8,238 matches
-
lungi zile sub arșiță, răsăritul soarelui care ne găsea gata de muncă în mijlocul lanului de spice, talger roșu care limpezea câmpia de urmele nopții și înfiora clipa, și care îl făcea pe tata să-și scoată pălăria și să se închine... Apoi treierișul, carele cu grâu care ne intrau în curte, numeroase, nu se mai terminau, apoi prima pâine din grâul nou care ne îmbăta cu mirosul ei... Mă apropiam de sfârșit și îmi părea rău. Sfâșiasem miracolul... Mă simțeam bătrân
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
prăjituri și am Împărțit aluatul În patru părți. În clipa când am Început să Întind prima parte (mai mică decât o zarzăre) am observat uluită cum coca se Întindea și iar se Întindea, acoperind Întreaga planșetă. Am Început să mă Închin și din ochi mi s-au prelins lacrimi. Cu a doua parte de aluat s-a Întâmplat la fel, cu a treia și a patra la fel. Din ghemulețul de cocă ieșise o plăcintă cât tava, pe care am băgat
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
ni se infectau amigdalele, le badijona cu albastru de metil. A doua zi nu mai aveam aproape nimic. Mâncam ușor vreo două zile; brânza de vaci, supă de găină, pâine prăjită și ceaiuri din plante medicinale. Când eram deocheați, ne Închina - nu ardea tăciuni cum mai auzisem prin alte părți - ne mângâia pe frunte și ne spunea de deochi, un descântec pe care l-a „furat” de la bunica. Eu nu am reușit să-l „fur” de la mama dar am rămas cu
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
mesei, drobul aranjat pe un platou, peștele afumat, cozonacul, pasca, vinul roșu, toate te Îmbie să iei loc și să te ospătezi. - Hristos a Înviat! -Adevărat a Înviat! Luăm mai Întâi câte o bucățică de paște cu apă sfințită, ne Închinăm și spunem rugăciunea de duminică, după obiceiul nostru. Apoi, ciocnim câte un ou din coșuleț și chicotim la fiecare ciocnitură; nu știu cum se Întâmplă, eu câștig de fiecare dată. Și totuși, tu ești mai norocos fiindcă mă săruți, parcă aș fi
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
când trecea cu mortul pe la poarta noastră, și-l boscorodiam cu cimilitură: Chițigaie, gaie, Ce ai în tigaie? Papa puilor duc în valea socilor. Ferice de gangur, că șede într-un vârf de soc Și se roagă rugului Și se-nchină cucului; Nici pentru mine, Nici pentru tine; Ci pentru budihacea de la groapă, Să-i dai vacă de vacă Și doi boi să tacă. Ba îl petreceam până la biserică și apoi veneam acasă cu sânul încărcat de covrigi, mere turture, nuci
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
ai da drumul la găini, că pârdalnicul cel de cucoș iar a cânta. Hai, hai Rariță, fă ochișori.” Femeia s-a urnit din pat, a întins așternuturile, apoi a dat cu o cană de apă pe ochi și s-a închinat. A avut pentru un moment pornirea să treacă în camera Varvarei, dar s-a întors din drum. “O fi ajuns ostenită săraca, apoi nu o fi foc dacă ai mai lăsa-o să doarmă olecuță. Lasă că treburile îs ogoite
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
spate și brațe. Atinse ușor sânii care o dureau ca de moarte. Își trase cămașa de noapte rușinată de durerea sa și scoase fusta. Pulpele erau galbene spre albastru-negre. Întinse camașa de noapte și se așeză lângă îngerul ei. Se închină în gând ca noaptea să fie scurtă. Făcu o cruce deasupra fetei, apoi una ei, își sărută copilul și se culcă. Auzi ușa de la tindă, într- un târziu, dată cu putere de perete. Tresări. Coborî din pat și o înveli
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
să te duci printre sălbatici și să le spui: " Acesta-i Domnul-Dumnezeul meu, priviți-L, El nu lovește și nu ucide, vocea Lui e blândă când poruncește, dacă e pălmuit întinde și obrazul celălalt, e cel mai mare dintre dumnezei, închinați-vă Lui, uitați-vă cât m-a făcut de bun, batjocoriți-mă și vă voi dovedi". Da', am crezut, bum, bum, și mă simțeam plin de bunătate, mă făcusem voinic, eram aproape frumos, voiam să fiu batjocorit. Când mergeam în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
una și bună, căutam pedepsele cu lumânarea, mâncam mai puțin decât mi se dădea, voiam să fiu o pildă pentru ceilalți, ca să mă știe cu toții, și, știindu-mă, să slăvească învățătura care mă făcuse mai bun, văzându-mă pe mine închinați-vă Domnului-Dumnezeului meu. Soare sălbatic! răsare, și deșertul își schimbă fața, nu mai are culoarea ciclamelor de munte, de munții mei, și zăpada pufoasă și moale, nu, e de un galben murdar, e ora cenușie dinaintea marii revărsări de lumină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
curgând șiroaie. Dintr-o dată s-au oprit, tăceau, nu vorbeam decât eu, toate începeau să mi se învălmășească în cap, apoi m-au ridicat, m-au silit să mă uit la idol, și n-am mai râs. Știam că mă închinaseră lui, că trebuia să-i fiu slugă și să-l slăvesc, nu, n-am mai râs, gâtuit de durere și de spaimă. Și acolo, în casa aceea albă, între zidurile acelea pârjolite de soare, cu obrazul încordat, cu memoria sleită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
idol, iar eu am înțeles că nu trebuie să-mi desprind ochii de la el. Atunci vrăjitorul a început să le cheme pe rând lângă foc, pe câteva le-a bătut, și ele gemeau, apoi s-au dus și s-au închinat în fața idolului, stăpânul meu, în timp ce vrăjitorul dansa, și le-a izgonit pe toate din încăpere, până ce n-a mai rămas decât una, foarte tânără, ce nu fusese încă bătută și care se ghemuise pe vine lângă muzicanți. A apucat-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
îi slujeam idolului, al cărui chip îl port însemnat cu fierul roșu în amintire și în speranță. Nici un dumnezeu nu mă posedase și nu mă supusese vreodată într-atâta, întreaga mea viață, toate zilele și toate nopțile mele îi erau închinate, și durerea sau lipsa durerii, lipsa durerii nu-i oare totuna cu bucuria, i le datoram tot lui, și chiar, da, chiar dorința, când, aproape în fiecare zi, eram de față la acel act impersonal și plin de răutate, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
plâng de durere și de dorință, mă arde o speranță rea, vreau să trădez, ling țeava puștii și sufletul ei dinlăuntru, sufletul ei, numai puștile au sufle't, în ziua în care mi-au tăiat limba am învățat să mă închin sufletului nemuritor al urii. Ce învălmășeală, ce furie, bum, bum, beat de căldură și de mânie, prosternat la pământ, culcat peste pușca mea. Cine gâfâie aici? Nu mai pot îndura căldura asta fără sfârșit, așteptarea aceasta, trebuie să-l ucid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
tânără s-a ridicat o dată cu mine, a mers către ușa din fund, a deschis-o, a închis-o în urma mea, îi uram pe ai mei, idolul era acolo, și, din adâncul prăpastiei mele, nu mi-a fost deajuns să mă închin lui, ci m-am încrezut în el cu tărie, tăgăduind toate lucrurile în care crezusem până atunci. Slavă lui în veci, el era tăria și puterea, îl puteai nimici dar nu-l puteai întoarce de la credința lui, îl vedeam cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
și rugăciune pier. Îți mulțumesc, Doamne, mă simt ca nouă! Curată, trecută prin botezul lui Iisus. Ca un născut, prin salbele de rouă, cu aripile-amândouă, mănalț cât mai sus! Rugăciune Aprind o candelă în fiecare seară; cu mare evlavie mă închin. Gândurile în rugăciune ne separă; eu gânduri bune, tu, numai venin. Stau în genunchi, din buze murmurând, ”Tatăl nostru”, rugăciunea mea de seară. Simt lacrimi pe obraji, alunecând, iubirea și gândul bun mă împresoară. Mai fac un pas către tine, numai
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
învăluiserăm în vorbe și tăceri străine, pentru a le amâna pe ale noastre, pentru a mai amâna clipa. Mi-am amintit de estetul Neagu, furișându-se printre cenzori și demagogi, de Crist, regizorul, pe care îl aștepta exilul, de Balaurul închinând ode stăpânilor pe care îi ura... generație trăindu-și eșecul, duplicitatea și amânările într-un prezent infirm, mocirlos. Am tras cartea despre Piero di Cosimo, am tras paginile peste mine, ca un scut. Fiul, fiul... clovnul micului prezent, doar atât
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
din Iudea, în zilele împăratului Irod, iată că au venit niște magi din Răsărit la Ierusalim, 2. și au întrebat: Unde este Împăratul de curînd născut al Iudeilor? Fiindcă I-am văzut steaua în Răsărit și am venit să ne închinăm Lui." 3. Cînd a auzit împăratul Irod acest lucru, s-a tulburat mult; și tot Ierusalimul s-a tulburat împreună cu el. 4. A adunat pe toți preoții cei mai de seamă și pe cărturarii norodului și a căutat să afle
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
se arătase steaua. 8. Apoi i-a trimis la Betleem, și le-a zis: "Duceți-vă de cercetați cu de-amănuntul despre Prunc: și cînd Îl veți găsi, dați-mi și mie de știre, ca să vin și eu să mă închin Lui." 9. După ce au ascultat pe împăratul, magii au plecat. Și iată că steaua pe care o văzuseră în Răsărit, mergea înaintea lor, pînă ce a venit și s-a oprit deasupra locului unde era Pruncul. 10. Cînd au văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
a oprit deasupra locului unde era Pruncul. 10. Cînd au văzut ei steaua, n-au mai putut de bucurie. 11. Au intrat în casă, au văzut Pruncul cu Maria, mama Lui, s-au aruncat cu fața la pămînt, și I s-au închinat; apoi și-au deschis vistieriile și I-au adus daruri: aur, tămîie și smirnă. 12. În urmă, au fost înștiințați de Dumnezeu în vis să nu mai dea pe la Irod, și s-au întors în țara lor pe un alt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
L-a dus apoi pe un munte foarte înalt, I-a arătat toate împărățiile lumii și strălucirea lor, și i-a zis: 9. "Toate aceste lucruri Ți le voi da Ție, dacă Te vei arunca cu fața la pămînt și Te vei închina mie." 10. "Pleacă, Satano", i-a răspuns Isus. Căci este scris: "Domnului, Dumnezeului tău să te închini și numai Lui să-I slujești." 11. Atunci diavolul L-a lăsat. Și deodată au venit la Isus niște îngeri, și au început
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
lor, și i-a zis: 9. "Toate aceste lucruri Ți le voi da Ție, dacă Te vei arunca cu fața la pămînt și Te vei închina mie." 10. "Pleacă, Satano", i-a răspuns Isus. Căci este scris: "Domnului, Dumnezeului tău să te închini și numai Lui să-I slujești." 11. Atunci diavolul L-a lăsat. Și deodată au venit la Isus niște îngeri, și au început să-I slujească. 12. Cînd a auzit Isus că Ioan fusese închis, a plecat în Galilea. 13
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
îi învăța ca unul care avea putere, nu cum îi învățau cărturarii lor. $8 1. Cînd S-a coborît Isus de pe munte, multe noroade au mers după El. 2. Și un lepros s-a apropiat de El, I s-a închinat, și I-a zis: "Doamne, dacă vrei, poți să mă curățești." 3. Isus a întins mîna, S-a atins de el și a zis: Da, vreau, fii curățit!" Îndată a fost curățită lepra lui. 4. Apoi Isus i-a zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
burdufurile plesnesc, vinul se varsă, și burdufurile se prăpădesc; ci vinul nou îl pun în burdufuri noi, și se păstrează amîndouă." 18. Pe cînd le spunea Isus aceste vorbe, iată că a venit unul din fruntașii sinagogii, I s-a închinat, și I-a zis: "Fiica mea adineauri a murit; dar vino de pune-Ți mîinile peste ea și va învia." 19. Isus S-a sculat, și a plecat după el împreună cu ucenicii Lui. 20. Și iată, o femeie, care de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
Îndată, Isus a întins mîna, l-a apucat și i-a zis: "Puțin credinciosule, pentru ce te-ai îndoit?" 32. Și după ce au intrat în corabie, a stat vîntul. 33. Cei ce erau în corabie, au venit de s-au închinat înaintea lui Isus, și I-au zis: "Cu adevărat, Tu ești Fiul lui Dumnezeu!" 34. După ce au trecut marea, au venit în ținutul Ghenezaretului. 35. Oamenii din locul acela, care cunoșteau pe Isus, au trimis să dea de știre în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
și: " Cine va grăi de rău pe tatăl său sau pe mama sa, să fie pedepsit negreșit cu moartea." 5. Dar voi ziceți: Cine va zice tatălui său sau mamei sale: Ori cu ce te-aș putea ajuta, l-am închinat lui Dumnezeu", 6. nu mai este ținut să cinstească pe tatăl său sau pe mama sa; și ați desființat astfel cuvîntul lui Dumnezeu în folosul datinei voastre. 7. Fățarnicilor, bine a proorocit Isaia despre voi, cînd a zis: 8. "Norodul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]