20,435 matches
-
cel îndreptat împotriva femeilor, prin dominația masculină, subordonarea tacită sau „subjugarea” devenită „necesitate”. Abuzul îndreptat către persoanele în vârstă pare să fie de neînțeles în cultura asiatică. „În cultura indiană nu există nici o valoare care să scuze controlul, denigrarea ori abuzul față de un bărbat sau o femeie în vârstă. Poate că acesta este motivul pentru care serviciile sociale găsesc că este dificilă constatarea sa sau „să se efectueze cercetări în acest sens.” (Segal, 1999, p. 224) În India, există posibilitatea ca
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
sau o femeie în vârstă. Poate că acesta este motivul pentru care serviciile sociale găsesc că este dificilă constatarea sa sau „să se efectueze cercetări în acest sens.” (Segal, 1999, p. 224) În India, există posibilitatea ca un astfel de abuz să rămână încă nerecunoscut ca problemă socială, remarca Uma A. Segal (1999). Pe de altă parte, Gita Shah și Rosamma Veedon (1995) precizau că, din punctul lor de vedere, chiar dacă un astfel de abuz există în societatea indiană, punerea lui
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
există posibilitatea ca un astfel de abuz să rămână încă nerecunoscut ca problemă socială, remarca Uma A. Segal (1999). Pe de altă parte, Gita Shah și Rosamma Veedon (1995) precizau că, din punctul lor de vedere, chiar dacă un astfel de abuz există în societatea indiană, punerea lui în prim plan va exercita mult efort și susținere și din partea autorităților și legislației în vigoare, cultura indiană aflându-se la răscrucea dintre tradiționalism și modernitate. Referindu-ne la abuzul exercitat de frate sau
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
chiar dacă un astfel de abuz există în societatea indiană, punerea lui în prim plan va exercita mult efort și susținere și din partea autorităților și legislației în vigoare, cultura indiană aflându-se la răscrucea dintre tradiționalism și modernitate. Referindu-ne la abuzul exercitat de frate sau soră (engl. sibling abuse), putem spune că este prezent aproape în toate societățile moderne și nu numai. R.J. Gelles (1997) numește victima acestui tip de abuz „victima ascunsă”. Potrivit lui Nagel (1997, apud Segal, 1999), abuzul exercitat
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
-se la răscrucea dintre tradiționalism și modernitate. Referindu-ne la abuzul exercitat de frate sau soră (engl. sibling abuse), putem spune că este prezent aproape în toate societățile moderne și nu numai. R.J. Gelles (1997) numește victima acestui tip de abuz „victima ascunsă”. Potrivit lui Nagel (1997, apud Segal, 1999), abuzul exercitat de frate sau soră „apare atunci când există un conflict violent, iar un copil este întotdeauna victimă (și când nu ripostează) și celălalt este întotdeauna agresor”. Cauzele unui astfel de comportament
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
la abuzul exercitat de frate sau soră (engl. sibling abuse), putem spune că este prezent aproape în toate societățile moderne și nu numai. R.J. Gelles (1997) numește victima acestui tip de abuz „victima ascunsă”. Potrivit lui Nagel (1997, apud Segal, 1999), abuzul exercitat de frate sau soră „apare atunci când există un conflict violent, iar un copil este întotdeauna victimă (și când nu ripostează) și celălalt este întotdeauna agresor”. Cauzele unui astfel de comportament sunt fie diferitele probleme sociale cu care se confruntă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
un conflict violent, iar un copil este întotdeauna victimă (și când nu ripostează) și celălalt este întotdeauna agresor”. Cauzele unui astfel de comportament sunt fie diferitele probleme sociale cu care se confruntă copiii, fie cele care implică familia sau prietenii. Abuzul filial este, după cum am precizat mai devreme, abuzul exercitat de copil asupra părintelui său. Richard J. Gelles (1997) specifica faptul că victima unui astfel de abuz intră în categoria „victimelor ascunse” ale violenței domestice. În India, de exemplu, acest tip
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
victimă (și când nu ripostează) și celălalt este întotdeauna agresor”. Cauzele unui astfel de comportament sunt fie diferitele probleme sociale cu care se confruntă copiii, fie cele care implică familia sau prietenii. Abuzul filial este, după cum am precizat mai devreme, abuzul exercitat de copil asupra părintelui său. Richard J. Gelles (1997) specifica faptul că victima unui astfel de abuz intră în categoria „victimelor ascunse” ale violenței domestice. În India, de exemplu, acest tip de violență nu este recunoscut în mod oficial
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
probleme sociale cu care se confruntă copiii, fie cele care implică familia sau prietenii. Abuzul filial este, după cum am precizat mai devreme, abuzul exercitat de copil asupra părintelui său. Richard J. Gelles (1997) specifica faptul că victima unui astfel de abuz intră în categoria „victimelor ascunse” ale violenței domestice. În India, de exemplu, acest tip de violență nu este recunoscut în mod oficial. Doar în două situații informale s-au putut constata astfel de abuzuri, precum și violența maritală, în condițiile în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
faptul că victima unui astfel de abuz intră în categoria „victimelor ascunse” ale violenței domestice. În India, de exemplu, acest tip de violență nu este recunoscut în mod oficial. Doar în două situații informale s-au putut constata astfel de abuzuri, precum și violența maritală, în condițiile în care discuțiile s-au purtat separat, doar cu soțiile (Segal, 1999, p. 227). Prin comparație, în Japonia, acest tip de abuz este mult mai des întâlnit. Fumie Kumagai (1983) a constatat că 80% dintre
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
mod oficial. Doar în două situații informale s-au putut constata astfel de abuzuri, precum și violența maritală, în condițiile în care discuțiile s-au purtat separat, doar cu soțiile (Segal, 1999, p. 227). Prin comparație, în Japonia, acest tip de abuz este mult mai des întâlnit. Fumie Kumagai (1983) a constatat că 80% dintre copiii care și-au maltratat părinții (în special mamele) au vârsta fie de 15 ani, fie de 16 ani, provenind din familii cu „background-uri socioeconomice înalte
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
în București, pe un eșantion de 858 de femei cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani. Rezultatele au arătat că „52% dintre femei au fost abuzate verbal și emoțional în familia lor, 24% au fost victime ale acestor abuzuri în ultimele 12 luni, mai mult decât o dată, iar 42% dintre femei au fost abuzate în ultimele 12 luni de soț sau de partener. Cauzele acestor manifestări de violență sunt: statutul socioeconomic al familiei (57%), problemele legate de creșterea copiilor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
copiilor (8%) și consumul de alcool (8%)” (Liiceanu, 2003, p. 170). Referindu-ne la profilul demografic al femeilor victime, s-a constatat că majoritatea au fost abuzate verbal și emoțional (cele cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani), abuzul sexual înregistrându-se în proporții foarte mari în cazul femeilor între 35 și 44 de ani. Rezultatele au indicat nivelul scăzut de educație al victimelor și agresorilor. Infidelitatea, izolarea și controlul, insultele sunt doar câteva dintre „expresiile violenței domestice” constatate
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
sau a tânărului acuzat de crimă deseori servesc la diminuarea pedepsei; aceasta devenind nesemnificativă” mai precizează Canan Arin (2001, pp. 823-824). „Căsătoria este jumătate religie, și restul este frică față de Allah” Dena Saadat Hassouneh-Phillips (2001) subliniază că nu putem studia abuzul împotriva femeii, dacă nu luăm în calcul „contextul cultural în care apare acesta”. Studiind contextul cultural în care se manifestă abuzul îndreptat împotriva femeilor americane de origine musulmană, Dena Saadat Hassouneh-Phillips (2001, p. 927) constata că „practicile [acestoraă sunt deosebit de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Căsătoria este jumătate religie, și restul este frică față de Allah” Dena Saadat Hassouneh-Phillips (2001) subliniază că nu putem studia abuzul împotriva femeii, dacă nu luăm în calcul „contextul cultural în care apare acesta”. Studiind contextul cultural în care se manifestă abuzul îndreptat împotriva femeilor americane de origine musulmană, Dena Saadat Hassouneh-Phillips (2001, p. 927) constata că „practicile [acestoraă sunt deosebit de diferite de practicile americane dominante și, în acest fel, schimbă foarte mult experiențele de abuz odată cu trecerea timpului”. La studiu au
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
contextul cultural în care se manifestă abuzul îndreptat împotriva femeilor americane de origine musulmană, Dena Saadat Hassouneh-Phillips (2001, p. 927) constata că „practicile [acestoraă sunt deosebit de diferite de practicile americane dominante și, în acest fel, schimbă foarte mult experiențele de abuz odată cu trecerea timpului”. La studiu au participat două grupuri de femei americane de origine musulmană. Primul grup a fost format din femei abuzate în trecut, iar cel de-al doilea, din femei care nu au avut parte de astfel de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
fie din istoriile de viață din copilărie și până în prezent ale persoanelor participante, fie din interviuri individuale sau de grup. Acestea din urmă au pus în evidență percepții diferite din punctul de vedere al religiei și culturii privind relevanța problematicii abuzului (Hassouneh-Phillips, 2001, p. 930). Potrivit uneia dintre participante, „în Islam, căsătoria reprezintă baza societății, noi nu avem întâlniri. Ea este jumătate religie, și restul este frică față de Allah. Acest lucru reprezintă o prioritate. Desigur, este natural să fii măritată. În
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
în care se găseau fără a cere în prealabil permisiunea soților lor”. În concluzie, „abuzatorii care folosesc buna-credință a femeilor împotriva acestora ca pe o modalitate de a-și menține puterea și controlul recurg la o formă spirituală, înșelătoare de abuz” (Hassouneh-Phillips, 2001, p. 944). Caracteristici privind tipologia agresorilor Jaffe et al. (1990, apud Fishel și Rynerson 1998, p. 297) au analizat o serie de caracteristici proprii relațiilor abuzive. Astfel, agresorul exprimă, pentru început, fie „o dependență emoțională” față de persoana cu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
și 1985, ce au avut ca subiect copiii cu părinți alcoolici”. Rezultatele au arătat că „simptomatologia” copiilor cu părinți alcoolici se axează pe indicatori ca „hiperactivitatea și tulburările de personalitate, procesul cognitiv scăzut, problemele somatice, simptomele depresive și de anxietate, abuzul fizic, interacțiunile familiale eșuate” (Guille, 2004). Plecând de la aceste caracteristici putem identifica trei tipuri de persoane care abuzează (Fishel și Rynerson, 1998, p. 300). Primul tip „este caracterizat ca având trăsături de personalitate antisociale [...Ărăspunde la furie prin calm”. Acest
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
emotionally volatile aggressors). Primii nu sunt violenți în afara familiei, fiind totodată și cei mai satisfăcuți de căsătoria lor. Consumul excesiv de alcool reprezintă principala cauză a comportamentului lor. Cei din al doilea tip sunt agresivi în societate. Cauzele principale sunt fie abuzul în adolescență, expunerea la un regim foarte dur, fie consumul excesiv de alcool. În fine, cei din urmă sunt caracterizați de gelozie, depresie, furie sau tendințe suicidare. Concluzionând, putem afirma că, în majoritatea situațiilor care implică violența domestică, cei care se
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
dat. Dacă analizăm pârghiile explicative prin care s-a ajuns la aceste concepte, putem identifica unele elemente comune, prezente în fiecare dintre ele. În primul rând, localizarea violenței în contextul relațiilor de familie introduce termenul de putere, respectiv putere diferențială. Abuzul, agresivitatea, violența tind să graviteze în jurul relațiilor în care diferențele de putere sunt foarte mari. Conform definiției date de Max Weber (1949), puterea reprezintă „abilitatea de a controla comportamentele altora, cu sau fără consimțământul acestora”. Această definiție introduce o altă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
continue relațiile determinate de o coabitare anterioară”. Termenul de violență domestică a fost inițial utilizat pentru definirea violenței îndreptate asupra soției, abia apoi fiind extins pentru a cuprinde toate tipurile de violență intrafamilială. În acest sens, violența domestică va cuprinde abuzul copilului în familie, violența între frați, violența la nivelul relației de cuplu, violența asupra persoanelor vârstnice, în interiorul familiei. Familia este unul dintre mediile sociale cele mai afectate de violență. Conform afirmației făcute de Richard Gelles și Murray Strauss, „este mult
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Cu toate acestea, anumite manifestări ale violenței, în general, și ale violenței domestice, în special, sunt scăpate din vedere prin îndreptarea atenției în mod prioritar spre manifestările fizice ale violenței, care sunt și așa deja evidente. Formele violenței domestice includ abuzul fizic, sexual și psihoemoțional, precum și orice formă de maltratare în cadrul familiei. Preponderența actului fizic se datorează vizibilității acestuia, în comparație cu invizibilitatea violenței în celelalte forme de manifestare. Violența domestică - dimensiunea relațională În definirea violenței domestice trebuie luate în considerare două dimensiuni
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
statistici ale FBI, 1998), iar procesul de instalare a violenței în relație are o dinamică cu totul diferită. Natura violenței este cealaltă dimensiune esențială de care trebuie ținut cont în definirea violenței intrafamiliale. Există o diferență conceptuală între violență și abuz. Oponenții criminalizării violenței intrafamiliale tind să folosească termenul de abuz al soției/soțului pentru a minimaliza și restrânge incidentul violent la nivelul relațiilor familiale. Aici apare o contradicție conceptuală în definirea violenței intrafamiliale în contextul juridic actual, deoarece, prin lege
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
în relație are o dinamică cu totul diferită. Natura violenței este cealaltă dimensiune esențială de care trebuie ținut cont în definirea violenței intrafamiliale. Există o diferență conceptuală între violență și abuz. Oponenții criminalizării violenței intrafamiliale tind să folosească termenul de abuz al soției/soțului pentru a minimaliza și restrânge incidentul violent la nivelul relațiilor familiale. Aici apare o contradicție conceptuală în definirea violenței intrafamiliale în contextul juridic actual, deoarece, prin lege, libertățile femeii sunt restrânse, prin căsătorie, în favoarea bărbatului său (Codul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]