60,397 matches
-
care afirmă că mentalitatea umană nu se va schimba niciodată, europenii le răspund: Iată ce am realizat În Europa! După secole de lupte, douăzeci și cinci de națiuni au pus jos armele și-au unit forțele și au jurat să nu mai pornească niciodată război una Împotriva celeilalte. Ministrul de Externe german Joschka Fischer vorbește În numele multor europeni care sunt hotărâți să nu mai permită niciodată ca rivalitățile naționale să degenereze În război. Privind Înapoi la istoria variată a statului-națiune modern, Fischer spune
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Acest gen de intervenție militară necesită o regândire completă a strategiei militare. Noi termeni militari cum ar fi „refugii sigure”, „zone În care zborul este interzis” și „coridoare umanitare” au devenit parte a lexiconului În ultimii ani. Noua formulă militară pornește de la premisa opusă celei a angajamentului militar tradițional. În vechea schemă militară ideea era de a face cât mai multe victime În rândul inamicului. În noua doctrină, țelul este de a minimaliza pierderile de ambele părți ale conflictului. Ordinele pe
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
sau nu este dificil de determinat - au o opinie diferită. Mulți vor fi după cum arată consilierul pentru securitate națională al președintelui Bush, Condoleezza Rice, care a scris, În timpul campaniei prezidențiale din anul 2000, că America este servită cel mai bine pornind „de la terenul ferm al intereselor naționale și nu de la interesele unei comunități internaționale iluzorii”74. Un număr În creștere de critici ai politicii externe și de securitate ai Uniunii Europene argumentează că singurul motiv pentru care Europa se poate prezenta
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
din Statele Unite ale Americii și alte țări din afara Uniunii, de produse considerate periculoase, a Înnăbușit atât inovația În știință și industrie, cât și progresul”32. Margot Wallstrom, comisarul Uniunea Europeană pentru mediul Înconjurător, a exprimat clar credința că Europa și America pornesc pe drumuri diferite În ceea ce privește problema dezvoltării sustenabile și managementului global al mediului Înconjurător. Ea a observat că, cu toate că problemele de mediu sunt pe ultimul loc dintr-un număr de nouă chestiuni care Îi preocupă pe alegătorii americani, ele apar printre
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Sigmund Freud referitoare la procesul de dezvoltare mintală a fiecărui individ. Am discutat pe scurt subiectul tensiunii dialectice Între diferențierea individuală și integrarea colectivă În capitolul 5 și, din nou, ceva mai mult detaliu, În capitolul 13. Vă reamintiți, Freud pornește de la ideea că În primele stadii ale dezvoltării sale, un copil trăiește Într-o uniune nediferențiată cu mama sa. Eul nu este Încă format. Pruncul Își simte mama ca pe un Întreg. Nu există un sens al „eului” și al
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
delictelor derivând din însăși structura suferinței lor psihice, postându-se pe poziția de protejare a societății prin izolarea bolnavilor periculoși și nu prin pedepsirea lor ("Societatea numai atunci se va fi pus la nivelul relativismului științific, când jurisprudența nu va porni de la ideea copilărească și sălbatecă de a pedepsi, ci de la ideea coaptă și civilizată de a izola persoanele care lezează interesele sociale și de a nimici cauzele pentru care ele sunt împinse să lezeze"102). Stabilind discordanța existență între cunoștințele
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
cefalorahidian recoltat de la paralitici general ameliorați. În 1957, în prefața la "Opere alese" spunea: "Ar merita poate o oarecare atenție ideea ce am avut-o de a trata paraliticii general prin injecții de lichid cefalorahidian de la paraliticii ameliorați sau vindecați, pornind de la ipoteza că reacțiile meningee și vasculare ar fi un fenomen de apărare și că la acest nivel s-ar forma anticorpi specifici. Primele încercări ce am făcut din acest punct de vedere mi s-au părut încurajatoare. Ele n-
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
între 1910-1970 ușurează combinarea unor realități. Dintre aceste studii, ne vom referi la cel mai reprezentativ, elaborat de P. Brânzei 150. Faptul amintit mai sus, anume caracterul de etalon științific al Spitalului Socola, constituie pentru P. Brânzei premisa de la care pornește studiul: Această analiză este favorizată de faptul că, în perioada ultimilor 50 de ani, marea majoritate a bolnavilor psihici din Moldova au fost internați în Spitalul Socola Iași". În perspectiva timpului, credem că trebuie inclus în analiza sintetică a morbidității
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
destul de simplu, în orizonturile meditației etice și antropologice, frapînd prin precizie și conciziune, Calul verde reprezintă o prezență repertorială dintre acelea care, chiar cînd pot da naștere unor controverse, nu pot trece necomentate cu un interes dublat de pasiune. Autorul pornește aproape banal, de la drama unui cuplu conjugal. Calul verde nu reprezintă, în viața acestuia, decît o metaforă. Este, ca si 1 + 1 = 3, expresia autoritarismului unui soț care nu acceptă să fie contrazis: Cînd oi spune eu că... unu și
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
îndepărtează de masă, apoi cu discreție) Auzi, măi Costache, vreau să-mi faci și mie un serviciu... Costache: (a înțeles toate precauțiunile colonelului) Da mai încape vorbă, tov. colonel...! Securistul: Măi, noi o să ne întoarcem acolo, la masă, eu o să pornesc obiectul ăsta... și o să-ți pun niște întrebări... cu partidul... cu regimul... cu conducătorul... Mă, vreau să-mi răspunzi ca lumea... înțelegi? La maximum... iubire, devotament, laude... etc. Înțelegi? Am nevoie pentru... lasă că nu-i nevoie să știi tu
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
mă gîndeam la un cavou..., nu ți-am spus?! Octav: Da eu nu-s chiar atât de pretențios... Matei: O ții una și bună... Uite, am vorbit și cu maică-ta, și cu taică-tu... deci, m-am gîndit să pornim o afacere... oleacă de comerț acolo... Octav: Da, matale, după cîte știu eu, ai deja un magazinuț... Chiar cum de-ai făcut rost de spațiu? Că doar nu ești nici fost persecutat politic... nici revoluționar... Matei: Ba, domnule, am fost
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
erau pentru că renunțaseră la libertate... Octav: Maestre, asta e ceea ce se cheamă perversitate filosofică... Groparul: Poate... dar numai la prima vedere... Hm! Regimul ăsta comunist era plin de subtilități... pe onoarea mea dacă nu...! Plin de finețuri... Și toată șmecheria pornea de la faptul că toată lumea era împinsă spre delincvență... și încă dublă delincvență... prima era că oamenii se simțeau vinovați față de regim, pe care-l urau și nu credeau în el, și-a doua oară se simțeau vinovați față de ei înșiși
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
din limba română............ 110 3.3.1. Principii de stabilire a inventarului.............................................. 110 3.3.2. Inventarul și clasificarea semantico-sintactică a verbelor inacuzative din limba română.................................................................................. 113 4. Tipuri de abordări............................................................................................ 121 4.1. Abordări sintactice................................................................................. 122 4.1.1. Pornind de la Generalizarea lui Burzio........................................ 123 4.1.2. Categorii funcționale responsabile de atribuirea/verificarea Cazului acuzativ..................................................................................... 124 4.2. Abordări semantice................................................................................ 130 4.2.1. Liste de roluri tematice................................................................ 131 4.2.2. Ierarhii.......................................................................................... 132 4.2.3. Critici și
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Van de Visser (2006: 2) a formulat ipoteza că toate limbile naturale sunt fundamental de tip nominativ−acuzativ, iar ergativitatea apare numai în limbile în care unul sau mai multe argumente ale verbului sunt realizate obligatoriu ca pronume. Autorul a pornit de la Dixon (1994: 2), care observă că ergativitatea are un anumit rol numai în 25% dintre limbile lumii. Ideea că ergativitatea este un fenomen marcat este sugerată de faptul că există limbi în care manifestările ergativității sunt total absente. Analiza
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
mam, eschimosă, dyirbal, quiché. Spreng (2000) observă că pasivul a fost un subiect neglijat pentru limbile ergative, în care există, de obicei, un proces de detranzitivizare considerat ca fiind corespondentul pasivului din limbile acuzative, antipasivul (vezi infra, 6.) 65. Autoarea pornește de la posibilitatea coexistenței pasivului și a antipasivului în aceeași limbă − inuktitut (o formă a eschimosei), limbă în care e posibilă pasivizarea unei propoziții antipasive active cu obiect neexprimat −; morfemul antipasiv este omis în pasivizare (Spreng 2001). Investigațiile făcute de autoare
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de topicalizare etc. Evoluția de la pasiv la ergativ, frecvent invocată în literatura de specialitate, a fost pusă sub semnul întrebării și chiar contestată cu argumente istorice. Analizând originile ergativității în zona sud-asiatică, Klaiman (1987) compară construcțiile ergative și cele pasive pornind de la sanscrită, trecând prin indo-iraniană și terminând cu limbile sud-asiatice de azi. Acest autor adoptă o clasificare a limbilor ergative aparținând lui Trask (1979)79: tipul A (limbi ergative care au partiții ergativ−acuzativ, determinate de ierarhia nominală − vezi supra
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
6 susține, urmând același tip de analiză, că diferența dintre sistemul ergativ și cel acuzativ este alegerea, în ordinea operațiilor sintactice dintr-o construcție tranzitivă, a derivării categoriei v. 2.2. Teoria transparenței proiecției verbale Bittner și Hale (1996: 531), pornind de la observația că limbile ergative reprezintă o clasă eterogenă, arată că teoria Cazului și a acordului reduc distincția tradițională între ergativitatea sintactică și cea morfologică la o diferență structurală: opacitatea vs transparența unei proiecții VP guvernate de C (aplicație pe
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
în faptul că paralelismul dintre categoriile sintactice și morfologice este mai puternic în limbile acuzative decât în cele ergative. Noțiunea subiect nu poate explica diferențele dintre cele două tipuri de limbi și, în general, nu se poate face tipologie sintactică pornind de la morfologie, diferențele morfologice fiind superficiale (S. R. Anderson 1976: 18). În ceea ce privește interpretarea semantică, în construcțiile ergative, obiectul este implicat în acțiune de pe o poziție centrală, iar acțiunea este prezentată din punctul de vedere al obiectului; în construcțiile acuzative, acțiunea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
japoneză, coreeană; (d) limbi care nu au nici subiect proeminent, nici topic proeminent: tagalog, illocano. Li și Thompson (1976: 461) afirmă că, pentru stabilirea unei astfel de tipologii, nu pot fi folosite gramaticile de referință ale limbilor, care sunt concepute pornind de la relația subiect−predicat. Autorii (Li și Thompson 1976: 462−466) stabilesc o listă conținând diferențele dintre subiect și topic: ● topicul trebuie să fie definit; definitudinea include numele proprii și pe cele generice; subiectul nu trebuie să fie definit; ● topicul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cea a subiectului (vezi supra, 4.1.): obiectul este orice termen nominal aflat în relație cu predicatul, în afară de subiect. Există o relație între obiect și pacient. Ipoteza autorului (Creissels 1995: 235): este posibilă o definiție generală a obiectului, dacă se pornește de la studiul proprietăților complementelor (diferite grade de solidaritate cu predicatul verbal). Obiectul este un tip formal de complement care, indiferent de lexemul verbal pe care îl însoțește, prezintă, prin comportamentul său sintactic, un maximum de solidaritate cu verbul. Obiectele sunt
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
în construcții intranzitive. Rousseau (1998: 85) se întreabă dacă faptul că numeroase verbe sunt înregistrate atât ca tranzitive, cât și ca intranzitive (chanter 'a cânta', courir 'a alerga') este o problemă de uz contextual sau are o semnificație mai profundă. Pornind de la această situație − tranzitivitatea are un rol diferit în diverse limbi și în privința fiecărei unități verbale în parte − voi prezenta, în continuare, tipurile de definiții date tranzitivității și gradul de acoperire a acestor definiții pentru limbile ergative, relația dintre tranzitivitate
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
a tranzitivității? Hill și Roberge (2006: 7) prezintă cele două mari tipuri de abordări ale tranzitivității din gramatica generativă: (a) abordarea lexicală, conform căreia un verb este intrinsec specificat în Lexicon ca fiind tranzitiv, inergativ sau inacuzativ; toate abordările lexicale pornesc de la ipoteza că reprezentarea sintactică a structurii argumentale a unui verb este proiectată la nivel lexical; conform acestor abordări, există trei posibilități de explicare a variațiilor de tranzitivitate: ● reguli lexicale care permit ca un verb tranzitiv să fie folosit ca
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
încadrabile în clasa ergativelor: mă primblu, te duci, să suie. 2.2. Termenul ergativ a fost însă pentru prima dată folosit în lingvistica românească de Pană Dindelegan (1999 [1974]: 82−96), în capitolul al IV-lea, "Construcții rezultate din transformare". Pornind de la clasificarea cauzativelor propusă de Lyons (1968) − ergative, morfologice, lexicale și perifrastice − autoarea se oprește asupra cauzativelor ergative de tipul Frigul crapă piatra, Vântul flutură steagul 5, Mama adoarme copilul, ajungând la următoarea definiție a ergativității: prezența unui verb cu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Definiția largă a pasivului determină identificarea a trei tipuri de pasiv: cu auxiliar, reflexiv și ergativ, ultimele două fiind caracterizate prin nedefinire, rezultată din neexprimarea fie a Agentului, fie a Cauzalului. Diferențele semantice dintre varianta reflexivă și cea nereflexivă (Ploaia pornește/Ploaia se pornește; Copacii îngălbenesc/Copacii se îngălbenesc) sunt foarte mici. În privința ponderii celor trei variante de pasiv, autoarea observă că varianta reflexivă este cea mai productivă în română, pe când cea ergativă este mai puțin productivă decât celelalte două și
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
pasivului determină identificarea a trei tipuri de pasiv: cu auxiliar, reflexiv și ergativ, ultimele două fiind caracterizate prin nedefinire, rezultată din neexprimarea fie a Agentului, fie a Cauzalului. Diferențele semantice dintre varianta reflexivă și cea nereflexivă (Ploaia pornește/Ploaia se pornește; Copacii îngălbenesc/Copacii se îngălbenesc) sunt foarte mici. În privința ponderii celor trei variante de pasiv, autoarea observă că varianta reflexivă este cea mai productivă în română, pe când cea ergativă este mai puțin productivă decât celelalte două și mai puțin productivă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]