61,510 matches
-
două în pereții naosului. Pereții interiori și bolta de deasupra naosului sunt pictați în întregime în frescă reprezentând chipuri de ierarhi și sfinți și tablouri biblice. Printre decorațiunile care împodobesc biserica sunt de menționat două rozete pe tavan sculptate în lemn cu motive populare deosebite. Aceste rozete au fost copiate în perioada interbelică la cererea profesorului Constantin Iotzu de la Facultatea de Arhitectură din București. Catapeteasma are pe marginile sale pilaștri ciopliți cu motive populare în formă de viță-de-vie sau muguri de
Biserica de lemn din Dobrovăț () [Corola-website/Science/318879_a_320208]
-
în partea de centru-nord a raionului Noua Suliță. Localitatea Dinăuți a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei, numindu-se inițial Ghenăuți. În anul 1768 a fost construită aici o biserică de lemn, după un plan moldovenesc . Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și
Dinăuți, Noua Suliță () [Corola-website/Science/315997_a_317326]
-
altitudine de 167 metri, în partea de centru-nord a raionului Noua Suliță. Localitatea Berestea a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei. În anul 1735 a fost construită aici o biserică de lemn . Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-
Berestea, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316032_a_317361]
-
nord a raionului Noua Suliță. De această comună depinde administrativ satul Șișcăuți. Localitatea Rângaci a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei. În anul 1730 a fost construită aici o biserică de lemn . Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-
Rângaci, Noua Suliță () [Corola-website/Science/315999_a_317328]
-
plecare, el mituiește echipajul să se răscoale și schimbă cursul pentru Liverpool. Mergând tot timpul cu toată viteza, barca rămâne fără combustibil. Fogg cumpără vasul la un preț foarte mare de la căpitan, apoi ordonă echipajului să ardă toate piesele din lemn pentru a avea combustibil. Nava ajunge la Queenstown, în Irlanda, apoi călătorii merg spre Londra prin Dublin și Liverpool. Fix obține în sfârșit un mandat de arestare pentru Fogg și îl închide pe acesta pentru o scurtă perioadă de timp
Ocolul Pământului în 80 de zile () [Corola-website/Science/316004_a_317333]
-
ei în fața unor noi restricții asupra familiei, la Ecaterinburg. Ea și părinții ei au fost percheziționați de către gardienii de la Casa Ipatiev și au fost avertizați că vor mai fi astfel de percheziționări. În jurul casei a fost instalat un gard de lemn limitând astfel vederae la stradă. "Oh, cât de complicat este totul acum", a scris ea pe 2 mai 1918. "Am trăit atât de pașnic timp de opt luni, iar acum totul a început din nou." Maria își petrecea timpul încercând
Maria Nicolaevna, Mare Ducesă a Rusiei () [Corola-website/Science/316001_a_317330]
-
La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Șerbinți (denumirea rusificată a satului Șărbinița) făcea parte din Ocolul Hilavățului a Ținutului Hotin . În perioada 1900-1910 a fost construită aici o biserică de lemn . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Șerbinți a făcut parte din componența României, în Plasa Lipcani a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de
Șerbinți, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316026_a_317355]
-
Vima Mică, județul Maramureș datează din secolul XVIII . Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Biserică se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserică veche. Potrivit relatării cronicarului Kadar Jozsef, biserica satului a fost construită din lemn în anul 1778, în zona de vest a satului (după toate probabilitățile, în Văceni - n. n.), si a fost sfințită în numele îngerilor păzitori. Are două clopote; pe unul este imprimat portretul Sfintei Maria cu fiul în brațe, iar celălalt are o
Biserica de lemn din Peteritea () [Corola-website/Science/316038_a_317367]
-
tematic din Spania. Acest parc este ideal pentru cei ce vin aici în călătorie sau vacanță cu familia. Parcul este împărțit în 4 zone tematice - Grecia Antică, Romă Antică, Egiptul Antic, si Spania Antică. Aici există un montagne russe de lemn și unul modern de oțel, există multe curse cu mașinuțe. Există o zonă mare de parcare, restaurante, baruri, etc. Este deschid de la sfârșitul lui martie până la sfarstiul lui septembrie, iar perioadele de maxim interes sunt octombrie, noiembrie și decembrie. Prețuri
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
de nord-est a raionului Noua Suliță. Localitatea Bălcăuți a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei, numindu-se inițial Bălcăuții de sus. În anul 1769 a fost construită aici o biserică de lemn . Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-
Bălcăuți, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316029_a_317358]
-
în anul 1706, după cum reiese din inscripția de pe bârna peretului din stânga ușii de la intrarea în biserică. Meșterul s-a semnat pe portal, la intrare, în locul de cinste dedicat lor sau ctitorilor, în litere chirilice: "„Both Griga Miaștir”". Biserica este din lemn de stejar, netencuită, cu temelia din piatră. Este în forma bisericilor vechi, cu intrarea laterală. În vârful turnului e crucea cu șapte brațe și păunul alături, semn al creștinismului în primele veacuri și al biruinței. Interiorul bisericii a fost pictat
Biserica de lemn din Drăghia () [Corola-website/Science/316046_a_317375]
-
al satului. Prin diligențele făcute de urmașii acestuia, vechea biserică, care străjuiește de trei veacuri comunitatea, degradată, înclinată și în pericol să se prăbușească, a suferit ample lucrări de reparație în anul 2006. Un caz fericit printre vechile biserici de lemn din Transilvania, lucrările, costisitoare, fiind finanțate de Ministerul Culturii și din rezerva de stat. Numeroase alte biserici de lemn, simboluri de credință, istorie și statornicie, așteaptă același sprijin generos.
Biserica de lemn din Drăghia () [Corola-website/Science/316046_a_317375]
-
în pericol să se prăbușească, a suferit ample lucrări de reparație în anul 2006. Un caz fericit printre vechile biserici de lemn din Transilvania, lucrările, costisitoare, fiind finanțate de Ministerul Culturii și din rezerva de stat. Numeroase alte biserici de lemn, simboluri de credință, istorie și statornicie, așteaptă același sprijin generos.
Biserica de lemn din Drăghia () [Corola-website/Science/316046_a_317375]
-
la o altitudine de 205 metri, în partea de nord a raionului Noua Suliță. Localitatea Sânger a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei. În anul 1810 exista aici o biserică de lemn, conform informațiilor furnizate de "Anuarul Episcopiei Hotinului" (Chișinău, 1930) . Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est
Sânger, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316036_a_317365]
-
, comuna Baciu, edificată în anul 1710 și pictată în anul 1771 a fost înlocuită de actuala biserică de zid în 1916. Hramul bisericii de lemn era „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, hram moștenit și de actuala biserică. Între cele două războaie mondiale biserica a fost demolată. Construită ca și alte biserici din comitatul Cluj (este vorba de bisericile din Feiurdeni, Măcicașu, Mihăiești și Dâncu), prin
Biserica de lemn din Suceagu () [Corola-website/Science/316066_a_317395]
-
hram moștenit și de actuala biserică. Între cele două războaie mondiale biserica a fost demolată. Construită ca și alte biserici din comitatul Cluj (este vorba de bisericile din Feiurdeni, Măcicașu, Mihăiești și Dâncu), prin efortul comun al sătenilor, biserica de lemn a rezistat intemperiilor, timpului și oamenilor pînă în perioada interbelică când a fost demolată. În tot acest răstimp, biserica a fost martora vieții religioase a satului Suceagu, cu momentele de formare a parohiei, dotarea acesteia cu pământ parohial dar și
Biserica de lemn din Suceagu () [Corola-website/Science/316066_a_317395]
-
dar și momentele delicate în care comunitatea oscila între ortodoxie și uniație. "Cronica parohiei", scrisă de Beniamin Rusu în anul 1917, pomenită de Marius Porumb în al său "Dicționar de pictură veche românească", reține câteva detalii ale vechi biserici de lemn. Pictorii Nistor din Feleac și Ioan din Feleac dar și anul 1771 sunt redați în acestă cronică care surprinde următoarea inscripție: „"să să știe când au zugravit biserica aceasta, în preoția lui Popa Macarie, în anul de la Hristos 1771 iulie
Biserica de lemn din Suceagu () [Corola-website/Science/316066_a_317395]
-
perlate anunță un nou aspect al peșterii. Domină clusteritele, concrețiuni sub formă de boabe de struguri, adunate în ciorchini. Galeria face apoi un cot brusc la stanga, unde podeaua dispare. Prăpastia, adâncă de 5 m, se trece pe o bârnă de lemn proptita de peretele stâng. Galeria face un cot de 90° la dreapta și trecem acum în galerii cu pereții nuzi, foarte alterați, roșii, cu vine de calcit proeminențe și cu cristalictite de talie mare, plasate în lungul fisurilor sau în
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
, reprezintă un caz aparte în lunga listă a disputelor între ortodocși și greco-catolici privind proprietatea lăcașelor de cult. Mediatizarea cazului, încetul cu încetul a deviat atenția publicului de la soarta bisericii de lemn, concentrându-se asupra problemei patrimoniale în ansamblul ei. Azi, lemnele care altădată formau biserica de lemn se află stivuite departe de Băișoara, în satul Pădurenii din comuna Tritenii de Jos, județul Cluj. Biserica era construită în anul 1852 și avea
Biserica de lemn din Băișoara () [Corola-website/Science/316062_a_317391]
-
un caz aparte în lunga listă a disputelor între ortodocși și greco-catolici privind proprietatea lăcașelor de cult. Mediatizarea cazului, încetul cu încetul a deviat atenția publicului de la soarta bisericii de lemn, concentrându-se asupra problemei patrimoniale în ansamblul ei. Azi, lemnele care altădată formau biserica de lemn se află stivuite departe de Băișoara, în satul Pădurenii din comuna Tritenii de Jos, județul Cluj. Biserica era construită în anul 1852 și avea hramul „"Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil"”. Vechea biserică a satului
Biserica de lemn din Băișoara () [Corola-website/Science/316062_a_317391]
-
a disputelor între ortodocși și greco-catolici privind proprietatea lăcașelor de cult. Mediatizarea cazului, încetul cu încetul a deviat atenția publicului de la soarta bisericii de lemn, concentrându-se asupra problemei patrimoniale în ansamblul ei. Azi, lemnele care altădată formau biserica de lemn se află stivuite departe de Băișoara, în satul Pădurenii din comuna Tritenii de Jos, județul Cluj. Biserica era construită în anul 1852 și avea hramul „"Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil"”. Vechea biserică a satului a fost distrusă de salvele de
Biserica de lemn din Băișoara () [Corola-website/Science/316062_a_317391]
-
anul 1852 și avea hramul „"Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil"”. Vechea biserică a satului a fost distrusă de salvele de tun trase în Revoluția de la 1848, satul rămânând fără edificiu de cult până în 1852 când a fost edificată biserica de lemn ce face subiectul acestui articol. A fost renovată în anul 1894. Acoperită cu șindrilă inițial, biserica a fost reacoperită cu tablă în 1911. Fundația era de piatră, iar pereții din bârne ajungeau pănă aproape de pământ. Umezeala a fost unul din
Biserica de lemn din Băișoara () [Corola-website/Science/316062_a_317391]
-
1911. Fundația era de piatră, iar pereții din bârne ajungeau pănă aproape de pământ. Umezeala a fost unul din factorii care au dus la deteriorarea bisericii. După anul 1989, biserica greco-catolică a solicitat retrocedarea lăcașului. În vara anului 2001 biserica de lemn a fost strămutată în satul Pădurenii cu destinația de schit ortodox și cu scopul de a-i servi și pe credincioșii din Pădurenii.
Biserica de lemn din Băișoara () [Corola-website/Science/316062_a_317391]
-
Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: AB-II-m-B-00207. Biserica din Cojocani a fost înălțată în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, în locul unui alt lăcaș de lemn incendiat. Are un plan simplu, dreptunghiular, cu absida poligonală, cu cinci laturi. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, nava a fost mărită spre vest.În secolul al XIX-lea, pe latura de sud a fost adăugată o prispă, cu stâlpi
Biserica de lemn din Cojocani () [Corola-website/Science/316074_a_317403]
-
Vechea biserică de lemn greco-catolică din Leurda, comuna Cășeiu, județul Cluj, datează din a doua jumătate a secolului XVIII-lea și are hramul „"Sfinții Apostoli Petru și Pavel"”. În anul 1998 biserica a fost mutată în curtea Complexului Muzeal Bistrița. Cu ocazia mutării, biserica
Biserica de lemn din Leurda () [Corola-website/Science/316088_a_317417]