17,588 matches
-
său impulsiv. Evidențierea unei premeditări trebuie să alerteze medicul asupra morbidității psihiatrice potențial mai mare. Brown și colab. (1991) au comparat într-adevăr două grupuri de adolescenți cu tentativă de suicid funcție de faptul că gestul lor era impulsiv sau nu. Adolescenții „non-impulsivi” au mai multe simptoame depresive, mai multe idei sinucigașe, mai multe sentimente de disperare și un nivel al furiei interne mai ridicat decât la ceilalți. PROBLEMA ECHIVALENȚELOR SUICIDARE Exceptând actele în mod clar suicidare descrise mai sus, un anumit
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
la risc (cu conștiința riscului la care se expune) poate fi însoțită de o dorință de moarte sau cel puțin de idei în legătură cu moartea. Nu este cazul pentru toate comportamentele cu risc, dar mai mulți autori identifică o subgrupă de adolescenți ce se expun riscurilor și care prezintă simptoame depresive (Clark și colab., 1990; Carton și colab., 1992). De asemenea, într-un studiu asupra accidentelor repetate în adolescență, Marcelli și Mézange (1999) au arătat că adolescenții care au avut cel puțin
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
autori identifică o subgrupă de adolescenți ce se expun riscurilor și care prezintă simptoame depresive (Clark și colab., 1990; Carton și colab., 1992). De asemenea, într-un studiu asupra accidentelor repetate în adolescență, Marcelli și Mézange (1999) au arătat că adolescenții care au avut cel puțin două accidente în 18 luni au scoruri semnificativ mai ridicate decât adolescenții martor pe scările de depresie și de anxietate (83% prezintă o anxietate severă sau majoră, 58% o depresivitate și 25% un episod depresiv
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
colab., 1990; Carton și colab., 1992). De asemenea, într-un studiu asupra accidentelor repetate în adolescență, Marcelli și Mézange (1999) au arătat că adolescenții care au avut cel puțin două accidente în 18 luni au scoruri semnificativ mai ridicate decât adolescenții martor pe scările de depresie și de anxietate (83% prezintă o anxietate severă sau majoră, 58% o depresivitate și 25% un episod depresiv major). ANTHONY - EXPUNERI LA RISC ȘI ECHIVALENȚE SUICIDARE Anthony, în vârstă de 13 ani, a fost spitalizat
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
cu expunere la risc și hetero-agresivitate, compromițând procesul de cicatrizare al arsurilor. I se aplică un tratament cu un antidepresiv și un neuroleptic sedativ, neeficient cu toate că s-au folosit doze puternice. În final este transferat la o secție psihiatrică pentru adolescenți. În timpul consultației, Anthony apare la prima vedere ca fiind foarte provocator, negând orice suferință psihică și orice intenție suicidară. Nu-și exprimă afectele, este prea puțin înclinat să vorbească. El prezintă mijloace de apărare de tip maniacal pentru a nu
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
destinat tinerilor fără retard intelectual ce prezintă tulburări de comportament care nu permit menținerea lor în instituții de învățământ clasice), în regim de internat pentru a-l sustrage conflictelor familiale persistente. În total, în afara tentativelor de suicid prin spânzurare, acest adolescent a acumulat mai multe conduite cu risc începând cu vârsta de 9 ani, care n-au fost reperate, cu o escaladare în ceea ce privește mijloacele, până în momentul în care a fost spitalizat la psihiatrie ca urmare a unei arsuri grave. SINDROM PRE-SUICIDAR
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
momentul în care a fost spitalizat la psihiatrie ca urmare a unei arsuri grave. SINDROM PRE-SUICIDAR În săptămânile care preced gestul suicidar se constată că au loc în mod frecvent una sau mai multe consultații la medicul generalist. Foarte adesea adolescentul acuză acolo mai ales probleme somatice ușoare (oboseală, dureri etc.), o stare de rău generală și nu amintește neapărat de ideile sale suicidare dacă nu este întrebat, în mod direct, în legătură cu acestea. Și mulți dintre ei se trezesc cu prescrierea
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
la problemele lor ușoare sau la stările de lor de rău nedefinite. Nu sunt rare situațiile în care acest medicament să fie utilizat uneori pentru o tentativă de suicid după cum am prezentat deja. Totuși, dacă analizăm ceea ce s-a întâmplat, adolescentul prezintă în general o simptomatologie depresivă (cf. relația dintre sinucidere și depresie) cu o diminuare sensibilă sau chiar o prăbușire în planul rezultatelor școlare în special, o repliere asupra lui însuși, tulburări de somn sau o tendință spre accidente repetate
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
clinicianul, în mijlocul unei consultații obișnuite și cu sala de așteptare plină, să nu dispună de timpul necesar pentru a continua imediat această investigare (vezi capitolul 13), totuși el poate oricând: - să recunoască imediat această suferință și să i-o spună adolescentului; - să spună adevărul, adică faptul că nu dispune în acea zi de timp suficient pentru a evalua corect toate problemele; - dar că dorește să-l revadă pe acest adolescent peste două-trei zile pentru a vorbi despre aceste lucruri mai în
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
oricând: - să recunoască imediat această suferință și să i-o spună adolescentului; - să spună adevărul, adică faptul că nu dispune în acea zi de timp suficient pentru a evalua corect toate problemele; - dar că dorește să-l revadă pe acest adolescent peste două-trei zile pentru a vorbi despre aceste lucruri mai în amănunt... În experiența noastră clinică această relație bazată pe realism și sinceritate cu adolescentul îi permite acestuia să aștepte, să revină și să poată vorbi medicului său cu sentimentul
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
cu adolescentul îi permite acestuia să aștepte, să revină și să poată vorbi medicului său cu sentimentul că a fost ascultat și, eventual, înțeles. În zilele sau orele care preced tentativa de suicid, se înregistrează adesea o creștere a angoasei: adolescentul își exprimă temerea „de a nu face față”, teama de a da greș. El nu poate rezolva această creștere tensională prin mijloace simbolice sau mentale și trece la act asupra propriului său corp. Prezența acestor indicii, în special la un
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
își exprimă temerea „de a nu face față”, teama de a da greș. El nu poate rezolva această creștere tensională prin mijloace simbolice sau mentale și trece la act asupra propriului său corp. Prezența acestor indicii, în special la un adolescent care a avut deja antecedente suicidare, mai ales dacă se adaugă și pierderi (schimbarea domiciliului, plecarea unui prieten, doliu) sau rupturi în ceea ce privește mediul (conflicte și separare de părinți, ruptură sentimentală etc.), trebuie să ne facă să ne temem de posibilitatea
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
prieten, doliu) sau rupturi în ceea ce privește mediul (conflicte și separare de părinți, ruptură sentimentală etc.), trebuie să ne facă să ne temem de posibilitatea unei noi treceri la act și trebuie să convingă medicul să ia măsuri concrete pentru a proteja adolescentul: consultații mai dese, organizare punctuală a cadrului de viață sub forma unei spitalizări sau prin plasarea într-un centru de plasament... SINDROM POST-SUICIDAR SAU PSEUDOVINDECARE În primele zile și, uneori, chiar din primele ore care urmează unei tentative de suicid
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
plasarea într-un centru de plasament... SINDROM POST-SUICIDAR SAU PSEUDOVINDECARE În primele zile și, uneori, chiar din primele ore care urmează unei tentative de suicid, asistăm în mod frecvent la o reducere a tensiunilor: diminuarea sentimentului de furie interioară a adolescentului dar și a tensiunilor intra-familiale. Această alinare imediată, pe care am putea s-o comparăm cu un efect cathartic, face dificilă asistarea persoanei cu tentativă de suicid. Astfel, adolescentul își critică gestul banalizând problemele care l-au condus aici
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
o reducere a tensiunilor: diminuarea sentimentului de furie interioară a adolescentului dar și a tensiunilor intra-familiale. Această alinare imediată, pe care am putea s-o comparăm cu un efect cathartic, face dificilă asistarea persoanei cu tentativă de suicid. Astfel, adolescentul își critică gestul banalizând problemele care l-au condus aici și care par a fi dispărut în mod miraculos. Membrii mai apropiați ai familiei, în special părinții, se regăsesc în jurul adolescentului, conflictele sunt pe moment uitate. Ușurat că a supraviețuit
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
face dificilă asistarea persoanei cu tentativă de suicid. Astfel, adolescentul își critică gestul banalizând problemele care l-au condus aici și care par a fi dispărut în mod miraculos. Membrii mai apropiați ai familiei, în special părinții, se regăsesc în jurul adolescentului, conflictele sunt pe moment uitate. Ușurat că a supraviețuit și subiect al atenției celor din jur, adolescentul are tendința de a respinge ajutorul care i se propune, considerându-l inutil; este adesea susținut în acest comportament de către părinții săi, care
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
au condus aici și care par a fi dispărut în mod miraculos. Membrii mai apropiați ai familiei, în special părinții, se regăsesc în jurul adolescentului, conflictele sunt pe moment uitate. Ușurat că a supraviețuit și subiect al atenției celor din jur, adolescentul are tendința de a respinge ajutorul care i se propune, considerându-l inutil; este adesea susținut în acest comportament de către părinții săi, care sunt pradă unor sentimente contradictorii în care se amestecă tristețea, culpabilitatea, grija pentru adolescent dar și ostilitate
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
celor din jur, adolescentul are tendința de a respinge ajutorul care i se propune, considerându-l inutil; este adesea susținut în acest comportament de către părinții săi, care sunt pradă unor sentimente contradictorii în care se amestecă tristețea, culpabilitatea, grija pentru adolescent dar și ostilitate uneori (vezi capitolul 11). În mod obiectiv, se observă o relaxare simptomatică relativă: adolescentul pare mai relaxat, mai optimist și are tendința să nege orice suferință psihică. Părinții se mobilizează, oferă pe moment ceea ce refuzaseră mai înainte
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
este adesea susținut în acest comportament de către părinții săi, care sunt pradă unor sentimente contradictorii în care se amestecă tristețea, culpabilitatea, grija pentru adolescent dar și ostilitate uneori (vezi capitolul 11). În mod obiectiv, se observă o relaxare simptomatică relativă: adolescentul pare mai relaxat, mai optimist și are tendința să nege orice suferință psihică. Părinții se mobilizează, oferă pe moment ceea ce refuzaseră mai înainte adolescentului... Această apropiere de părinți regăsită, liniștitoare la început, va deveni repede greu de suportat pentru adolescent
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
dar și ostilitate uneori (vezi capitolul 11). În mod obiectiv, se observă o relaxare simptomatică relativă: adolescentul pare mai relaxat, mai optimist și are tendința să nege orice suferință psihică. Părinții se mobilizează, oferă pe moment ceea ce refuzaseră mai înainte adolescentului... Această apropiere de părinți regăsită, liniștitoare la început, va deveni repede greu de suportat pentru adolescent, al cărui gest este chiar dovada dificultăților întâmpinate în dorința de a se detașa de aceștia (vezi capitolul 11), mai ales dacă nu se
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
adolescentul pare mai relaxat, mai optimist și are tendința să nege orice suferință psihică. Părinții se mobilizează, oferă pe moment ceea ce refuzaseră mai înainte adolescentului... Această apropiere de părinți regăsită, liniștitoare la început, va deveni repede greu de suportat pentru adolescent, al cărui gest este chiar dovada dificultăților întâmpinate în dorința de a se detașa de aceștia (vezi capitolul 11), mai ales dacă nu se va înregistra nici o schimbare în relațiile din cadrul familiei. Acest beneficiu imediat riscă, de asemenea, să întărească
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și a ideilor în legătură cu sinuciderea. Trei aspecte se refereau la aceste „idei”, încercând să le diferențieze într-un anume mod prin nivelul gravității lor. Am făcut într-adevăr distincția între: - idei privind moartea, în general, dar nu neapărat cele ale adolescentului însuși; - dorința de a muri și ideile în legătură cu propria sa moarte; - și în sfârșit ideile privind sinuciderea. În cadrul depresiilor majore, ideile de sinucidere sunt prezente foarte adesea sau tot timpul în aproape jumătate din cazuri. Ele par mai puțin frecvente
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
la propria moarte și ideile în legătură cu moartea în general. Într-adevăr, ideile privind propria sa moarte, dorințele de a muri se observă în proporții aproape identice cu cele care au fost constatate pentru ideile de suicid la cele două categorii: adolescenți depresivi și adolescenți non-depresivi. Și în legătură cu acestea s-a constatat o diferență foarte semnificativă în funcție de gravitatea depresiei, asemănătoare celei constatate în cazul ideilor de suicid exprimate în mod direct. În schimb, ideile privind moartea în general nu prezintă aceeași diferență
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și ideile în legătură cu moartea în general. Într-adevăr, ideile privind propria sa moarte, dorințele de a muri se observă în proporții aproape identice cu cele care au fost constatate pentru ideile de suicid la cele două categorii: adolescenți depresivi și adolescenți non-depresivi. Și în legătură cu acestea s-a constatat o diferență foarte semnificativă în funcție de gravitatea depresiei, asemănătoare celei constatate în cazul ideilor de suicid exprimate în mod direct. În schimb, ideile privind moartea în general nu prezintă aceeași diferență de repartiție. Într-
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Și în legătură cu acestea s-a constatat o diferență foarte semnificativă în funcție de gravitatea depresiei, asemănătoare celei constatate în cazul ideilor de suicid exprimate în mod direct. În schimb, ideile privind moartea în general nu prezintă aceeași diferență de repartiție. Într-adevăr, adolescenții non-depresivi se gândesc adesea sau tot timpul la moarte, de trei ori mai mult decât ar dori să moară (12% contra 4%) și nu există diferență semnificativă între subiecții deprimați și subiecții non-deprimați. Astfel, apare destul de evident că întrebările privind
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]