5,887 matches
-
și aceste adjective ajung după substantiv dacă au la rândul lor un atribut: "un bâtiment haut de 100 mètres" „o cladire înaltă de 100 de metri”. Dacă un asemenea adjectiv are complement exprimat prin adverb, atunci în cazul unor adverbe, adjectivul se plasează tot după substantiv ("une maison suffisamment grande" „o casă suficient de mare”), dar cu alte adverbe acest lucru nu este obligatoriu: "une maison assez grande" sau "une assez grande maison" „o casă destul de mare”. Unele adjective al căror
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
unor adverbe, adjectivul se plasează tot după substantiv ("une maison suffisamment grande" „o casă suficient de mare”), dar cu alte adverbe acest lucru nu este obligatoriu: "une maison assez grande" sau "une assez grande maison" „o casă destul de mare”. Unele adjective al căror loc este în general după substantiv pot ajunge și înaintea să, daca pe langă sensul lor de bază au și un sens afectiv adăugat de vorbitor. Acest fenomen este numit de unii lingviști „antepunere descriptiva”: "Devant la maison
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
descriptiva”: "Devant la maison, îl y avait un tas de neige énorme" „Înaintea casei era o grămadă de zăpadă enormă”; "Devant la maison, îl y avait un énorme tas de neige" „Înaintea casei era o enormă grămadă de zăpadă”. Unele adjective pot sta și înaintea substantivului, și după acesta, cu sensuri diferite în funcție de poziție: Un substantiv poate avea și două sau mai multe atribute adjectivale. Topica în grupul substantival poate fi în aceste cazuri: Ordinea adjectivelor care se succed se caracterizează
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
enormă grămadă de zăpadă”. Unele adjective pot sta și înaintea substantivului, și după acesta, cu sensuri diferite în funcție de poziție: Un substantiv poate avea și două sau mai multe atribute adjectivale. Topica în grupul substantival poate fi în aceste cazuri: Ordinea adjectivelor care se succed se caracterizează prin faptul că lângă substantiv se plasează în general un adjectiv clasificator, precis, obiectiv, si nu unul vag sau subiectiv: "une maison blanche pittoresque" „o casă albă pitoreasca”, "un seul autre grand problème" „o singură
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
diferite în funcție de poziție: Un substantiv poate avea și două sau mai multe atribute adjectivale. Topica în grupul substantival poate fi în aceste cazuri: Ordinea adjectivelor care se succed se caracterizează prin faptul că lângă substantiv se plasează în general un adjectiv clasificator, precis, obiectiv, si nu unul vag sau subiectiv: "une maison blanche pittoresque" „o casă albă pitoreasca”, "un seul autre grand problème" „o singură altă problemă mare”. Atributele exprimate prin substantiv, pronume, verb la infinitiv sau adverb cu prepoziție stau
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
mare”. Atributele exprimate prin substantiv, pronume, verb la infinitiv sau adverb cu prepoziție stau totdeauna după substantivul determinat: Dacă un substantiv are un atribut cu prepoziție și un atribut adjectival de plasat după substantiv, atributul cu prepoziție este plasat înaintea adjectivului: "un manteau d’hiver neuf" „un palton de iarnă nou”. Și adjectivul categorizator stă totdeauna înaintea celorlalte feluri de adjective de plasat după substantiv: "le budget militaire russe" „bugetul militar rus”. Se întâmplă adesea că substantivul să nu fie folosit
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
prepoziție stau totdeauna după substantivul determinat: Dacă un substantiv are un atribut cu prepoziție și un atribut adjectival de plasat după substantiv, atributul cu prepoziție este plasat înaintea adjectivului: "un manteau d’hiver neuf" „un palton de iarnă nou”. Și adjectivul categorizator stă totdeauna înaintea celorlalte feluri de adjective de plasat după substantiv: "le budget militaire russe" „bugetul militar rus”. Se întâmplă adesea că substantivul să nu fie folosit cu articol. Lipsa articolului are motive semantice complexe sau caracterizează construcții arhaice
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
substantiv are un atribut cu prepoziție și un atribut adjectival de plasat după substantiv, atributul cu prepoziție este plasat înaintea adjectivului: "un manteau d’hiver neuf" „un palton de iarnă nou”. Și adjectivul categorizator stă totdeauna înaintea celorlalte feluri de adjective de plasat după substantiv: "le budget militaire russe" „bugetul militar rus”. Se întâmplă adesea că substantivul să nu fie folosit cu articol. Lipsa articolului are motive semantice complexe sau caracterizează construcții arhaice. În același timp, fiecare caz are excepții. 1
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
mâncare tradițională românească”. 7. În limba scrisă, în enumerări lipsesc frecvent articolele: "Financiers, urbanistes, économistes, juristes et autres chercheurs s’occupent de ce problème" „Financiari, urbaniști, economiști, juriști și alți cercetători se ocupă de această problemă”. 8. În titluri, incripții, meniuri: Adjectivul poate avea complement care, în afară construcțiilor comparative, poate fi exprimat de un adverb, un substantiv, un pronume sau un verb la infinitiv cu prepoziție. Acestea se plasează în felul următor: Pronumele care exprimă complementul este cel mai adesea de
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
afară construcțiilor comparative, poate fi exprimat de un adverb, un substantiv, un pronume sau un verb la infinitiv cu prepoziție. Acestea se plasează în felul următor: Pronumele care exprimă complementul este cel mai adesea de forma accentuată, dar cu unele adjective poate fi și de forma neaccentuata, și atunci este fără prepoziție, locul său fiind înaintea predicatului: "Cette voiture est trop chère pour moi" „Mașină asta este prea scumpă pentru mine”, dar "Cette personne m’est chère" „Persoană asta îmi este
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
locul său fiind înaintea predicatului: "Cette voiture est trop chère pour moi" „Mașină asta este prea scumpă pentru mine”, dar "Cette personne m’est chère" „Persoană asta îmi este dragă”. În construcțiile comparative, complementul se leaga cu o conjuncție de adjectiv: "Îl est gros comme un éléphant „Este mare cât un elefant”. La exprimarea gradului comparativ, conjuncția este "que": Îl est plus gros qu’un éléphant" „Este mai mare decât un elefant”. În schimb la gradul superlativ, cuvantul de legătură este
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
gradului comparativ, conjuncția este "que": Îl est plus gros qu’un éléphant" „Este mai mare decât un elefant”. În schimb la gradul superlativ, cuvantul de legătură este prepoziția "de": "la plus belle de toutes „cea mai frumoasă dintre toate”. Și adjectivul poate avea mai multe complemente: "C’est très difficile à comprendre" „E foarte greu de înțeles”. Și un adverb poate avea complement exprimat prin adverb ori prin substantiv sau pronume cu prepoziție, iar construcțiile grupului adverbial se aseamănă și ele
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
trop vite" „prea repede”, "indépendamment des circonstances „independent de împrejurări”, "contrairement à țoi" „spre deosebire de tine”. În câteva cazuri, complementul exprimat prin adverb urmează adverbul care îl subordonează: surtout aujourd’hui" „mai ales astăzi”, dar "aujourd’hui aussi „și aztăzi”. Spre deosebire de adjectiv, adverbul nu poate avea complement exprimat prin verb la infinitiv. Și construcțiile comparative referitoare la un adverb seamănă cu cele referitoare la un adjectiv: "Îl court vite comme un lièvre" „Fuge repede că un iepure”, "Elle est venue plus tôt
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
care îl subordonează: surtout aujourd’hui" „mai ales astăzi”, dar "aujourd’hui aussi „și aztăzi”. Spre deosebire de adjectiv, adverbul nu poate avea complement exprimat prin verb la infinitiv. Și construcțiile comparative referitoare la un adverb seamănă cu cele referitoare la un adjectiv: "Îl court vite comme un lièvre" „Fuge repede că un iepure”, "Elle est venue plus tôt que d’habitude" „A venit mai devreme decât de obicei”, "Îl s’est levé le plus tard de tous" „S-a sculat cel mai
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
Asta e adevărat”. Scoaterea în evidență a complementului direct seamănă cu cea a subiectului, inclusiv prin faptul că și acesta ajunge la începutul propoziției: Acest procedeu este folosit și pentru scoaterea în evidență a celorlalte complemente: Numele predicativ exprimat prin adjectiv poate fi scos în evidență în două sensuri: Cu această din urmă construcție se poate scoate în evidență și numele predicativ exprimat prin substantiv: "Îl ne seră jamais président „Nu va fi niciodată președinte” → Président, îl ne le seră jamais
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
Qu’est-ce que tu veux ?", "Que veux-tu ?" și "Tu veux quoi ?" „Ce vrei?” Întrebările referitoare la complementul indirect și la cele circumstanțiale au patru variante, fie că este vorba de persoana, inanimat, timp, loc, mod etc.: La atribut se referă adjectivul interogativ "quel/quelle/quels/quelles ... ?". Acesta are sensul „ce fel de ...?” atunci cand întrebarea are ca scop aflarea însușirii substantivului pe care il preceda, si sensul „care ...?”, daca întrebarea cere identificarea substantivului. Grupul substantival format cu adjectivul interogativ poate fi: Același
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
La atribut se referă adjectivul interogativ "quel/quelle/quels/quelles ... ?". Acesta are sensul „ce fel de ...?” atunci cand întrebarea are ca scop aflarea însușirii substantivului pe care il preceda, si sensul „care ...?”, daca întrebarea cere identificarea substantivului. Grupul substantival format cu adjectivul interogativ poate fi: Același cuvânt poate fi nu numai adjectiv, ci și pronume cu sensul „care?”, „ce?”, deci țintind numai identificarea (vezi mai sus întrebarea referitoare la numele predicativ inanimat, cănd subiectul întrebării este exprimat prin substantiv). Cuvântul interogativ care
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
Acesta are sensul „ce fel de ...?” atunci cand întrebarea are ca scop aflarea însușirii substantivului pe care il preceda, si sensul „care ...?”, daca întrebarea cere identificarea substantivului. Grupul substantival format cu adjectivul interogativ poate fi: Același cuvânt poate fi nu numai adjectiv, ci și pronume cu sensul „care?”, „ce?”, deci țintind numai identificarea (vezi mai sus întrebarea referitoare la numele predicativ inanimat, cănd subiectul întrebării este exprimat prin substantiv). Cuvântul interogativ care cere numai identificarea este pronumele "lequel/laquelle/lesquels/lequelles" care
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
sache écrire sur ordinateur" „Caută o secretară care să știe să scrie pe calculator”. Sunt și cazuri în care subjonctivul este obligatoriu sau posibil, deși nu este vorba de exprimarea dorinței. Aceste cazuri sunt determinate de anumite elemente din principala. Adjectivul la gradul superlativ este cel dintâi dintre aceste elemente: "C’est le plus beau concert auquel nous ayons assisté cette année" „Este cel mai frumos concert la care am asistat anul ăsta”. Adjectivele "premier/première" „prim(a)”, "dernier/dernière" „ultim
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
sunt determinate de anumite elemente din principala. Adjectivul la gradul superlativ este cel dintâi dintre aceste elemente: "C’est le plus beau concert auquel nous ayons assisté cette année" „Este cel mai frumos concert la care am asistat anul ăsta”. Adjectivele "premier/première" „prim(a)”, "dernier/dernière" „ultim(a)”, "seul(e)" „singur(a)” și "unique" „unic(a)” pot avea o nuanță de sens apropiată de superlativ, și atunci se folosesc cu subjonctivul: Dacă însă "premier" și "dernier" exprimă ordinea concretă, atunci
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
de cuvinte și idei. Pe ansamblu, stilul lui Cantemir este atât de greoi, încât "Hronicul" a fost puțin citit, chiar de specialiști, fiind socotit ca ilizibil. În frazele sale, verbul principal este așezat la sfârșit ca în limba latină, iar adjectivul precedă substantivul său ("vărvăriască sălbăticie, "crivățene noroade"). Autorul "Hronicului" are însă deseori vervă naturală, imagini și comparații spontane. Invectiva polemică are forță și ritm: Vino acum aicea, iscusitule în basme, Simioane, și teaca minciunilor, Misaile, vino, zic, aice și te
Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor () [Corola-website/Science/332920_a_334249]
-
în tablă de dame sau în tablă de șah, sau cadrilat, sau ortogonal, este, în urbanism, un tip de organizare a orașului în care străzile sunt rectilinii și se întretaie în unghi drept, creând insule de formă pătrată sau dreptunghiulară. Adjectivul "hippodamic" este un derivat al numelui arhitectului antic grec Hippodamos, considerat ca unul dintre părinții urbanismului și ale cărui planuri de amenajare erau caracterizate prin străzi rectilinii și largi care se întretaie în unghi drept. Calificativul "milesian" provine de la orașul
Plan hippodamic () [Corola-website/Science/333753_a_335082]
-
blândă, mâinile feminine, subțiri și întoarse la vârful degetelor, atitudinea capului rotund cu bărbia puțin înaintată, cercetând parcă un orizont marin, toată ființa lui cizelată cu artă exprima geniul său literar. În scris, nu-și îngăduia decât esențialul, verbul dinamic, adjectivul plastic. Caracterul său independent și fantezist l-a împiedicat pe Caragiale să primească o funcție de stat. A fost totuși o vreme director la Teatrul Național. Din cauza nedreptăților repetate și-a dat demisia și s-a apucat de scris. Caragiale nu
Așa a fost el: Ion Luca Caragiale by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105825_a_107117]
-
care ne urmărea încruntat cum ne înghesuiam unii în alții, încotoșmănați, cu mâinile vârâte cu mănuși cu tot în mânecile paltoanelor și cu căciulile trase până la bărbie peste urechile degerate. Ne-a potopit un val de reproșuri, de apostrofări, de adjective penibile. O găleată de lături ni se aruncase în cap de către roșcovanul fălcos și pistruiat care ne guverna în acel moment la București: «Dragă Dinule, zise Beligan, care era cu noi și își răsucise fularul de două ori peste gură
Dinu Săraru, un romancier pentru toate anotimpurile… by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105826_a_107118]
-
a Policy Center for Roma and Minorities și s-a jucat în mai multe spații din București, precum și în cadrul festivalului de teatru Ideo Ideis de la Alexandria", se arată în raportul ActiveWatch. Un alt premiu ca exemplu pozitiv, intitulat " Om, nu adjectiv", a fost cel acordat lui Laurențiu Garofeanu, autorul unui film documentar despre persoanele fără adăpost, intitulat "It could be you ('Puteai fi tu' — n.r.)", pentru că: Ne-a ajutat să descoperim, după decenii de cinică ignoranță, că planeta homeless este locuită
Olivia Steer a primit premiul ”gâsca Fecundității Neamului” by Vladimir Neagu () [Corola-website/Journalistic/104359_a_105651]