7,946 matches
-
și au votat cu Reagan. Asigurați-vă că subiecții nu îl pot vedea pe cel care îi intervievează (și asigurați-vă că numele lor nu vor fi cunoscute). Ca și preoții, anchetatorii anonimi obțin rezultate mai aproape de adevăr. Multe persoane țipă sau le trântesc telefonul celor de la telemarketing. Sunt dispuși să facă o impresie proastă pentru că cel care îi sună nu îi poate vedea. Similar, clienții chestionați la telefon sunt mult mai critici decât cei intervievați în persoană. Nu le este
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
Cu siguranță mă va remarca! Ei, nu; se depărtează din nou. Sunt nedumerit. Vreau să par calm și politicos în acest cadru elegant și aș vrea să mă cocoț pe scaun, să îmi flutur mâinile ca o majoretă și să țip: „Aici! Aici!”. Stai, chelnerul mă observă! Se pare că își aduce aminte de mine - acum câteva ore, nu-i așa? Se duce grăbit în hol și apoi se întoarce, cu cartea mea de credit. Timpul scurs de când mi-a luat
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
unea cu Universul. A Început degradarea și destrămarea structurilor câmpului energetic. Energia nu putea fi procurată din altă parte decât de la oameni. Dacă este vorba de un copil, acesta Începe să-și irite mama, s-o necăjească. Ea Începe să Țipe În permanență, se Înfurie și Îi cedează energie. Copilul Își bate joc de colegii de joacă, Îi jignește, chinuie animalele, râde și Își bate joc de cei vârstnici În scopul obținerii energiei. Prin urmare provocarea de chinuri fizice și spirituale
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
persoană pe care o cunoașteți bine, poate un om apropiat. Da, e chiar privirea aceea „luminoasă”, „licăritoare”, inconfundabilă. Vă privesc doi ”sori” și un val de caldă energie vă Învăluie și vă liniștește. Donatorul, În timpul acesta, poate face orice: să Țipe, să fluture din mâini, se poate chiar să vă ironizeze - toate astea n-au nici o importanță. Vă este bine, Înfloriți. Nu vă feriți ochii când vă Întâlniți cu necunoscuți, privirea celuilalt vă va spune multe, bazați-vă pe intuiția dumneavoastră
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
Tânjesc după dezertarea nobilă din libertate, sunt slabă, obosită, revoltată Împotriva solidei, constructivei credințe umanitariste care presupune un intelect și o voință sănătoase și active. N-am unde să plec - n-am o casă, unde să mă smiorcăi și să țip, nebună grotescă, În fustele mamei -, n-am bărbați și aș vrea mai mult decât oricând să le aud sfaturile aspre, finale, paterne - și nici bisericii, care e liberală, liberă - nu, mă Întorc epuizată la dictatura totalitară În care sunt absolvită
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
văzut [nici] un soldat atunci [pe stradă], oamenii erau liniștiți" (M.L.); "eram la țară. [Pe] 21 [decembrie] noaptea știu că ascultam Europa Liberă, cu niște rude. Și după aia, pe 22, eram cu bunicii mei [...]. Și-am ieșit afară și țipam de nebun A picat Ceaușescu! a picat comunismul! [...] și bunica zicea, mamă nu te bucura, mamă, că o să înceapă războiul, că vin rușii" (L.B.). După marele eveniment, au urmat o puzderie de "mici revoluții" locale, unele și cu participarea elevilor
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
pp. 326-327). 156 "Bătaia în școală era generalizată" (Ibidem, p. 327). 157 "Noi așa eram de învățați cu disciplina, cu ordinea, că n-ai voie aia, că n-ai voie aia, că trebuie să asculți, că n-ai voie să țipi, n-ai voie... și nu prea ne manifestam altfel [...], ni se părea normal să fie așa, că așa ne învățaseră" (Gențiana Baciu, Matei Bejenaru, Dan Lungu, op. cit., p. 55). 158 Situația s-a schimbat radical în anii `90, făcând ca
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
să murim ca să trăim!»”<footnote Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omil. a XIX-a, VI, în PSB, vol. 17, p. 539. footnote>. Ne putem lesne imagina că, pentru cei de față, martirajul creștinilor era o priveliște nemaiîntâlnită: „Unul Țipa și declara cu glas tare că nu vrea să jertfească idolilor, pe când al doilea striga: «sunt creștin!» și era mândru că poate mărturisi numele Mântuitorului și, în sfârșit, al treilea Ținea sus și tare că el nici n-a jertfit
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
briciul pe care personajul îl folosește spre a-și lua viața nu numai că nu taie, dar e tocit de-a binelea: "[...] și-a înfipt briciul în gât de două ori și s-a prăbușit la picioarele noastre. Eu am țipat înspăimântat și, aruncându-mă peste el, am încercat să mă omor cu același brici. Dar Giton n-avea nici urmă de rană, iar eu nu simțeam nici o durere. În teaca slujitorului fusese un brici grosolan și tocit într-adins, bun
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
școală. Păstrăm curățenia și evităm să producem vreo stricăciune: nu spargem geamurile, nu scriem pereții, nu scrijelim mobilierul sau pereții, nu deteriorăm perdelele. Nu ne încăierăm, nu ne îmbrâncim, nu punem piedici colegilor căutând să ne amuzăm. Nu fluierăm, nu țipăm, nu vorbim urât; Pentru nici un motiv nu vom face glume pe seama colegilor bolnavi sau care suferă de vreo infirmitate. Dimpotrivă! Cu aceștia trebuie să avem o grijă deosebită. Vom fi atenți să nu-i izolăm că să-i tratăm ca
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
descurca În derularea procesului instructiv educativ. Observând-o În timpul orelor și În afara acestora, am constatat: dificultate În menținerea susținută a atenției; deranjează ceilalți colegi; hiperactivitate; incapacitatea de a urmări instrucțiunile date; nu se poate Îmbrăca decât cu ajutor; reacții necontrolate (țipă, strigă, lovește colegii); tulburări afective, trece relativ ușor de la o stare la alta; vorbește excesiv, răspunde Înainte de a auzi până la capăt Întrebarea, Își Întrerupe des colegii; dezvoltarea limbajului și a vorbirii sunt foarte limitate; dificultate În a-și face prieteni
STRATEGII PRIVIND INTEGRAREA COPIILOR CU CERINȚE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Gabriela CRISTIAN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2153]
-
fi adeverit, subsemnatul nu ar mai fi scris aici, și nici tu nu ai fi citit ceea ce am scris. Numai în luna martie a acestui an, câte temeri de Apocalipsă nu au fost? „Aoleo, vecine, vine cutremurul, vine tsunami-ul!", țipau îngroziți românii, după ce japonezii ca niște oameni ordonați și disciplinați le experimentaseră cu deplin succes la scară mare pe amândouă. Interesant este, că japonezii o pățiseră vineri la prânzișor, dar pe poporul român l-a luat panica în primire începând
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
credinței ortodoxe prin țări precum Italia, Spania și Portugalia este îndeplinit de biserica ortodoxă română, cu părăluțele milioanelor de români simpli, plecați la lucru. Ba colac peste pupăză, italienii au început să le dea, prin Calabria, biserici catolice părăsite. Grecii țipă ca din gură de șarpe, că pe vremea Bizanțului conduceau Biserica din Calabria și Sicilia, dar cine mai stă ca să-i asculte? Și ca treaba să se împută de tot, cică regina Sofia a Spaniei, născută ortodoxă și trecută de
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
rulantă. Zeci, sute, mii. Unii tipi concediați se sinucid, tăindu-și gâtul, aruncându- se de pe poduri sau de la balcoanele Parlamentului, dar ca și la noi se trece peste asta rapid, ca și cum ar fi ceva normal. Diferiți inși plâng, se revoltă, țipă, urlă, aruncă cu obiecte, vorbesc urât, cer bătând în masă motive întemeiate. Mă rog, filmul e trist. Pentru rolurile de concediați, nici nu s-a apelat la actori profesioniști, ci la anonimi, la oameni simpli deja concediați, cărora li s-
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
va trebui să fac apel iar la nevastă-mea. Până când apare ea, nu am decât să mă întreb și eu, mai puțin filosofic: „De ce oare bărbații nu se pot deloc orienta într-un spațiu închis, (și una, două îi auzi țipând, mamăăă/nevastăăă, unde mi-s ciorapii/cheile/tricourile? Etc..."), iar femeile, în mod ciudat, știu întotdeauna unde se află, ciorapii lui, tricoul, cheile, sarea, farfuria pentru pizza, scrumierele, ceaunul de mămăligă sau chiar șurubelnița sau holțșuruburile? Eu cred că asta
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
încearcă printre coatele primite în coaste, să- și instaleze camera video. Țiganii se înghesuie al naibii, ca la pomană. „Ia să videm și noi ce e aicișa. Haidi, fă, dă-ti mai încolo, nu vezi că-s mai în vrâstă?", țipă o țigancă de vreo 40 de ani la o pirandă de vreo 10, în timp ce se împinge pe trei sferturi din scaunul ei. La intrare, forfota e în floare. Bătrânii și copiii, cei mai mulți, gură cască. Apare regele Cioabă. Scorțos și plin
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
calibrul lor, mereu hăhăitor cu tot ce nu este în intențiile sale, mereu cu gâtul făcut pâlnie la coniac de calitate, care să-i alimenteze tupeul devenit de acum proverbial. Se dă în bărcile puterii, ca un copil răzgâiat, și țipă la toți din jurul său, numai dacă se uită mai lung la jucăriile sale, d- apoi să i le ia. încăpățânat, nevoie mare, cum pune ochii săi câși pe ceva, gata, nu se mai lasă până nu modifică, dărâmă, strâmbă, face
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
and there's not a nose among Găsind aici pe cellalt mesager, Primirea cărui pe-a mea otrăvise, Fiind chiar ăla ce recent sfruntat S-a arătat cu Înălțimea Voastră. Mai curajos că chibzuit, trag spadă; El școală casa-n țipat 'nalt și las. Fiul și fiică voastră-au găsit vină Că merită rușinea ce-o îndur. BUFONUL: Iarnă n-a trecut încă, daca gîștele sălbatice zboară într-acolo. Tații zdrențăroși Fac copii ce-s chiori, Tații-n pungă groși Au
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
judecata, jupîneasa? Vin' peste gîrla, Bessy, la mine. BUFONUL: Barca-i are o crăpătura, Ea nu poate da din gură De ce nu cutează la tine să treacă. EDGAR: Necuratul vrăjmaș îl urmărește pe bietul Tom cu viers de privighetoare. Hopdanț țipă în burtă lui Tom după doi heringi albi. Nu croncani, înger negru, n-am mîncare pentru tine. KENT: Cum te simți, șir? Nu stă așa buimac; Vrei să te-așezi și odihnești pe perne? LEAR: Procesul lor, întîi; aduceți martorii
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
EDGAR: O, bun-simț și-aiurare în amestec! Rațiune-n nebunie! LEAR: Soarta de vrei să-mi plîngi, ia-mi ochii. Te știu destul de bine, nume-ai Gloucester... Fii răbdător. Venim plîngînd aici. Știi, -ntîia oară cînd ne tragem aer, Urlam, țipam. Ți-oi predică. Asculta. GLOUCESTER: Vai, vai, ce jale! LEAR: Noi cînd ne naștem, plîngem că intrăm Pe-această mare scenă de nebuni. Iată-o frumoasă pălărie.Ar fi Ingenioasă stratagemă-a potcovi Un escadron cu pîsla; am să-ncerc
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
continuare păpușii sale. Din direcția gorganului pe care de abia îl părăsise, cu un zbârnâit strident, cu aripile mari ca o imensă pasăre de pradă, apăru un avion inamic. Într-o clipă toată vraja se destrămă, ostașii redeveniră ostași. Mihu țipă strident: „La pământ” și se aruncă undeva în latura drumului peste ciulinii care trosniră frângându-se. Avu timp să observe cum Nenea înșfacă fetița în brațe și se repezi din car cu iuțeală spre marginea drumului. Pașii lui fură acoperiți
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
face mici fărâme amestecându-se sub disprețul său. Crăcană se uită liniștit la toți, văzu neîncrederea imensă de pe fețele lor și-și dădu seama că trebuie să facă ceva, nu știa în acest moment, ce, dar trebuia să facă. Parasca țipă ascuțit: „Mă Crăcană, nici cei de la Miliție n-or să te creadă, du-te acolo și ai să vezi cum te aruncă afară, la ei nu merge cu ce ne-ai spus nouă aici, ăia se pricep la oameni”. Da
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
scos de cine știe unde. Îl zgâlțâi așa de tare și neașteptat încât bătrânul uită să mai înghită bucata de măr mușcată și căscă niște ochi mari alburii în care se citea un fel de spaimă amestecată cu o mare nedumerire. Femeia țipă: - Ce stai așa, du-te și trage clopotele, trebuie să fie vreo biserică pe aici pe undeva, trage clopotele, auzi? Cantoniereasa se uită de la unul la altul, destul de liniștită în aparență și zise cu glasul ei puțin cântat: - Biserică este
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
se încurcă în cârje, căzu zgrepțănând cu unghiile dușumeaua ca și cum ar fi vrut să fugă pe acolo. Simiuc sări jos, o ridică în picioare, era foarte ușoară, ca un copil, cât pe ce să o scape din nou când fata țipă cu alarmată cu o disperare nedisimulată: „Isidora, a căzut cârja pe ea, niciodată nu trebuia să o atingă cârja, ea nu trebuie să aibă nevoie niciodată de cârje...” Neștiind ce să facă, el o lăsă iar jos, ridică repede cârja
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
și creț, cu ochi albaștri și zise poticnit și peltic: „Mama, mi-e foame!”. O luă în brațe și o strânse tare la piept, ceilalți tei copii se opriseră din joacă și se uitau acum la ea, fetița îi mai țipă odată aproape de ureche: „Mama mi-e foame!”. Dar maică-sa o puse repede jos lângă ceilalți, șopti: „Niculaie” și alergă spre poartă pe care o deschise dintr-o smucitură și ieși în uliță. Portița reveni la loc încet cu un
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]