58,806 matches
-
făcut filmul ca să arăt că sînt talentat, cine sînt eu și cum văd eu cinema-ul și viața! (a nu se înțelege că e de condamnat această cale!) Am vrut să fac o poveste care să vă intereseze, să vă placă, să vă aparțină, și pe care, întîmplător, o povestesc eu!" Modestia înșelătoare și dezinvoltura aparentă ascund o desfășurare impresionantă de muncă, pricepere, talent, răbdare, forță, tenacitate - tot acel amalgam SF necesar unui om ca să reușească să ducă la bun sfîrșit
Spectatorule, fratele meu! by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/14730_a_16055]
-
cineast "artist", sau de cineast provocator, sau de cineast indiferent (față de public), ca să se livreze unui alt țel: cineastul complice. Regizorul contează pe inteligența și pe complicitatea spectatorului, care e, invariabil, "fratele meu"...; poate nu numai colonelului din film îi place Baudelaire - nume care "îi sună familiar" olandezului din film, mesagerul dolofan al Europei, iubitor de "reproduceri", însărcinat cu reciclarea cadrelor din armată (debutul discursului, în engleză "Țiganii sînt oameni, ca voi!"), și dispus să-l exporte pe copilul Costeluș, care
Spectatorule, fratele meu! by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/14730_a_16055]
-
și altceva decît o problemă națională. De aceea, o lectură politică a nuvelei mi se pare insuficientă. David Pop, personajul central al nuvelei, este prezentat de la început ca un iubitor de viață tihnită: "Zbuciumările de nici un fel nu i-au plăcut niciodată. Rîvnea liniște multă și muncă puțină, sau chiar deloc" (Opere 2, 220) - după cum îl recomandă autorul din primul paragraf. Numai datorită tatălui său, care dorea să-l facă "domn", parcurge liceul la Năsăud, localitatea sa natală, și se înscrie
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
pe front, se convertește brusc și formal, numai pentru a se refugia în această credință: "Ieșind din orășel, trăsura trecu pe lîngă o cruce mare de lemn, veche, pe care era răstignit un Hristos de tinichea. David, căruia îi cam plăcuse să facă pe necredinciosul și să scandalizeze pe nevastă-sa spunînd că nu-i Dumnezeu, acuma se închina cucernic, bolborosind: "Doamne-ajută"!" (Opere 2, 226). Prin comparație, e mult mai complex, mai dramatic și mai profund procesul pierderii și redobîndirii credinței
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
fără milă? De-și pierde sarea gustul, nu mai poate Nimic pe lume să i-l dea-napoi. Nici tu n-ai fi, de eu n-aș fi ajuns Mai fericit, deși nu fericirea-i Pe lume totul. Mie-mi place gustul Amar al vieții, chinul de-a gândi Cu capul meu, cu remușcări cu tot, Să-nfrunt ispitele ce stau la pândă. D: Mărturisește, biet ascet sărman, Ce dulci sunt bogăția și puterea: Îți dau aripi, spre soare să te-
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu () [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]
-
săptămîni în-tr-un azil de noapte. M.F.: Da, așa este. Școala din Est, nu pot să-i spun numai rusă, pentru că de fapt la fel e și în școala românească, ambele au dimensiunea interiorității, a trăirii (cuvîntul nu-mi prea place), să-i zicem a autenticului. Și acest reper a fost extrem de important. în ceea ce privește scenariul, cred că am fost atras de școala anglo-saxonă, de școala scenariului american, pentru că de fapt l-am scris ca pe un scenariu de film, fiind conștient
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
pentru a face un poem să pară simplu și firesc e nevoie de mult timp, gândire, pricepere și efort. Lucrez cu zilele la un poem, cu săptămânile, ba chiar cu lunile uneori, ca să-l aduc mai aproape de ce mi-ar plăcea să fie. Am multe variante, pentru toate poemele. Ba uneori chiar după ani de zile îmi dau seama că trebuie schimbat ceva, subliniat ori simplificat. Unele poeme mi-au fost publicate în patru versiuni diferite: prima într-o revistă ori
Ruth Fainlight: Scriitorii pot schimba lumea by Lidia Vianu () [Corola-website/Journalistic/14609_a_15934]
-
Dijon este ales primar un socialist care, înlocuind șaptesprezece nume de sfinți date străzilor orașului, îl pune pe al lui Zola în locul lui Saint Jean. Mai mult: pe zidul bisericii Saint Jean aplică o plăcuță care se vede și azi: Place E. Zola, grand écrivain aux idées matérialistes. Să mai traduc? În 1920, piața cu pricina e rebotezată Bossuet. Casa natală a marelui orator religios se află, ca din întîmplare, în piața cu pricina. Materialistul Zola îl alungase pe Saint Jean
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/14639_a_15964]
-
meu, parcurgeam paginile în viteză, sărind fără căință peste ce mă plictisea, grăbit să aflu "ce" se întîmplă, să ajung la deznodămînt. Eram în vîrsta fericită a plăcerii pure, cînd citești fără a ști dinainte ce e convenabil să-ți placă, ce corespunde ori nu canonului estetic sau pedagogic. O anumită disciplină a cititului mi-am impus-o tîrziu, prin ultimele clase ale liceului, iar cu fișe, de altfel, într-o organizare foarte personală, am început să lucrez de-abia în
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
Constantin Călinescu, căsătorit cu Maria, născută Căpitănescu (o căsnicie fără copii), o angajează că servitoare. Mărită Vișan a despre care "cei care au cunoscut-o spun că știa multe poezii populare și povești, că știa să cînte frumos, că-i plăcea să vorbească mult, că se irită ușor și era certăreața" (subliniat în text) - naște nouă ani mai tîrziu, la Spitalul Filantropia, un fiu natural, Gheorghe Maria Vișan. Criticul s-a numit astfel pînă la 8 ani, în 1907, cînd Constantin
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17562_a_18887]
-
și forma tineri pentru studiul teologiei. Fusese destinat și silit de alții să se consacre teologiei, după cum el însuși mărturisea mai tîrziu, chiar în epoca sa de rătăcire. Acel lucru era în totală contradicție cu înclinația sa. I-ar fi plăcut să se dedice cu totul literaturii vechi, artelor frumoase, mai ales poeziei, dar și filosofiei și esteticii [...]. Se spune că Goethe nu-l avea la inimă. Pare să fie adevărat, fiindcă, ori de cîte ori încercam să-i vorbesc despre
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
Ilyssusului; dar casa nu e deloc urîtă, e locuința unui tîmplar înstărit, un om uimitor de învățat pentru starea lui, care poate să vorbească chiar despre Kant, Fichte, Schelling, Novalis, Tieck și alții. întrebi de camera Domnului Bibliotecar - așa îi place să fie numit în continuare - și ajungi la o ușiță. Auzi vorbă în cameră și crezi că e lume înăuntru. Bunul tîmplar spune însă că poetul e singur și vorbește, zi și noapte, cu sine însuși. Șovăi, pregeți să bați
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
gură, la nas, iar deasupra ochilor a săpat o cută dureroasă, și observi cu tristețe mișcare convulsivă care, pornind uneori de la față, îi cuprinde umerii, mîinile și degetele într-o tresărire necontrolată. Poartă o simplă vestă în buzunarele căreia îi place să-și înfunde mîinile. Cele cîteva cuvinte de bun găsit sînt întîmpinate cu plecăciuni îndatoritoare și cu un potop de vorbe de neînțeles care-l năucesc pe străin. Dar, prevenitor cum a fost și cum în mod formal mai este
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
cînd este mult mai neliniștit și mai frămîntat decît de obicei, se trezește la răsăritul soarelui sau înainte și iese de îndată să se plimbe prin curtea casei. Această plimbare durează uneori patru sau cinci ore, pînă cînd obosește. îi place să-și treacă vremea lovind cu o batistă în ulucile gardului sau smulgînd iarba. Orice îi cade în mînă, fie și o bucată de fier sau de piele, vîră în buzunar. în tot acest timp, vorbește singur, își pune întrebări
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
îi cade în mînă, fie și o bucată de fier sau de piele, vîră în buzunar. în tot acest timp, vorbește singur, își pune întrebări și-și răspunde, cînd da, cînd nu, uneori și da, și nu. Mai degrabă îi place să se contrazică. Apoi intră în casă și umblă de colo-colo. I se servește masa în cameră; mănîncă cu poftă, îi place și vinul, și bea cît i se dă. Cînd termină de mîncat, nu mai poate suferi nici o clipă
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
își pune întrebări și-și răspunde, cînd da, cînd nu, uneori și da, și nu. Mai degrabă îi place să se contrazică. Apoi intră în casă și umblă de colo-colo. I se servește masa în cameră; mănîncă cu poftă, îi place și vinul, și bea cît i se dă. Cînd termină de mîncat, nu mai poate suferi nici o clipă vesela în cameră și o pune imediat pe culoar, în fața ușii. Vrea să aibă înăuntru numai ce este al lui, orice altceva
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
simplitate copilărească, pe care o întoarce pe toate fețele, pînă la capăt, pînă la exasperare. La aceasta se adaugă o tresărire spasmodică, din pricina căreia trebuie uneori să atingă fulgerător clapele, și sunetul neplăcut datorat unghiilor prea lungi. Căci nu-i place deloc să i se taie unghiile - trebuie să folosești o grămadă de șiretlicuri ca să-l îndupleci, ca pe un copil încăpățînat și mofturos. După ce a cîntat o vreme și s-a înduioșat, se uită în gol, își înalță capul, pare
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
de dicționar în cap i-a tradus textul reputatelor piese „Fă, ești frumoasă”, cântată de Adi din Vâlcea și „Banii au puterea...”, rostită cu patos de vestitul Vali Vijelie, ceea ce, la urma-urmei, este trist dar adevărat; însă englezului i-a plăcut textul, știe el mai bine de ce! Jur împrejur, bișnițari autohtoni și străini, cerșetori, aurolaci ș.a.A avut parte și de un moment unic când cineva i-a oferit spre cumpărare un bilet la un spectacol „popular”. Care spectacol se intitula
Ce semeni, aia culegi… by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296305_a_297634]
-
politica lor”. Și cotrobăind mai departe printre răspunsurile sortate cu evlavie la un Inspectorat Școlar, a mai aflat câte ceva despre raportul dintre tineret și legislația română: „Eu băiat însămi vreau să spun că nu prea știu despre legi, dar îmi plac când se dau. Mai potolește și ei hoția și golănia din țara asta”... Și un altul care se dă în petic folosind sintagme din limbajul său cotidian: „Pe Florica o ardea în coceni iar pe Ana pe după sobă, bun băiat
Ce semeni, aia culegi… by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296305_a_297634]
-
vom fi, în schimb, absolut fascinați de afirmația că filmul Mircea "a fost cenzurat chiar de Ceaușescu și interzisă premiera din 5 iunie 1989"!... Visez oare? Probabil că tovarășii au "interzis" filmul în iunie nu pentru că nu le-ar fi plăcut, ci tocmai pentru că le-a plăcut prea mult : drept care l-au păstrat din iunie pînă în toamnă, ca să-l lanseze atunci, cu mare fast, ca pe o minunată creație închinată mărețului Congres al PCR (nu mai știu al cîtelea, dar
Bunul simț și al șaselea simț by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/17233_a_18558]
-
de afirmația că filmul Mircea "a fost cenzurat chiar de Ceaușescu și interzisă premiera din 5 iunie 1989"!... Visez oare? Probabil că tovarășii au "interzis" filmul în iunie nu pentru că nu le-ar fi plăcut, ci tocmai pentru că le-a plăcut prea mult : drept care l-au păstrat din iunie pînă în toamnă, ca să-l lanseze atunci, cu mare fast, ca pe o minunată creație închinată mărețului Congres al PCR (nu mai știu al cîtelea, dar, oricum, ultimul). ... Îmi amintesc că îi
Bunul simț și al șaselea simț by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/17233_a_18558]
-
Craiova, nici el și nici directorul sau, Emil Gîrleanu. Conform regulilor locului "au fost mîncați de vii", trebuind să plece, să fugă. Blaga se definea că ardelean, spunînd: "A fi ardelean înseamnă a duce un gînd pînă la capăt!" Îmi place enorm această definiție mai ales acum, după ce am rezistat timp de 20 de ani în "acidul sulfuric" al Craioveiă. Cum bibliografia reconsiderării operei și personalității lui I. D.Sîrbu crește cu fiecare an (pe lînga amintită carte a Leliei Nicolescu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17543_a_18868]
-
reproșat mereu deși Simone spunea că de fapt totul este în ordine. Eu însă nu mi-am putut da seama pe deplin dacă ea era convinsă că "totul era în ordine"... Oricum, Cioran a fost un bărbat căruia i-a plăcut mult să rîdă, care a ținut la viață, care a iubit femeile și care a avut parte de femei frumoase (rîde). Da, scrisorile pe care vi le-a adresat atestă spusele dumneavoastră. Există în unele dintre scrisori pasaje de mare
Cu Friedgard Thoma despre Emil Cioran: Iubire și scrisori by Rodica Bin () [Corola-website/Journalistic/15684_a_17009]
-
cunoaște opera lui Emil Cioran accesibilă doar unui cerc mai restrîns de interesați și inițiați aici în Germania? Firește! Am prieteni despre care aș putea spune că nu sunt deloc intelectuali în sensul adevărat al cuvîntului - cărora cartea le-a plăcut foarte mult și le-a trezit interesul față de Cioran. Datorită acestui interes resimțit și de cei mai puțin înclinați spre filozofie cartea a ajuns la editura Weidle, deși manuscrisul interesase și unele edituri mari. Dar din pricina unor temeri ca și
Cu Friedgard Thoma despre Emil Cioran: Iubire și scrisori by Rodica Bin () [Corola-website/Journalistic/15684_a_17009]
-
efortul țării de a se menține în topul celor mai frumoase destinații de vacanță din lume. La Monte Carlo, pe malul Adriaticii! Să tot alegi dintre zecile de stațiuni ce se înșiră pe litoralul muntenegrean al Adriaticii. Dacă nu-ți place la Bar, o zbughești la Sveti Ștefan, care e la o aruncătură de val mai încolo. Dacă nu-ți convine nici aici, o tulești cât ai zice pește la Budva, adică alături, de unde, în caz că tot nu ești mulțumit, pornești spre
Muntenegru, ţara oamenilor de la care au ce învăţa munţii by Ştefan Mitroi () [Corola-website/Journalistic/296292_a_297621]