8,468 matches
-
marele eveniment, au urmat o puzderie de "mici revoluții" locale, unele și cu participarea elevilor: "[imediat după decembrie 1989, în școală au fost] chestii de astea teatrale: [cum ar fi] arderea carnetului [de] U.T.C. în fața clasei; parcă văd și acuma: o lumânărică pusă într-o parte a clasei, pe care o tot schimbau fetele, pentru cei morți în Revoluție; glume și cred că chiar și vorbe mai urâte la adresa comandantei noastre de U.T.C., care fusese pusă în funcție fără
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
îndoiala sau excluderea alterității revin în acest "roman secund" care este jurnalul personajului Robinson: Iar singurătatea nu atacă numai partea inteligibilă a lucrurilor. Le macină până și temelia existenței. Din ce în ce mai des sunt năpădit de îndoieli cu privire la adevărul mărturiei simțurilor mele. acuma știu că pământul pe care-mi sprijin picioarele ar avea nevoie, ca să nu se clatine, să fie călcat și de alții. Împotriva iluziei optice, a mirajului, a halucinației, a visului pe trezie, a fantasmelor, a delirului, a tulburării auzului... scutul
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
trebuie să fie ignorată sau redusă la fapte cu caracter criminal, care să nu fie dată la o parte sau să fie considerată ca un accident al istoriei. Pare ușor nu? Dar este exact ceea ce NU a fost făcut până acuma. 1 februarie 2010 Luigi MANCONI O premiză De ce am scris această carte Aceasta este o carte părtinitoare, scrisă de doi autori la fel de "părtinitori". Atât de "părtinitori" încât dorim să prezentăm comunitatea românească din Italia așa cum este, în datele ei esențiale
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
doilea din partea Ardealului și cei din urmă din partea Bucovinei. Împreună examinau situația puterilor centrale aflate în fața ofensivei aliaților, și găseau că era timpul de a-și afirma și atitudinea lor independentă față de împărăția Austro-Ungară, în vederea unirii laolaltă a tuturor românilor. « Acuma a răsărit soarele și pentru noi » erau cuvintele lui Iuliu Maniu, care dădea glas și speranță împotriva jugului străin sub care mai gemeau încă românii.În acest scop, la Viena, la Arad și Cernăuți se înființau co nsil ii naționale
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
la ușa de la intrare, mă gândesc cum dracu să fac un subiect din halimaua asta. Lângă mine apare o țigancă voinică, mai în vârstă: Dumnitale? Ești di la tiliviziune? Da. Daaaa? Atunci, ia, afară, haide-te, s-o terminat totu', acuma la revedere, mă ia țiganca de-o aripă, și nici n-apuc să zic ceva, că mă aruncă haiducește afară și trosc, îmi și trântește ușa drept în nas. Cine dracu e asta? întreb eu, încă lejer năucit. Cum, domnule
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
atît de bine cumpănite, că cercetarea cea mai amănunțită nu poate alege între cele două jumătăți. KENT: Acela nu ți-e fiu cumva, milord? GLOUCESTER: Făurirea lui, șir, a fost în sarcina mea. Am roșit de atîtea ori recunoscîndu-l, ca acuma m-am oțelit cu asta. KENT: Nu pot să prind... GLOUCESTER: Șir, mama-acestui flăcău a prins, astfel că deveni rotundă-n pîntec și chiar avu un fiu pentru leagăn 'nainte de-a avea un soț pentru-așternut. Mirosi greșala? KENT: I
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
my master followed, Aș my great patron thought on în my prayers Pe toate forțele-ale căilor cerești, Prin care existăm sau ne sfîrșim, Aici dezic orice paterne griji, Rudirea, datoria sîngelui, Si ca străină mie și-inimii Te țin de-acuma pururi. Scitul bàrbar Sau cel care-și preface pruncii-n hrană Să-și umple pofta, fi-mi-va la-al meu sîn mai Primit, măi miluit și ajutat Că ține,-odată fiica. KENT: Bun stăpîn... LEAR: Taci, Kent! Nu-ntra între
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Ține-vor pace? -I greu, chiar imposibil. GONERIL: De ce n-ai putea, sire, fi servit De slujitorii ei sau de ai mei? REGAN: De ce nu, șir? Cînd ei te-ar neglijă, Noi i-am putea struni. De vii la mine (Acuma văd un risc), te rog s-aduci Doar douăzeci și cinci; nu la mai mulți Da-le-voi loc și-atenție. LEAR: Eu v-am dat tot. REGAN: Și chiar la timp ai dat. LEAR: V-am făcut paznici, intendenții mei, Doar
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
și iar acolo, și iar!... (Furtună continuă) LEAR: Fetele l-au adus în halul ăsta? Și n-ai putut păstra nimica? Le-ai dat tot? BUFONUL: Nu, și-a oprit o țoala, altfel ne-ar fi rușine la toți. LEAR: Acuma tot prăpădul ce-n văzduh Stă peste crimele-omenești, pe fete-ți cadă! KENT: El n-are fete, șir. LEAR: Moarte, sperjur! Nimic nu poate firea Duce-n așa-njosire, decît fiice rele. Moda-i să n-aibă tații alungați Nici
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Aș vrea să pot să-l întîlnesc, ca să v-arăt De care parte sînt. REGAN: Atunci, drum bun. (Ies) SCENĂ 6 (Cîmpie lîngă Dover. Intra Gloucester și Edgar îmbrăcat țărănește.) GLOUCESTER: Cînd vom ajunge-n vîrfu-acestui deal? EDGAR: Îl urci acuma chiar. Vezi cît de greu. GLOUCESTER: Pare-mi terenul plat. EDGAR: Groaznic de-abrupt! Asculta, n-auzi marea? GLOUCESTER: Nu, chiar nu. EDGAR: Atunci și celelalte simțuri ți-au slăbit De-a ochilor durere. GLOUCESTER: -Asa o fi. Pare-mi
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
un motiv e-aici, Oștirea ei e-n marș. EDGAR: Îți mulțumesc. (Iese Curteanul) GLOUCESTER: Etern buni zei, luați-mi răsuflarea, Duhul meu rău să nu mă-nșele iar, Să mor pîn' nu voiți. EDGAR: Bin' te rogi, taica. GLOUCESTER: Acuma, domn bun, cine ești? EDGAR: Omul cel mai sărman, smerit de-ai sorții pumni, Om ce simțind și cunoscînd durerea, Prea plin de blîndă milă sînt. Dă-mi mîna, Te duc spre-un adăpost. GLOUCESTER: Din inimă The bounty and
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
între timp l-o fi convins ceva Să-și schimbe planu-;-i plin de șovăieli Și remușcări; adă-mi decisa-i vrere. (Iese Ofițerul) REGAN: Al sorei sol sigur pați ceva. EDMUND: Doamna, mă tem că da. REGAN: Iubite lord, Acuma știi ce lucruri bune-ți vreau; Spune-mi, dar drept, rostește adevăr, Nu-mi iubești sora? EDMUND: O iubesc cinstit. REGAN: Dar n-ai găsit a fratelui meu cale Spre locul interzis? EDMUND: Nu te-onorează-ăst gînd. REGAN: Mă tem să
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
KENT: Lasă-i duhul. Lasă-l să treacă. Îl urăște-acel Ce-ar vrea pe roata-acestei crude vieți Să-l mai lungească. EDGAR: Mort e,-ntr-adevăr. KENT: E o minune c-a-ndurat atît: Își uzurpa, doar, viața. ALBANY: Duceți-i de aici. Acuma datoria Este să-i plîngă toți. (Lui Kent și Edgar) Prieteni, în regat Domniți, refaceți statu-nsîngerat. KENT: Am de făcut, șir, în curînd, un drum; Mă cheamă-al meu stăpîn și nu pot nu să spun. EDGAR: Durerii-ăstui trist timp
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
și filantropie, în sensul că în Biserică nu există decât forma de întrajutorare, ci chiar vorbim de practicarea asistenței sociale profesionalizate. Tot demersul nostru științific "nu bifează" ideea că e bine ca Biserica să rămână angrenată în societate așa cum e acuma. Sociologii care s-au apropiat foarte mult de domeniul sociologiei religiilor (un domeniu foarte intens abordat de către sociologi în ultimele decenii), sunt de păreri diferite: cei mai mulți vorbesc de o separare între religie și societate, în schimb sunt și dintre cei
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
eu unu-l nu găsesc destule cuvinte. Pentru că vorbeam la un moment dat despre posiblitățile cognitive ale romanului, cred că tocmai într-un roman ar putea fi cel mai bine prinsă această distincție importantă între cele două feluri de expatriere. Acuma să revin la întrebarea despre mediul exilului. Personal m-am apropiat destul de încet de ceea ce ai numit "exilul românesc". Din mai multe motive. În primul rând, pentru că, atunci când am hotărât să rămân în America, am luat cumva și decizia de
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
au întâmplat astfel. El a fost urmat la Europa Liberă de oameni respectabili, dar care nu aveau nici pe departe același gen de pondere și de vigoare. Răspund așadar: acestea au fost cele două instituții mai serioase și mai solide. Acuma e foarte interesant că a existat o a treia generație de emigranți, cea de după 1980. Or, cele două generații anterioare i-au simțit ca pe un corp străin pe acești nou-veniți. Aceștia erau oameni cărora România ceaușistă era silită să
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
fie conștientă toată lumea este ruptura dintre românii din România și românii din afară. Din nou, până la un punct, e inevitabil. Pe de altă parte, putem spune așa: "Uite, în România există ardeleni, olteni, moldoveni și mai știu eu ce alții. Acuma există o "provincie" românească nouă, cea a românilor din străinătate, cu o personalitate a ei, diferind de alți români, după cum oltenii diferă de dobrogeni sau de mai știu eu cine. Asistăm la apariția unei subramuri într-o categorie socio-etnică mai
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
vreo deosebire. În vreme ce, într-o societate liberă, vrând-nevrând trebuie să spui: "Eu sunt pentru acest partid, iar nu pentru celălalt, pentru partidul liberal, nu pentru cel social-democrat, pentru creștin-democrați, nu pentru radicali etc." Așa mi s-a întâmplat și mie. Acuma, în ce-i privește mai ales pe tinerii care merg în străinătate, de multe ori bagajul pe care îl duc cu ei acolo este cel al atitudinii clientelare, adică "eu trebuie să-mi găsesc un patron, eu trebuie să-mi
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
și Muntenia. Deci golul relativ al producției indigene de acest fel era compensat de importul de gânditori sau practicanți, de la sud de Dunăre sau chiar din Caucaz, bineînțeles, de influența grecească, unde erau printre alții și destui oameni bine pregătiți. Acuma, să revin însă la întrebarea pe care mi -ai pus-o: cum s-a petrecut "schimbarea" mea. Ea a fost destul de treptată. știu că, înainte de a pleca din țară, mi-am dat seama că mulți intelectuali, inclusiv oameni pentru care
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
scoți în evidență acest detaliu. Deci în ansamblu mă bucuram la CUA de mai multă libertate și de o viață mai idilică, mai protejată decât ar fi fost cazul în alte instituții americane mai celebre, mai bogate sau mai puternice. Acuma, latura cealaltă era faptul că în cariera profesională, în bună parte (dar nu exclusiv) internațională, înregistram tot felul de succese măsurabile. De două ori am fost "șef divizionar" în Modern Language Association, o dată la "Romantism european", o dată la "Studii europene
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
articolul dumitale m-a făcut să-mi schimb părerea asupra unui punct capital. Credeam că, în afară de tipograf și de mine, nimeni nu-mi citise cu adevărat cartea. Constat cu cea mai mare satisfacție că numărul a sporit și că suntem acuma trei... Ceilalți critici, în afară de unul singur, de abia de au răsfoit-o; analiza dumitale o depășește de departe pe a lor, e singura care coboară până în străfundul acestei Căderi, pentru a-i semnala contradicțiile, instrumentele, nu îndrăznesc să spun abisurile
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
din ceape se vor sparge în capul meu. Voi plăti toate oalele sparte, voi fi țapul lor ispășitor și mă voi trezi și cu vreo sancțiune care, pusă la dosar, mă va trage înapoi toată viața. Asta îmi trebuie mie acuma?" Replica explica destul de limpede faptul că și inginerul luase exemplu de la moluște cu mult înainte. De data aceasta era și rândul lui Bidaru să ia o hotărâre definitivă și irevocabilă. Se va readapta: Trăiască moluștele! Acum, după patruzeci de ani
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
cu jertfă de sine. Eugenia și Costache Buraga, din Dăneștii Vasluiului, doi dascăli de țară, autori de carte, ctitori de muzeu. Costache Buraga are 73 de ani . L-am găsit în sat, la Dănești. Să-l ascultăm. Nu e vorbă acuma de la mine, ci așa spunea cu mult înainte marele nostru Iorga : A ciopli o piatră, un gard, un toiag, o lingură, un taler începe a se crede vreme pierdută. Talere se iau de fabrică și rasa vechilor olari meșteri se
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
profilurile (cu excepția profilului pedagogic) SUBIECTUL I (30 de puncte) Citește următorul text: Demi părea bine? Dar se nțelege cămi părea bine. Când mil aduc aminte pe dânsul, mi se desfășoară înaintea ochilor întreaga lume a tinerețelor, cu toate farmecele ei, acuma perdute pentru totdeauna; și niciunul dintre noi toți, care împreună am trecut prin acea lume, nu poate să se gândească la tinerețele sale fără ca săi treacă, așezat, retras și întotdeauna înțelept, Budulea Taichii pe dinaintea ochilor, pentru că Budulea nu era numai
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Comentează, în 60-100 de cuvinte (șase - zece rânduri), următoarea secvență din text: 148 Demi părea bine? Dar sențelege cămi părea bine. Când mil aduc aminte pe dânsul, mi se desfășoară înaintea ochilor întreaga lume a tinerețelor, cu toate farmecele ei, acuma perdute pentru totdeauna; și niciunul dintre noi toți, care împreună am trecut prin acea lume, nu poate să se gândească la tinerețele sale fără ca săi treacă, așezat, retras și întotdeauna înțelept, Budulea Taichii pe dinaintea ochilor, pentru că Budulea nu era numai
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]