6,446 matches
-
Teodosia de 46 de ani aveau 6 copii. Printre cei mai bătrîni oameni din Alcedar în 1835 erau văduva Ecaterina Polban - 112 ani, Tudor Bacica - 99 ani, Teodor Roșca - 99 ani, Parascovia Balanuță - 95 ani, Elena Rusu - 85 ani. Reforma țărănească din Rusia și regulamentul din 14 iulie 1868 aduc puține schimbări în viața sătenilor din Alcedar: răzeșii aveau pămîntul lor moștenit de la părinți - 490 de desetine pămînt arabil, 460 de desetine cu pădure. Cei fără pămînt, țărani mai săraci, au
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
autoritățile sovietice revenite în teritoriu la 1944. Astfel, se știe că în acei ani țăranii au fost obligați să predea statului sovietic grîu, semințe de floarea-soarelui, fîn, carne, ouă, brînză, lînă, etc. Normele impuse de către regimul bolșevic erau următoarele: gospodăriile țărănești care stăpîneau pînă la 2 hectare trebuiau să livreze statului 90 kg de cereale, cele care dispuneau de 2-5 hectare-140 kg, cele care posedau 5-10 ha-190 kg, cele cu 10-15 ha-240 kg, iar peste 15 ha-290 kg. În același timp
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
stăpîneau pînă la 2 hectare trebuiau să livreze statului 90 kg de cereale, cele care dispuneau de 2-5 hectare-140 kg, cele care posedau 5-10 ha-190 kg, cele cu 10-15 ha-240 kg, iar peste 15 ha-290 kg. În același timp, gospodăriile țărănești erau obligate să dea statului bolșevic, la fiecare hectar: 10 kg semințe de floarea-soarelui, 10 kg de cartofi, 4 kg fîn, pînă la 10 kg carne, pînă la 10 kg lapte, 50 ouă, 250 gr. brînză de la fiecare oaie producătoare
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
Îi așteptau cerințele represiei... Pe parcursul mai multor secole moldovenii s-au ocupat tradițional cu creșterea vitelor și cultivarea pămîntului. Produsele obținute din aceste îndeletniciri au format baza alimentării locuitorilor de la sate. Particularitățile alimentației depindeau de gospodăria auxiliară, care asigura familia țărănească cu principalele produse. Prin urmare culturile cerealiere (grîul, secara, mălaiul, porumbul), leguminoasele (fasole, mazăre), cucurbitaceele (pepeni verzi, pepeni galbeni, dovleci), legumele (varză, ceapă, ridiche, usturoi, cartofi, ardei), fructele (prune, pere, mere, caise) și, bineînțeles carnea și produsele lactate erau componente
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
nevoit să abandoneze conducerea IAS „Pruteni”, la conducere venind mecanicul Iurie Agachi. Datorită acestor fluctuații în conducerea gospodăriei, această gospodărie nu a existat mult. La 1995, 78 de deținători de cote din Pogănești iese din componența ei și formează gospodării țărănești de sinestătătoare. Acest caz a pus începutul desființării gospodăriei agricole „Pruteni”. La 1997 IAS „Pruteni” datorită conducerii dezastruoase a conducerii (muncitorii nu primeau salariu cu anii, iar producția căpătată se „evapora” și nimeni nu știa ce este cu ea, plus
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
agronomului Nicolae Suru și CAP „Delnița” în frunte cu Ion Negru (Munteanu). După doi ani de existență ultimele două se autodisființează, iar „Aligotram”-ul mai viețuiește încă un an. Din acest an toți deținătorii de cote și-au format gospodării țărănești. În 2005 la Pogănești este creată stația de mașini și tractoare, în baza căreia se formează CAP „Marpogagro” în frunte cu agronomul Victor Horomneac. Gospodării puternice și de perspectivă la 2008 sunt GȚ „JIA-Juc”- conducător Vasile Juc, „IPA-Ionescu”-conducător Petru
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
foamete (1946-1947) și deportări (1949,1951) au tăiat necruțător din populația din Dărcăuți,numai de pe cîmpul de luptă n-au revenit la casele lor 37 de bărbați. După al doilea război mondial aici s-a produs colectivizarea forțată s gospodăriei țărănești. S-a organizat colhozul ”Malenkov”,care ulterior a purtat denumirea ” Pentru pace” și ”Avrora”. Au continuat valurile represiunilor staliniste. Conform recensămîntului,în 1970 satul avea 2.132 locuitori,în 1979-1.930 locuitori. În 2004 populația satului numără 1.454 persoane
Dărcăuți, Soroca () [Corola-website/Science/305243_a_306572]
-
după primul război mondial sub conducerea lui Ion Mihalache, care, în anul 1926 a fuzionat cu Partidul Național Român pentru a forma Partidul Național-Țărănesc. La alegerile parlamentare din noiembrie 1919, din Vechiul Regat a obținut 61 de mandate, în timp ce Partidul Țărănesc din Basarabia a câștigat 72 de mandate de parlamentar . În urma unui acord cu mai multe partide, s-a constituit un guvern condus de Alexandru Vaida-Voievod, în care Partidul Țărănesc deținea, prin Ion Mihalache, portofoliul Ministerului Agriculturii. În această calitate, Mihalache
Partidul Țărănesc () [Corola-website/Science/305988_a_307317]
-
1919, din Vechiul Regat a obținut 61 de mandate, în timp ce Partidul Țărănesc din Basarabia a câștigat 72 de mandate de parlamentar . În urma unui acord cu mai multe partide, s-a constituit un guvern condus de Alexandru Vaida-Voievod, în care Partidul Țărănesc deținea, prin Ion Mihalache, portofoliul Ministerului Agriculturii. În această calitate, Mihalache s-a ocupat, împreună cu o comisie de miniștri, de pregătirea unui proiect de lege agrară care prevedea reducerea substanțială a proprietăților marilor moșieri și plata unor despăgubiri reduse de către
Partidul Țărănesc () [Corola-website/Science/305988_a_307317]
-
dovedit neputincios de a asigura omenirii o muncă pașnică și de a feri societatea de o năprasnică risipă de vieți și avuții. Astfel se prăbușește însuși justificarea istorică a orânduirii capitaliste”, că statul român „nu poate fi decât un stat țărănesc pentru că poporul român este un popor de țărăni” și că atâta vreme cât „vor exista clase sociale cu interese opuse, lupta de clasă nu poate înceta” . La alegerile din martie 1922, organizate de guvernul PNL, Partidul Țărănesc a obținut 40 de mandate
Partidul Țărănesc () [Corola-website/Science/305988_a_307317]
-
poate fi decât un stat țărănesc pentru că poporul român este un popor de țărăni” și că atâta vreme cât „vor exista clase sociale cu interese opuse, lupta de clasă nu poate înceta” . La alegerile din martie 1922, organizate de guvernul PNL, Partidul Țărănesc a obținut 40 de mandate (față de cele 222 obținute de PNL), fiind al doilea clasat. După alegeri, țărăniștii au acționat în continuare pentru înființarea de noi organizații locale ale partidului lor; odată cu constituirea organizației provinciale a partidului în Bucovina, activitatea
Partidul Țărănesc () [Corola-website/Science/305988_a_307317]
-
doilea clasat. După alegeri, țărăniștii au acționat în continuare pentru înființarea de noi organizații locale ale partidului lor; odată cu constituirea organizației provinciale a partidului în Bucovina, activitatea partidului era extinsă la nivelul întregii țări. Programul din 1924 prevedea că Partidul Țărănesc va milita pentru modificarea Constituției, libera circulația a pământurilor dobândite prin legile de împroprietărire și pentru o largă colaborare cu capitalul străin. În zilele de 17-18 iulie 1921 a avut loc ședința Comitetului Central partidului, care a aprobat înscrierea în
Partidul Țărănesc () [Corola-website/Science/305988_a_307317]
-
de 17-18 iulie 1921 a avut loc ședința Comitetului Central partidului, care a aprobat înscrierea în partid a Dr. Nicolae Lupu, precum și propunerea făcută de 11 deputați și senatori basarabeni, între care Constantin Stere și Pantelimon Halippa, de fuziune cu Partidul Țărănesc din Basarabia, ceea ce a întărit curentul de stânga din partid și a permis extinderea sa organizatorică în teritoriul dintre Prut și Nistru. După fuziunea cu Partidul Țărănesc din Basarabia au urmat alte fuziuni cu grupări țărăniste din Transilvania (30 octombrie
Partidul Țărănesc () [Corola-website/Science/305988_a_307317]
-
senatori basarabeni, între care Constantin Stere și Pantelimon Halippa, de fuziune cu Partidul Țărănesc din Basarabia, ceea ce a întărit curentul de stânga din partid și a permis extinderea sa organizatorică în teritoriul dintre Prut și Nistru. După fuziunea cu Partidul Țărănesc din Basarabia au urmat alte fuziuni cu grupări țărăniste din Transilvania (30 octombrie 1922) și Bucovina (11 iunie 1922), precum și cu Partidul Socialist-Țărănesc (22 septembrie 1922). Începând cu anul 1923 a avut loc o apropriere crescândă de Partidul Național, cu
Partidul Țărănesc () [Corola-website/Science/305988_a_307317]
-
1848 și ale luptei pentru unire"“. În comuna Costache Negri din județul Galați, lângă consiliul local se găsește Casa Memorială „Costache Negri”. Aceasta a fost deschisă la 2 iunie 1968, chiar în casa revoluționarului moldovean, construită în stilul unei case țărănești de tip evoluat, cu două cerdace pe stâlpi de lemn. În fața casei memoriale, la 19 mai 1973, a fost dezvelit bustul lui Costache Negri, realizat în piatră de Boris Leonovici. În timpul vieții, Costache Negri a publicat puțin, prin reviste, astfel
Costache Negri () [Corola-website/Science/305984_a_307313]
-
Nicolae Lupu (n. 4 noiembrie 1876 - d. 1947) a fost un politician român, de profesie medic, activ în Partidul Țărănesc, apoi membru în conducerea Partidului Național-Țărănesc. S-a separat de PNȚ în două rânduri, constituind mai întâi în 1927 o aripă dizidentă de stânga, iar apoi în 1946 Partidul Țărănesc Democrat, formațiune care s-a coalizat cu PCR. În contextul
Nicolae Lupu (politician) () [Corola-website/Science/306013_a_307342]
-
fost un politician român, de profesie medic, activ în Partidul Țărănesc, apoi membru în conducerea Partidului Național-Țărănesc. S-a separat de PNȚ în două rânduri, constituind mai întâi în 1927 o aripă dizidentă de stânga, iar apoi în 1946 Partidul Țărănesc Democrat, formațiune care s-a coalizat cu PCR. În contextul creșterii influenței comuniștilor doctorul Lupu s-a lansat într-o campanie de critici la adresa lui Iuliu Maniu. Lupu i-a cerut președintelui țărănist să se retragă de la conducerea partidului și să
Nicolae Lupu (politician) () [Corola-website/Science/306013_a_307342]
-
Maniu. Lupu i-a cerut președintelui țărănist să se retragă de la conducerea partidului și să-i lase lui locul, pentru a reorienta partidul spre stânga. Maniu nu a fost de acord, ceea ce a determinat ruperea grupării Lupu și înființarea Partidului Țărănesc Democrat.
Nicolae Lupu (politician) () [Corola-website/Science/306013_a_307342]
-
s-a constituit la 23 august 1918 stil vechi / 5 august 1918 stil nou, la Chișinău. La adunarea constitutivă a Partidului Țărănesc din Basarabia a fost ales comitetul central al partidului din care făcea parte: Pantelimon Halippa, Ion Inculeț, Daniel Ciugureanu, Ion Pelivan, Petru Cazacu, Ștefan Ciobanu, Ion Costin, Ștefan Holban, Teofil Ioncu, Gheorghe Stârcea și Nicolae Bivol. Tot în aceeași zi
Partidul Țărănesc din Basarabia () [Corola-website/Science/306012_a_307341]
-
asigurau gestiunea treburilor curente din Basarabia și au militat pentru încadrarea organizației într-o structură politică la nivelul întregii țări. La 14 septembrie 1918 s-a format Liga Poporului din Basarabia, iar la 4 noiembrie a aceluiași an reprezentanții Partidului Țărănesc din Basarabia condus de Pantelimon Halippa și ai Ligii Poporului din Basarabia condusă de Sergiu Niță, întrunindu-se, au decis fuzionarea acestor două partide. La 16-17 aprilie 1920 Congresul Partidului Poporului, condus de Alexandru Averescu, a acceptat fuziunea cu gruparea
Partidul Țărănesc din Basarabia () [Corola-website/Science/306012_a_307341]
-
1920 Congresul Partidului Poporului, condus de Alexandru Averescu, a acceptat fuziunea cu gruparea lui Sergiu Niță a Ligii Poporului din Basarabia, care s-a desprins de căruia i s-a alăturat cândva. Această mișcare a avut de înfruntat opoziția Partidului Țărănesc, cel mai popular partid din Basarabia în acel moment. Fără succes însă. Deja la 24-25 septembrie 1920 la Chișinău se întrunea Congresul Partidului Popular, iar președintele filialei din Basarabia a fost ales Sergiu Niță. Scindarea în Partidul Țărănesc din Basarabia
Partidul Țărănesc din Basarabia () [Corola-website/Science/306012_a_307341]
-
opoziția Partidului Țărănesc, cel mai popular partid din Basarabia în acel moment. Fără succes însă. Deja la 24-25 septembrie 1920 la Chișinău se întrunea Congresul Partidului Popular, iar președintele filialei din Basarabia a fost ales Sergiu Niță. Scindarea în Partidul Țărănesc din Basarabia a continuat. În urma unei vizite a lui Vintilă Brătianu, George G. Mârzescu și Alexandru Mavrodi, derulată începând cu 12 septembrie 1920, reprezentanții PNL a lui Ion I.C. Brătianu au reușit să-l atragă de partea lor pe Daniel
Partidul Țărănesc din Basarabia () [Corola-website/Science/306012_a_307341]
-
a lui Vintilă Brătianu, George G. Mârzescu și Alexandru Mavrodi, derulată începând cu 12 septembrie 1920, reprezentanții PNL a lui Ion I.C. Brătianu au reușit să-l atragă de partea lor pe Daniel Ciugureanu și pe colaboratorii acestuia din cadrul Partidului Țărănesc din Basarabia (Partid Național Democrat după cum îl numea Daniel Ciugureanu). Sub președinția lui Daniel Ciugureanu s-au constituit, începând cu luna octombrie 1920, Clubul Liberal și Cercul de Studii Liberale din Chișinău. Sursa: Integrarea Basarabiei în cadrul României (1918-1923), Gheorghe E.
Partidul Țărănesc din Basarabia () [Corola-website/Science/306012_a_307341]
-
Daniel Ciugureanu s-au constituit, începând cu luna octombrie 1920, Clubul Liberal și Cercul de Studii Liberale din Chișinău. Sursa: Integrarea Basarabiei în cadrul României (1918-1923), Gheorghe E. Cojocaru, București, 1997, pp. 117-119. În iulie 1921, în urma unor confruntări interne Partidul Țărănesc din Basarabia s-a scindat, astfel încât o grupare importantă în frunte cu Pantelimon Halippa a fuzionat cu Partidul Țărănesc a lui Ion Mihalache. Cealaltă grupare a rămas sub conducerea lui Ion Inculeț și a primit denumirea de Partidul Țărănesc Independent
Partidul Țărănesc din Basarabia () [Corola-website/Science/306012_a_307341]
-
Sursa: Integrarea Basarabiei în cadrul României (1918-1923), Gheorghe E. Cojocaru, București, 1997, pp. 117-119. În iulie 1921, în urma unor confruntări interne Partidul Țărănesc din Basarabia s-a scindat, astfel încât o grupare importantă în frunte cu Pantelimon Halippa a fuzionat cu Partidul Țărănesc a lui Ion Mihalache. Cealaltă grupare a rămas sub conducerea lui Ion Inculeț și a primit denumirea de Partidul Țărănesc Independent din Basarabia. În toamna anului 1922, Ion Inculeț, alături de Partidul Țărănesc Independent din Basarabia, a început tratativele de fuziune
Partidul Țărănesc din Basarabia () [Corola-website/Science/306012_a_307341]