60,078 matches
-
Buclă Thach /ThachWeave sau Beam Defense Position este o manevră de luptă aeriană dezvoltat de aviatorul Marinei Militare Americane (UȘ Navy) John Smith "Jimmy" Thach imediat după ce SUA a intrat în cel de al Doilea Război Mondial. John Smith "Jimmy" Thach a auzit în 22 septembrie 1941 despre un raport al Spionajului Flotei
Thach Weave () [Corola-website/Science/325108_a_326437]
-
dezvoltat de aviatorul Marinei Militare Americane (UȘ Navy) John Smith "Jimmy" Thach imediat după ce SUA a intrat în cel de al Doilea Război Mondial. John Smith "Jimmy" Thach a auzit în 22 septembrie 1941 despre un raport al Spionajului Flotei Aeriene SUA despre extraordinară manevrabilitate și vitezei ascensionale a avionului japonez Mitsubishi Zero. Chiar inainte de a experimenta personal aceste calități ale avionului, a început să dezvolte diferite tactici cu care să contracareze avantajele manevrabilității mai bune a Zero-urilor față de
Thach Weave () [Corola-website/Science/325108_a_326437]
-
acasă se gândea la diferite tactici cu care să învingă manevrabilitate Zero-urilor pe care le testa în zbor a doua zi. Lucrând noapte de noapte cu bețe de chibrit pe masa de bucătărie a dezvoltat o tactică de luptă aeriană pe care a numit-o "Beam Defense Position", dar care în curând a devenit cunoscută că "Buclă Thach". Manevră putea fi executată de două avioane care formau o pereche (că în figură) sau de două perechi de avioane. Atunci cand un
Thach Weave () [Corola-website/Science/325108_a_326437]
-
în care puteau riposta. După aterizare Butch l-a felicitat extaziat pe Thach: ""Skipper, chiar funcționează. Nu puteam să atac fără să am senzația că armele unuia dintre avioanele tale să nu fie ațintite asupra mea."" Noua tactică de luptă aeriană a lui Thach a fost verificată prima dată în Bătălia de la Midway, cănd formația să formată din patru avioane Wildcat a fost atacată de o escadrila de Zero-uri. Partenerul lui Thach Dibb, a fost atacat de pilotul japonez, care
Thach Weave () [Corola-website/Science/325108_a_326437]
-
coborât sub avionul lui Dibb și a tras în burtă avionului inamic care se apropia, pana acesta a luat foc. Destul de repede această manevră a devenit un standard printre piloții UȘ Navy și a fost adoptată și de piloții Forțelor Aeriene ale SUA (USAAF). Aviatorii Marinei care zburau pe Wildcat-uri de pe aeroportul Henderson Field din insula Guadalcanal au adoptat de asemenea Buclă Thach/. Piloții japonezi ale Zero-urilor care zburau de la Rabaul la început au fost încurcați de această tactică de
Thach Weave () [Corola-website/Science/325108_a_326437]
-
Marinei Militare Imperiale Japoneze. Saburo Sakai a fost cel de al patrulea as al Marinei Militare Imperiale Japoneze și cel de al doilea as japonez care a supraviețuit războiului (după Tetsuzō Iwamoto). Saburo conform datelor japoneze a repurtat 28 victorii aeriene (inclusiv cele realizate cu alții), în timp ce în autobiografia lui scrisă cu Martin Caidin și Fred Saito susține că a repurtat 64 de victorii aeriene. Astfel de discrepanțe sunt comune dintre scorurile oficiale și cele susținute de piloți primele fiind adesea
Saburō Sakai () [Corola-website/Science/325119_a_326448]
-
japonez care a supraviețuit războiului (după Tetsuzō Iwamoto). Saburo conform datelor japoneze a repurtat 28 victorii aeriene (inclusiv cele realizate cu alții), în timp ce în autobiografia lui scrisă cu Martin Caidin și Fred Saito susține că a repurtat 64 de victorii aeriene. Astfel de discrepanțe sunt comune dintre scorurile oficiale și cele susținute de piloți primele fiind adesea mai mici, din cauza dificultăților în asigurarea martorilor potriviți, care să susțină victoriile declarate sau verificarea rămășițelor avioanelor doborâte, precum și variații în rapoartele militare din cauza
Saburō Sakai () [Corola-website/Science/325119_a_326448]
-
Atunci când a început războiul cu Statele Unite, Sakai a participat la atacul de la Filipine ca membru al Grupul Tainan. La 8 decembrie 1941, Sakai a zburat pe unul din cele 45 de avioane Zero de la Kokutai Tainan care a atacat Baza Aeriană Clark din Filipine. În prima sa lupta împotriva americanilor el a pretins că a doborât un avion american P-40 Warhawk, iar două B-17 le-a bombardat la sol. Sakai a zburat în misiuni a doua zi, pe vreme rea
Saburō Sakai () [Corola-website/Science/325119_a_326448]
-
bombardier american B-17 Flying Fortress, condus de căpitanul Colin P. Kelly. Acesta a fost primul B-17 doborât în timpul războiului din Pacific, Sakai admirând rezistența avionului la avarii. Aviatorii japonezi au distrus în doar câteva luni cea mai mare a puterii aeriene aliate din Pacific. Lista așilor din cel de-al Doilea Război Mondial
Saburō Sakai () [Corola-website/Science/325119_a_326448]
-
centru este Stațiunea Borsec situată în depresiunea cu același nume . La nord este Comună Bîlbor situată în depresiunea cu același nume. La est este Comună Tulgheș . La vest șunt Orașul Toplița, Comunele Sărmaș și Ditrău. Căi rutiere Căi ferate Transport aerian Pasuri și trecători: Zona muntoasă cuprinde roci cristaline, iviri de roci intrusive ( granițe și diorite ), cuverturi de calcare dure, piroclastite și lave bazaltice, șisturi cristaline. Zonele depresionare șunt alcătuite din strate sedimentare cu orizonturi de lignit , turba și travertinuri depozitate
Munții Borsecului () [Corola-website/Science/325114_a_326443]
-
General-locotenent Gerhard "Gerd" Barkhorn (n. 20 martie 1919 - 8 ianuarie 1983) cu 301 victorii aeriene a fost cel de al doilea as de aviație cu cele mai multe victorii aeriene după colegul său din "Luftwaffe" pilotul Erich Hartmann. Barkhorn s-a înrolat în "Luftwaffe" în anul 1937 terminându-și perioada de pregătire ca pilot în 1939. Barkhorn
Gerhard Barkhorn () [Corola-website/Science/325120_a_326449]
-
General-locotenent Gerhard "Gerd" Barkhorn (n. 20 martie 1919 - 8 ianuarie 1983) cu 301 victorii aeriene a fost cel de al doilea as de aviație cu cele mai multe victorii aeriene după colegul său din "Luftwaffe" pilotul Erich Hartmann. Barkhorn s-a înrolat în "Luftwaffe" în anul 1937 terminându-și perioada de pregătire ca pilot în 1939. Barkhorn a zburat în prima sa misiune de luptă în mai 1940 în timpul Bătăliei
Gerhard Barkhorn () [Corola-website/Science/325120_a_326449]
-
a înrolat în "Luftwaffe" în anul 1937 terminându-și perioada de pregătire ca pilot în 1939. Barkhorn a zburat în prima sa misiune de luptă în mai 1940 în timpul Bătăliei Franței apoi în Bătălia Angliei fără să înregistreze vreo victorie aeriană. Odată cu atacarea Uniunii Sovietice (Operațiunea Barbarossa), unitatea lui Barkhorn, JG52 a fost transferată în Est. Prima lui victorie a fost în 2 iulie 1941, când în cea de-a 120-a sa misiune de luptă Barkhorn a doborât un bombardier
Gerhard Barkhorn () [Corola-website/Science/325120_a_326449]
-
doborând în acea zi șase avioane ovietice. În martie 1944 a primit cea mai înaltă distincție din "Wehrmacht", atunci când a primit "Crucea de Cavaler cu Frunze de Stejar și Săbii" ("Ritterkreuz mit Eichenlaub und Schwertern") pentru a 250-a victorie aeriană. Cu toate că este al doilea as al tuturor timpurilor, Barkhorn nu a primit Diamantele pe lângă Crucea de Cavaler cu Frunze de Stejar și Săbii după ce a obținut a 300-e victorie a sa la 5 ianuarie 1945. Barkhorn a zburat în 1
Gerhard Barkhorn () [Corola-website/Science/325120_a_326449]
-
cu Frunze de Stejar și Săbii după ce a obținut a 300-e victorie a sa la 5 ianuarie 1945. Barkhorn a zburat în 1.104 misiuni de luptă și a fost creditat cu 301 victorii pe Frontul de Est împotriva Forțele Aeriene ale URSS a Uniunii Sovietice pilotând avionul Messerschmitt Bf 109 și Focke-Wulf Fw 190D-9. El a zburat cu faimoșii "Jagdgeschwader 52" (JG52) pe lângă ași ca piloții Erich Hartmann și Günther Rall, și în "Jagdgeschwader 2" (JG 2). Avionul pilotat de
Gerhard Barkhorn () [Corola-website/Science/325120_a_326449]
-
în sensul apropierii de Uniunea Europeană și al liberalizării țării, în condițiile unei crize economice la nivel mondial. În primul său an de mandat, a fost semnat planul de acțiuni privind liberalizarea regimului, iar Republica Moldova a aderat la acordul privind spațiul aerian comun cu Uniunea, și după primul an urma să înceapă negocierile pentru crearea zonei de liber schimb. Guvernul a trebuit însă să majoreze unele taxe și impozite pentru echilibrarea bugetului și să ia unele măsuri catalogate de opoziție ca fiind
Guvernul Vlad Filat (2) () [Corola-website/Science/325193_a_326522]
-
palatin ce se află la partea antero-superioară și laterală a lamei perpendiculare a osului palatin, înaintea scobiturii sfenopalatine. Are o formă cuboidală cu trei fețișoare articulare (maxilară, etmoidală și sfenoidală) și două fețișoare nearticulare (orbitară și pterigopalatină), și înconjoară sinusul aerian al procesului orbitar. Procesul sfenoidal al osului palatin ("Processus sphenoidalis ossis palatini") este o apofiză, situată posterior pe partea de sus a lamei perpendiculare a osului palatin, fiind despărțit de procesul orbitar prin incizura sfenopalatină ("Incisura sphenopalatina"). Este o lamă
Osul palatin () [Corola-website/Science/325269_a_326598]
-
Doilea Război Mondial. Campania a început prin atacul, debarcarea japonezilor în primele luni ale anului 1942, care au ocupat câteva insule din Insulele Solomon și Bougainville din Noua Guinee. Japonezii după ocuparea acestor insule au început să construiască baze navale și aeriene pentru a proteja flancul ofensivei japoneze în Noua Guinee și totodată să întrerupă liniile de aprovizionare dintre Aliați: SUA, Australia și Noua Zeelandă. Aliații, în scopul de a-și apăra liniile de comunicare și de aprovizionare în Pacificul de Sud, au
Campania din insulele Solomon () [Corola-website/Science/325296_a_326625]
-
fost implementat de o directivă a Șefului de stat major la 2 iulie 1942, dând operațiunii numele de Operation Watchtower, care a devenit campania din Insulele Solomon. Aliații au creat o formațiune de aer combinat, Cactus Air Force, de instituire a superiorității aeriane în timpul zilei. Japonezii apoi recurs la misiuni de aprovizionare nocturne pe care le-au numit "Rat Transportation" (și aliații "Tokyo Express" ), printre insulele Solomon (New Georgia Sound, "Slot"). Multe bătălii s-au purtat în încercarea de a opri aprovizionarea japonezilor
Campania din insulele Solomon () [Corola-website/Science/325296_a_326625]
-
împiedicat japonezii să izoleze Australia și Noua Zeelandă de SUA. Operațiunea Cartwheel pentru campaniile Solomons și Noua Guinee a fost lansat pe 30 iunie 1943, care a izolat și neutralizat Rabaul și a distrus o mare parte din flota și supremația aeriană japoneză. Acest lucru a deschis calea pentru forțele aliate să recâștige Filipine și a tăiat Japonia de resursele sale esențiale de materii prime din în Indiile de Est Olandeze. Campania Solomons a culminat în luptele de multe ori amare al
Campania din insulele Solomon () [Corola-website/Science/325296_a_326625]
-
Națiuni, competiția continentală pentru selecționatele federațiilor membre ale Confederației Africane de Fotbal (CAF). Țările gazdă au fost Gabon și Guineea Ecuatorială. Zambia a învins în finală naționala Coastei de Fildeș după loviturile de departajare. Echipa Zambiei a dedicat victoria victimelor dezastrului aerian din 1993 când toți oamenii prezenți la bord (25) au murit. Cele cinci țări, a căror candidatură a fost acceptată, au fost: Gabon și Guineea Ecuatorială au câștigat dreptul de a găzdui acest turneu după ce a învins candidatura nigeriană și a
Cupa Africii pe Națiuni 2012 () [Corola-website/Science/325329_a_326658]
-
ca o invazie a unui teritoriu care aparținea Marii Britanii încă din sec.19. Nici unul din statele beligerante nu a făcut în mod oficial vreo declarație de război, iar ostilitățile s-au limitat numai la teritoriul insulelor, apele teritoriale și spațiul aerian corespunzător. Conflictul militar a avut un puternic impact asupra ambelor țări, constituind subiectul unui număr de cărți, articole, filme și cântece. Sentimentul național a crescut mult în Argentina, înfrângerea declanșând proteste în toată țara contra juntei militare de guvernământ, precipitând
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
de pe piața internațională. În același timp, Peru încerca să facă rost de 12 rachete pentru Argentina, în cadrul unei operații secrete. Chile a acordat sprijin Marii Britanii sub forma de informații privind armamentul Argentinei și a radarelor de avertizare din dotarea forțelor aeriene. Pe toată durata războiului, argentinienii au fost în alertă de teamă ca nu cumva trupele chiliene să nu invadeze Patagonia. În consecință, au menținut un număr de regimente de elită de vânători de munte în apropierea graniței comune, ca măsură
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
12 mai, împreună cu Brigada a 5a Infanterie la bord. Forța expediționară britanică avea 127 de nave, 43 militare, 22 auxiliare și 62 comerciale. Se considera că recuperarea Insulelor Falkland va fi extrem de dificilă, principala problemă fiind superitatea numerică a forțelor aeriene argentiniene. Britanicii dispuneau în total de 42 avioane de luptă, 28 Sea Harrier și 14 Hawker Siddeley Harrier GR.3s, contra celor aproximativ 122 avioane de luptă argentiniene, din care 50 erau destinate luptei aeriene efective, restul fiind ținute ca
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
fiind superitatea numerică a forțelor aeriene argentiniene. Britanicii dispuneau în total de 42 avioane de luptă, 28 Sea Harrier și 14 Hawker Siddeley Harrier GR.3s, contra celor aproximativ 122 avioane de luptă argentiniene, din care 50 erau destinate luptei aeriene efective, restul fiind ținute ca forță de rezervă. Demn de remarcat este că US Navy considera că o victorie britanică este imposibilă. (“a military impossibility”) Pe la mijlocul lui aprilie, Royal Air Force a ales baza militară din Insula Ascension, RAF Ascension Island
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]