7,098 matches
-
reușit să se impună. Între acestea doar doctrina creștină, în opinia lui Paulescu, întrunește dezideratele necesare organizării ideale a umanității, prin instituirea Bisericii ca unică societate menită să restabilească legile naturii, să aducă pacea între oamenii de bunăvoință, restabilind astfel împărăția lui Dumnezeu. Prin biserică omenirea s-ar constitui într-o imensă societate în care, pe lângă poporul ales, ar intra și celelalte nații „și va fi o turmă și un păstor” spune Mântuitorul. Pentru aceasta însă, 4 deziderate sunt necesare de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
înlocuiască filantropia definită ca simpatie omenească, a cărei extensie după cum am văzut este limitată. Caritatea, care nu înseamnă altceva decât iubirea nemăsurată față de orice om, indiferent de naționalitate, pe care lisus Hristos o proclamă. „Veniți binecuvântații Părintelui meu de moșteniți împărăția ce este gătită vouă de la întemeierea lumii căci am flămânzit și Mi-ați dat de mâncare, am fost bolnav și M-ați îngrijit etc..." „Dar când ți- am făcut noi toate acestea?” întreabă discipolii. „Amin zic vouă, întrucât le-ați
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
voastră este și inima voastră". În aceeași manieră abordează și trufia, adică patima de dominație, opunându-i smerenia, elocventă fiind aici pilda cu pruncul: „De nu vă veți întoarce și să vă faceți ca pruncul acesta nu veți intra întru împărăția cerurilor’ și, mai departe, „Ci, carele dintre voi va vrea să fie mai mare să fie ca cel mai mic, și carele dintre voi va vrea să fie întâiul, să fie mai pre urmă de toți și să fie tuturor
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
învăța toată omenirea, școală care se constituie astfel în Biserică. Educația trebuie făcută prin cuvânt, cu scopul de a cultiva în principal spiritul carității și evitarea patimilor de proprietate și dominație. Pentru că răsplata celor care nu au aceste vicii este împărăția cerurilor și moștenirea pământului, adică totul pe lume: „Fericiți cei săraci cu duhul (adică fără patima de proprietate) că a acelora este împărăția cerurilor’ și „Fericiți cei blânzi (adică fără patima de dominație) că aceia vor moșteni pământuF’. Pentru ca Biserica
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
carității și evitarea patimilor de proprietate și dominație. Pentru că răsplata celor care nu au aceste vicii este împărăția cerurilor și moștenirea pământului, adică totul pe lume: „Fericiți cei săraci cu duhul (adică fără patima de proprietate) că a acelora este împărăția cerurilor’ și „Fericiți cei blânzi (adică fără patima de dominație) că aceia vor moșteni pământuF’. Pentru ca Biserica să-și poată îndeplini rolul de școală în propovăduirea cuvântului divin, în opinia lui Paulescu ea trebuie să întrunească 3 elemente de bază
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
zic ție: Tu ești Petre, (tu te vei chema Kifa) și pe această piatră voi zidi Biserica mea’’ ceea ce-i conferea lui Petru întâietatea între apostoli. A doua, când Iisus îi spune lui Petru „Și îți voi da ție cheile împărăției cerurilor’ ceea ce înseamnă că îi conferă infailibilitatea sublimei sale funcții. A treia ipostază a consacrării este momentul când Iisus îi oferă lui Petru prerogativele preoției, asimilată mai târziu ca taină „Orice vei lega pre pământ va fi legat și în
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
cineva vorbește să o facă ca și când Dumnezeu ar vorbi, dacă cineva îndeplinește un minister să fie ca și cum ar întrebuința puterea ce o dă Dumnezeu, astfel ca în toate Dumnezeu să fie slăvit prin lisus Hristos a căruia e mărirea și împărăția în vecii vecilor - Amin”. Numai prin această scrisoare, conchide Paulescu, sfântul Petru întrece cu mult pe toți marii filosofi ai antichității care au ignorat instinctele și devierea acestora drept cauză a tuturor relelor omenirii. Un biet pescar din Galileea, fără
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
contribuind decisiv la schimbarea a doi împărați (Constantin Monomacul și Mihai al IV-lea, punând în locul ultimului pe Isac Comneanul în anul 1057). În același timp, și ca o sfidare la adresa curții imperiale, își arogă dreptul de a purta stema împărăției, afirmând trufaș că „dacă e vreo diferență între sacerdoțiu și imperiu aceasta este în favoarea celui dintâi’. Reacția împăratului a fost una foarte dură, exilându-l pe patriarh în insula Imbros din Arhipelag, unde acesta moare subit în 105. De numele
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
autoritatea, intrând într-un regres continuu, din ea urmând să se desprindă, odată cu apariția protestantismului, numeroase biserici protestante și neo- protestante, care au rupt „cămașa cea fără cusutură a lui Hristos”. Teribilile cuvinte pe care le-a rostit Hristos „Toată împărăția ce se întruchipează întru sine se pustiește - și toată cetatea sau casa ce se împerechează întru sine nu va sta’’ aveau să prindă treptat contur. În loc ca biserica occidentală să se mențină ca un trunchi viguros al creștinătății, măcar pentru că
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
care se realizează. Sorgintea creștină a acestui act este dezvăluită chiar de lisus Hristos însuși prin cuvintele „iar când va veni Fiul Omului întru slava sa El va zice celor de-a dreapta Lui; veniți binecuvântații Părintelui Meu, veniți de moșteniți Împărăția gătită vouă de la întemeierea lumii, căci...bolnav am fost și m-ați îngrijit. Atunci vor răspunde Lui drepții zicând: Doamne când Te -am văzut bolnav și am venit la Tine? Și răspunzând Împăratul va zice lor: Adevăr zic vouă, întrucât
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Dumnezeu. Dar tu? Eu iar de nime, afara de Dumnezeu și de Mama-pădurilor." Mama-pădurilor era o zână urâtă a cărei suflare pustia câmpurile și pădurile și distrugea oștile cu platoșe de fier. Ea îi cerea împăratului dijmă din toți nou-născuții împărăției. În ziua aceea, la miezul nopții, ea urma să vină după micile victime. O furtună cumplită îi vestește sosirea. Făt-Frumos o prinde pe vrăjitoare și o închide într-o piuă mare de piatră acoperită cu o stâncă și legată cu
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
fugii din țară, violul grănicerilor sârbi. Atunci când corpul trădează sufletul, nu poți decât să-l disprețuiești, să-ți fie scârbă de el. Unde începe și unde se sfârșește eul?, Cum disociem eul de imaginea lui?, Cum se poate supraviețui în împărăția kitsch-ului? sunt întrebări pe care le aduc în discuție cele două romane, care pot fi numite și romane ale identității. Personajele lui Gabriel Chifu sunt mereu pe drumuri Romanul lui Gabriel Chifu începe cu un Prolog „în care este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
Gheorghe este la 23 aprilie, dată care în mulți ani cade în Postul Mare și că uneori primăvara încă nu este venită pe deplin pe aceste plaiuri. „Atunci va zice împăratul celor de-a dreapta Lui: Veniți, binecuvântații Tatălui Meu, moșteniți împărăția cea pregătită vouă de la întemeierea lumii. (Ev. Matei,cap.25,vers.34) Preotul paroh Stoean David Dan S-a născut la data de 22 februarie 1985, în Darabani, fiind fiul lui David și al Minodorei Stoean ca singurul copil al
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
din opera "Dido și Aeneas" a fost înregistrată în Domul de Cristal. În strălucirea a mii de cristale Swarovski și a unui enigmatic cristal de munte din Madagascar poți oricând savura divina muzică. Magia lumilor de cristal se continuă cu împărăția lui Poseidon recreeată în versiune Swarovski. Geometriile cristaline, seducătorul joc cromatic pe fond albastru, valurile sonore și șuvoaiele de lumină întregesc ținutul fascinant al bătrânului Poseidon. Lumea de cristal se continuă cu o plimbare prin "pădurea fermecată", alături de licăririle misterioase
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
științe tehnice, director la Tehnopolis, soția, nora, nepoții cu care se mândrea foarte mult, au fost pilonii pe care s-a sprijinit profesorul Grosu până în ultimul moment. Acum, la sfârșit de drum pământean și la începutul drumului, pentru dumnealui, în Împărăția veșnică, să ne rugăm pentru el, să-l pomenim și să-i păstrăm o vie amintire ! Și nu mă îndoiesc că toți cei care l-au cunoscut se vor gândi frumos la cel care a fost profesorul Dumitru Grosu. Odihnească
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
de la mâna ei. Iar în sprijinul unei asemenea afirmații se invocă mărturia istoriei și se amintește cum: În tratatul de la Kuciuk-Kainargi, impus de Rusia turcilor, la 10 iulie 1774, după un război ce a ținut mai bine de cinci ani, împărăția drept-credincioasă a făcut să se înscrie, la articolul XVI, consimțământul Porții ca „miniștrii Curții împărătești ai Rusiei acreditați pe lângă ea să poată vorbi în favoarea Principatelor, când împrejurările acestora vor cere și făgăduința să-i asculte cu toată considerația datorată unor
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
poată vorbi în favoarea Principatelor, când împrejurările acestora vor cere și făgăduința să-i asculte cu toată considerația datorată unor puteri amice și respectate”. Iar prin articolul XI al aceluiași tratat obține învoirea să numească consuli și viceconsuli în toate localitățile împărăției otomane, unde ar găsi cu cale să stabilească asemenea agenți. Prin același tratat se mai stipulează foloase și ușurări foarte simțitoare pentru aceste țări: îndatorirea luată de Poartă să le trateze în chip mai omenos, renunțarea la sumele datorate Porții
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
textele tratatelor, prietenii Rusiei conchid că: Rusia și-a vărsat de repetate ori sângele, și-a cheltuit comorile pentru binele nostru și acel al celorlalți creștini drept-credincioși supuși barbarului jug turcesc; mulțămit atât acestor jertfe, cât și dibăciei diplomației rusești, împărăția drept-credincioasă a putut să obțină pentru Țările Române: 1.stăvilirea siluirilor și a jafurilor turcești, asigurând astfel locuitorilor o mai mare închezeșluire a vieții, a cinstei și a averii lor; 2.reducerea sarcinilor impuse de Poartă și hotărârea numărului și
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
anul 1766, aflat în cartoanele Ministerului Afacerilor Străine din Paris, găsim următoarele rânduri relative la afacerile dintre Turcia, Rusia și Polonia: „... Poarta nu are nici un interes să facă cuceriri asupra Rusiei... Nu este tot astfel în cât privește Rusia față de împărăția otomană. Ce perspectivă pentru dânsa să facă din Dunăre fruntaria ei ! Ar avea astfel, pe Nistru, cetățile Bender și Akerman sau Belgrad, port pe Marea Neagră și ar pune stăpânire pe Moldova care demult ațâță pofta ei...” Alt francez, Carra, care
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
manifestul de la 8 aprilie 1783. La 25 iunie următor, solul francez la Constantinopol, St. Priest, își termina raportul prin care anunța această anexare prin cuvintele: „... Proiectul împărătesei, de a anexa provinciile tătărești tinde văzând cu ochii la invaziunea ulterioară a împărăției otomane...” La 1783, războiul între Iosif al II-lea și Caterina a II-a de o parte, și turcii de alta, părea sigur; Cabinetul francez era încredințat că Rusia avea să ia pentru partea ei Moldova până la Dunăre. Ambiția rușilor
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
alt raport, mai conform politicii noastre, când vorbește de seducțiunile întrebuințate de Rusia, pentru a ațâța această națiune împotriva stăpânilor săi și spre a o dispune să s-arunce în brațele ei. Sunt semne care dovedesc că Rusia cuprinde în împărăția ce își propune să întemeieze la Constantinopol, nu numai provinciile grecești ce se află sub stăpânirea turcească, dar și acele care fac parte din Polonia și din posesiunile austriece. Ea ar dori să întrebuințeze puternica legătură a unei religii superstițioase
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
nu-i lucru de mirare; religia, acest mijloc totdeauna victorios față de ignoranță, le-a deschis toate inimile...” Iată acuma câteva extracte din același raport asupra stării economice și politice a țării, în care planurile Rusiei și mijloacele întrebuințate de această împărăție pentru a le aduce la îndeplinire sunt arătate cu multă claritate și precizie: „... Popii greco-răsăriteni au fost totdeauna și sunt încă, cu bună seamă și astăzi, atâți agenți secreți pentru Rusia în împărăția otomană. Ei predică, sunt datori să predice
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
planurile Rusiei și mijloacele întrebuințate de această împărăție pentru a le aduce la îndeplinire sunt arătate cu multă claritate și precizie: „... Popii greco-răsăriteni au fost totdeauna și sunt încă, cu bună seamă și astăzi, atâți agenți secreți pentru Rusia în împărăția otomană. Ei predică, sunt datori să predice necontenit popoarelor lor spre a-și face meseria, iubirea cătră muscali și ura pentru musulmani, acești necredincioși care i-au robit. Și este firesc după asta ca fiecare ortodox, fiecare moldovean de credință
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
temei mai mult pentru radierea acestui nume de pe lista aspiranților la domnia Principatelor Țării Românești și a Moldovei și desconsiderarea lui, determinând, în momentul în care Rusia, ce cu orice preț vrea să-și asigure încorporarea acestor două provincii la împărăția sa, spre a împinge, conform dorinței Caterinei a II-a, limitele sale până la Dunăre, se opintește să facă pe Ipsilanti domn al Țării Românești...”. Iată și niște amănunte prețioase, ce le găsim într-un raport din 1 octombrie 1802 al
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Divanului și ale corpului ulemalelor un izvor nesecat de bogăție. Misiunea rusească dobândind prin pacea de la Kuciuk-Kainargi facultatea să se amestece în alegerea sau în excluderea, în confirmarea sau în destituirea domnilor, a devenit pe nesimțite, împreună cu marile personaje ale împărăției (otomane), părtașă în sumele enorme ce acești domni se văd necontenit siliți să dea pe sub mână. Sunt departe de a invidia aceste rușinoase mijloace de extorcare a zisei misiuni; dar ea găsește prin ele mijlocul de a ține pe greci
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]