a Întâmplat și serile trecute, motiv pentru care ea, simțindu-se ceva
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
ora nu era prea potrivită. Dar cu crizele ei, care au devenit mai dese, prinde de puține ori asemenea momente. știu din ultimele Dvs. rânduri că ați avut de trecut momente deosebit de grele, despre care nici nu mai Îndrăznesc să amintesc. și În fond, ce poate ajuta gândindu-te sau vorbind de ele, când te simți ca om, atât de neputincios În fața a ceea ce viața Îți rezervă ! Totuși, fără să vrei, te Întrebi, de ce unora atât de mult, altora aproape nimic
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
uitări sau neștiință și vă sunt profund recunoscătoare. știu că ați făcut același lucru și pentru literele românești deși din trista experiență a unei triste tranziții sunt mai sceptică asupra capacităților societății noastre, traumatizată de coșmarul suferit, de a-și aminti. În orice caz, lucrarea Dvs. reprezintă un remediu ales Împotriva amneziei. Dacă În ultima mea călătorie la București, În 1997 n aș fi avut o criză cardiacă, ne-am da Întâlnire la Fălticeni să stăm de vorbă. Așa Însă, cu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
le pune numai mașinile la dispoziție. M-am Întâlnit cu Dl. Eugen Jebeleanu. Mi-a promis niște materiale și mi-a spus că așteaptă să se Împrimăvăreze, ca să vină să viziteze muzeul. Dacă Îl vezi pe dl. Balan, te rog amintește-i că aștept răspuns de la D-sa În chestiunea pentru care i-am scris, ca să știu ce am de făcut (...). Salutări cordiale, St. Lovinescu 6 (Fălticeni, 9.5.1984) Stimate Domnule Dimitriu, Tânărul Cristian Aioanei 50 care se prezintă la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
na sau d-l Lovinescu, oricum nu prin poștă. În legătură cu Întrebările puse de dvs. nu pot să vă dau vești prea bune. Nu cred că este cazul să se ceară o referință lui Demostene Botez care sigur nu-și mai amintește de L.A. pe care nu cred s-o fi văzut mai mult de o singură dată. Cicerone Teodorescu este deocamdată În Italia unde va sta probabil toată iarna. Nu am putut Încă lua contact cu Romulus Vulpescu prin cunoștința comună
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
În cărbune are la casă nr. 62 (a fost greșala mea). D-ra de care se Îndrăgostise Dl. Chirescu 71, se numea Franc, profesoară de lucru. Fiul mijlociu al familiei Octav Lovinescu 72, se numea Octăvel 73. Abia acum mi-am amintit, dar aceste nici n-au fost atât de necesare, sunt fără importanță. Totul - În monografie - este În limita necesarului, interesant, decent și științific. Vă rog să primiți din partea mea și a soțului, cele mai distinse mulțumiri și felicitări. Rugăm pe
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
eu mai Întâi, și cari sunt: 1) I. Roman. 2) Absolvirea la bacalaureat. 3) școala din Fălticeni cu tot comitetul de atunci, cu profesori și eleve. 4) Grupa de profesori În care este și Dl. Chirescu. 77 Din câte Îmi amintesc, artista mi-a făcut cadou un stilou chinezesc, care a ținut mulți ani și mi-a fost de mare folos, fiind de calitate. 567 Acestea, vă rog foarte mult, a mi le mai trimite Dvs. În copie și pentru a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
despărțit cu atâta ușurință de lucrări - unele capodopere, pe care ar fi putut Încasa milioane de lei. Le-a donat orașului copilăriei, constituindu-se Într-o „Colecție de prestigiu european”, cum afirma și profesorul universitar de la Düsseldorf, despre care am amintit. 117 Că Ion Irimescu este un mare talent, nu mă Îndoiesc o clipă. Ca și Ion Jalea, lucrează cu același zel la o vârstă Înaintată. Maria Mihăescu Își cunoaște aptitudinile artistice, s-a dovedit modestă prin propriile afirmații. 118 Mama
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
a pătrunde la edituri. Erau necesare relații, recomandări oficiale, includeri În planurile editoriale. Existau alte priorități, deși viața romanțată a artistei privea spiritualitatea fălticeneană a epocii, În care erau implicați E. Lovinescu, Virgil Tempeanu, Ion Dragoslav, Vasile Ciurea ș.a. Am amintit relațiile ei cu doamna Delavrancea, pe care a avut-o directoare la Liceul Central de fete din București, cu C. Meissner și soția sa; de asemeni, legăturile apropiate cu Lovineștii (mama lui Horia și Vasile Lovinescu, Antoaneta Holban). Alături de aceste
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
apoi institutor la Chișinău 638 pag. următoare). Cordiale salutări și gânduri bune191 C. Motaș și D-na ștefana Motaș 5 C. MOTAȘ 3 Februarie 1976 29 Bd. Dr. G. Marinescu 7000-Bucarest 35 Sector 6 Roumanie Stimate Coleg Dimitriu, Dacă vă amintiți, În ziua de 24˝XII/974 v-am trimis recomandat pentru Galeria oamenilor de seamă, broșura „Jean Grințescu”. Alt exemplar nu mai posed și am nevoie de ea. Nu s-ar putea trage o copie la „Cseros” sau copiată la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Silvestru, ediția 1964, Editura Meridiane. Di Granda - 50 de ani de teatru, 70 de ani de cântec, de Ionel Băjescu-Oardă, ediția 1969, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din R.S.R. Cred Însă că mai sunt și alte lucrări În care se amintește despre activitatea artistică a mamei și bunicului meu, pe care noi nu le știm. Amintiri scrise despre vizita În casa noastră de la Fălticeni a unor personalități artistice de frunte nu avem. știm că George Enescu, Agatha BÎrsescu, Constantin Tănase, Chirescu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
oamenii culturii de altă dată. Cu deosebite salutări, M. Niculăiasa 11 C.P. (Lămășeni), 17.7.1989 Stimate prietene Eugen Dimitriu, Mulțumesc pentru sincerele cuvinte de mângâiere și Încurajare pentru zilele ce mi-au mai rămas (și celor ce i-ați amintit). Golul din locuință și din suflet persistă. și nu știu dacă va putea fi uitat cu ușurință. Sunt singur În gospodărie. Îmi caut de lucru În grădină (...). Mai frunzăresc ziarele... Nu mă pot antrena să citesc - să scriu. Să treacă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]